Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1216/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
,ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1216
Ședința publică din 13 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Anca Buta
JUDECĂTOR 3: Dorin Ilie Țiroga
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta recurentă împotriva sentinței civile nr. 265 din 23.06.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat Curtea de Conturi a României și chematul în garanție intimat Ministerul Economiei și Finanțelor B, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta recurentă, lipsă fiind pârâta intimată și chematul în garanție intimat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reclamanta recurentă depune la dosar completare la recurs și nemaifiind formulate alte cereri, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reclamanta recurentă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 265 din 23.06.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, s-a respins acțiunea în contencios administrativ exercitată de reclamanta, împotriva pârâtei Curtea de Conturi a României B și a chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor B, pentru obligarea la majorarea salariului lunar, începând cu data de 01.07.2007, cu 15 - 30 %, conform nr.OG 27/2007 și a chematului în garanție să asigure fondurile necesare.
Pentru a pronunța această sentințe, instanța a reținut următoarele:
Examinând acțiune reclamantei instanța a reținut din actele și lucrările dosarului că în conformitate cu nr.OUG 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi salarizarea acestora se face diferit de cea a celorlalți funcționari publici, referenți și alți angajați din cadrul Curții de Conturi. Dispozițiile din nr.OG 27/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi nu îi sunt aplicabile reclamantei, care este salariată, în funcția ei de referent în conformitate cu alte acte normative, diferite de cele care guvernează modalitatea și calculul indemnizației controlorilor financiari. Contrar susținerilor reclamantei, instanța a apreciat că în cauză nu este vorba de o discriminare, prin diferențierea modalității de acordare a acestor majorări controlorilor financiari față de celălalt personal din structura Curții de Conturi, iar invocarea de către reclamantă a unor acte normative potrivit cărora funcționarii publici beneficiază și de sporurile sau alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, nu poate duce la concluzia că actele normative prin care se stabilește modul de salarizare a controlorilor financiari i se aplică și reclamantei.
Cum Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 47/10.07.2007 și Ordinul Președintelui Curții nr. 381/20.07.2007, au fost date în aplicarea nr.OUG 27/2007, prin aceste acte nu se putea dispune decât cu privire la majorarea indemnizațiilor lunare a controlorilor financiari și nu și