Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1211/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ SI DE contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR Nr. 1830/105/200
DECIZIA Nr. 1211
Ședința publică din data de 16 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTORI: Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
: - -
Grefier: - -
Pe rol fiind pronunțarea recursului formulat de reclamanții,toți cu domiciliul ales în P,-, județul P împotriva sentinței nr. 311 din 24 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâțiiCURTEA DE APEL PLOIEȘTIcu sediul în P,- șiMINISTERUL JUSTIȚIEIcu sediul în B,-, sector 5.
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 9 octombrie 2008, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a permite părților să depună concluzii scrise, în conformitate cu dispozițiile art. 156 alin. 2.pr.civilă, Curtea a amânat pronunțarea la 16 octombrie 2008, dată la care a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanții, -, -, au chemat in judecată paratele CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SI MINISTERUL JUSTITIEI, solicitând obligarea primei parate să le plătească sporul de lucru pe calculator in cuantum de 15% din salariul de bază brut, pe perioada iulie 2005 si in continuare, sume actualizate in raport cu data inflației la data plații efective a acestora, să efectueze mențiunile corespunzătoare in carnetele de muncă, precum si să le acorde reclamanților 3 zile in plus la concediul de odihna, începând cu data introducerii acțiunii si cu 3 ani înaintea acestei date.
In motivarea cererii, reclamanții au arătat că lucrează doar pe calculator 8 ore zilnic si nu au primit drepturile salariale solicitate, deși acestea sunt încasate de alți salariați din alte domenii ( salariați din domeniul sanitar, din domeniul industriei chimice si petrochimice si cei ai Ministerului Justiției ) sau din cadrul ICCJ ( personalul auxiliar de specialitate - serviciul contabilitate si informatică).
S-a mai arătat că folosirea zilnică a ecranului calculatorului produce efecte nocive asupra organismului ( prin evaporarea compușilor ), afectând
sănătatea reclamanților ( putând provoca afecțiuni ale creierului, sistemul nervos, cancer si alergii, dar si dureri musculare si boli de ), precum si că reclamanții, deși lucrează in aceste condiții, totuși nu beneficiază de cele 3 zile in plus la concediul de odihna, prev. de art. 142 din Codul Muncii, iar parata are obligația, conform art. 40 pct. 2 lit. din același cod, să le acorde toate drepturile ce decurg din lege.
Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, arătând că sporul de lucru la calculator este reglementat in cadrul sporului pentru condiții deosebite de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, acesta neavând o reglementare destinată in nici un act normativ.
Tribunalul Prahova prin sentința nr.311 din 24 iunie 2008 respins ca neîntemeiată acțiunea formulata de reclamanți împotriva paraților reținând că aceștia își desfășoară activitatea in cadrul Curții de Apel Ploiești în calitate de funcționari publici ( manager economic, auditor si expert ), situație în care salarizarea acestora se face conform OG 6/2007 actualizată, ce reglementează drepturile salariale si alte drepturi ale funcționarilor publici.
Tribunalul a mai reținut că în Secțiunea a -II- din ordonanța precizată sunt reglementate sporurile care se acordă funcționarilor publici (sporul de vechime în muncă pentru activitatea prestată în timpul nopții pentru activitatea prestată peste durata normală a timpului de lucru, pentru titlul științific de doctor, de confidențialitate, pentru condiții vătămătoare și sporul pentru activitatea de selecție și recrutare a forței de muncă pentru lucrul în străinătate) printre care nu se regăsește însă sporul de calculator.
De altfel, aceeași situație este aplicabila și în ce privește nr.OG2/2006 care a reglementat drepturile salariale si alte drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006 și în actele normative anterioare acestei ordonanțe, având același obiect, acte normative în care nu există reglementat sporul de calculator.
Totodată, tribunalul a mai reținut că potrivit dispozițiilor art. 41 din nr.OG 6/2007 actualizat, funcționarii publici beneficiază și de sporurile sau de alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea.
Drept urmare, tribunalul a constatat că toate categoriile de salariați indicate de reclamanți ca primind sporul de calculator se încadrează în aceste ultime dispoziții, în sensul că beneficiază de sporul menționat ca urmare a unui act normativ specific autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, astfel că pentru aceștia acordarea sporului de calculator are un temei juridic. Or, în cauză, pentru reclamanți nu există nici un temei juridic care să prevadă posibilitatea acordării sporului solicitat, astfel că cererea lor, de acordare acestui spor, este neîntemeiată.
În acest sens, tribunalul a apreciat că împrejurarea acordării unor funcționari publici, in baza unor acte normative speciale a sporului de calculator nu constituie o discriminare in raport cu reclamanții, întrucât aceștia, așa cum s-a arătat, nu au legiferat un asemenea spor. Altfel spus, existenta unui temei juridic pentru o categorie de funcționari publici de acordare a sporului de calculator nu poate constitui temei juridic de acordare a aceluiași spor pentru alte categorii de funcționari.
De altfel, tribunalul a reținut că aceleași considerente au fost exprimate de către Curtea de Apel Ploiești - Secția Comerciala si de Contencios Administrativ in jurisprudența sa (ex. decizia nr. 447/2008 - în care se face referire la două categorii de funcționari publici cu statut special, dintre care doar una beneficia de un spor, în baza unui act normativ special).
În concluzie, apreciind că nu există vreo discriminare între modul de salarizare al reclamantei si cel al altor categorii de funcționari publici, ci doar o reglementare diferită( bazată pe activitățile specifice desfășurate de fiecare categorie de funcționari publici ), precum si că nu există vreun temei juridic care să prevadă sporul de calculator de 15%, solicitat de reclamanți, tribunalul urmează ca, potrivit dispozițiilor legale precizate si ale art. 18 din Legea 554/2004 să respingă aceasta cerere, ca neîntemeiată.
Referitor la acordarea celor 3 zile in plus la concediul de odihna, tribunalul a constatat că reclamanții au invocat, ca temei juridic, dispozițiile art. 142 Codul muncii.
Însă, așa cum s-a arătat anterior, reclamanții în calitate de funcționari publici au un act normativ special care reglementează drepturile salariale și alte drepturi (inclusiv dreptul la concediul de odihnă) respectiv nr.OG6/2007 actualizat (și anterior nr.OG 2/2006).
Câtă vreme dispozițiile art. 22 al.1 din nr.OG 6/2007 actualizată, respectiv art. 23 al.1 din OG nr. 2/2006, reglementează expres durata concediului de odihna (de 21 zile lucrătoare pana la 10 ani vechime si de 25 zile lucrătoare peste 10 ani vechime), tribunalul a apreciat că nu pot fi aplicate dispozițiile art. 142 din Codul muncii, întrucât legea specială derogă de la legea generală, principiu consacrat expres de disp. art. 1 al. 2 din Legea nr.53/2003 care prevăd că dispozițiile Codului muncii se pot aplica și raporturilor de muncă reglementată prin legi speciale, în măsura in care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii - așa cum este cazul reclamanților.
Ca urmare, raportat la dispozițiile legale menționate și ale art.18 din Legea 554/2004, tribunalul a respins și această solicitare a reclamanților, ca neîntemeiată, astfel că, întreaga acțiune a fost respinsă ca neîntemeiată.
Impotriva sentintei au declarat recurs reclamantii, -, -, solicitand admiterea recursului, modificarea in totalitate a sentintei atacate si rejudecand cauza in fond, sa se admita actiunea asa cum a fost formulata, in sensul obligarii Curtii de Apel P la plata unor drepturi salariale constand in sporul de lucru la calculator, respectiv 15% din salariul de baza brut, pe perioada iulie 2005 si in continuare, sume actualizate, in raport de rata inflatiei la data platii efective a acestora si obligarea paratei de efectua mentiunile corespunzatoare in carnetele de munca, precum si la acordarea a trei zile in plus la concediul de odihna, incapand cu data introducerii prezentei actiuni, precum si cu trei ani inaintea acestei date.
In motivarea recursului s-a aratat ca sentinta este nelegala deoarece nu a tinut cont de faptul ca urmare informatizarii instantelor de judecata functionarii publici lucreaza permanent si nemijlocit in aceste sisteme informatice, fapt ce face dovada incontestabila a indeplinirii conditiei cunostintelor de operare pe calculator.
La toate acestea se mai adauga un risc, cel de radiatii de la utilizarea calculatorului, intrucat toate lucrarile se realizeaza intr-un procent de 95% din timpul total, pe calculator, in fata monitorului, ceea ce necesita un consum psihic si intelectual mare.
S-a precizat ca, desi din anul 2005, munca recurentilor - reclamanti se desfasoara numai in fata calculatorului, nu au primit nici un drept aferent acestei munci, asa cum sunt acordate de catre alti angajatori propriilor salariati.
Recurentii apreciaza ca acest spor li se datoreaza, tinand cont ca unei parti a salariatilor din cadrul aceluiasi sistem li se acorda acest spor, fara sa existe vreo diferenta in ceea ce priveste activitatea desfasurata.
De asemenea, au aratat ca nu beneficiaza de cel putin trei zile in plus la concediul de odihna, asa cum prevad dispozitiile art.142 din Codul Muncii.
Sunt invocate disp art. 40 pct. 2 lit. c din Codul muncii, ale Legii 319/2006 ( care preia integral Directiva 1990/270/CEE), ale art.2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si sunt nominalizate efectele nocive ale lucrului, pe termen, la calculator.
In finalul recursului se subliniaza ca legiuitorul, instituind obligatia profesionala de munca de operare pe calculator a instituit si o obligatie de plata pe cale de analogie a legii.
Intimatele Ministerul Justitiei si Curtea de Apel au formulat intampinare solicitand respingerea recursului ca nefondat.
Examinand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate si a dispozitiilor legale incidente in cauza, Curtea retine urmatoarele:
Legea 188/1999 privind statutul functionarilor publici reglementeaza, printre altele, drepturile salariale ale acestora, specificandu-se, la articolul 31 alin 1 din ce se compune salariul functionarilor publici, iar la alin 2 precizandu-se ca funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii.
Sporul de lucru pe calculator nu este reglementat prin nici un act normativ.
Ordonanta 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2006 prevede, la art.16 si 17, sporuri pentru functionarii publici si anume sporul pentru condiții vătămătoare, de până la 10% din salariul de bază care se acordă funcționarilor publici care desfășoară activitate în autoritățile și instituțiile publice în care funcționează instalații care generează electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență, stații de bruiaj, precum si sporul pentru condiții periculoase, în cuantum de până la 50% din salariul de bază, care se acordă funcționarilor publici din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, care participă efectiv în campaniile de prevenire și combatere a zoonozelor deosebit de grave și altele asemenea, stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, numai pe perioada cât participă la aceste campanii.
Sporul de calculator solicitat de recurentii - reclamanti s-ar fi putut incadra, eventual, la spor pentru conditii periculoase prevazut de art.16 din Ordonanta 2/2006 si ar fi putut fi acordat pentru anul 2006, daca ar fost indeplinite conditiile prevazute de alin 2 si 3 al aceluiasi articol, respectiv daca ordonatorul principal de credite ar fi stabilit, in limitele prevazute de lege, categoriile de funcționari publici, cuantumul sporului prevăzut la alin. (1) și condițiile de acordare cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat si daca locul de munca al recurentilor- reclamanti ar fi fost stabilit ca fiind periculos pe baza buletinelor de determinare emise de către autoritățile abilitate în acest sens.
Prin urmare, dispozitiile legale invocate nu pot fi interpretate in sensul imperativitatii acordarii sporului pentru conditii vatamatoare, motiv pentru care instanta de fond a apreciat in mod corect ca nu se aplica disp. Ordonantei 2/2006 pentru activitatea desfasurata de recurentii- reclamanti.
Pe de alta parte, fiind vorba de o problema de legiferare care sa instituie acordarea si acestui spor pentru functionarii publici, acesta nu poate constitui un atribut al instantei de judecata, in caz contrar, admiterea actiunii ar presupune un adaos la lege, o substituire a puterii legislative de catre instanta de judecata, lucru inadmisibil intr-un stat de drept.
In ce priveste motivul de recurs referitor la cele trei zile, supliment de concediu de odihna, instanta urmeaza sa-l respinga ca nefondat. Actul normativ care reglementeaza concediul de odihna al functionarilor publici, Ordonanta 6/2007, cu modificarile ulterioare, nu prevede in mod distinct vreun numar de zile in plus care sa se acorde pentru lucrul pe calculator.
De asemenea, se vor inlatura ca nefondate sustinerile recurentilor privind aplicabilitatea prevederilor Codului Muncii, avand in vedere faptul ca recurentii sunt functionari publici, carora li se aplica regimul de salarizare prevazut de Legea 188/1999 si celelalte reglementari specifice functionarilor publici si nu cele prevazute pentru personalul contractual.
Pentru considerentele ce preced, in temeiul art.312 pr.civ. recursul se va respinge ca nefondat, in cauza nefiind incidente motivele de modificare sau casare prevazute de art. 304.pr.civ. mentinandu-se ca legala si temeinica sentinta pronuntata de instanta de fond.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanții, toți cu domiciliul ales în P,-, județul P împotriva sentinței nr. 311 din 24 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL PLOIEȘTI cu sediul în P,- șiMINISTERUL JUSTIȚIEIcu sediul în B,-, sector 5.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact. I/ 2 e 10.11.2008
Dosar fond - al Tribunalului Prahova
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță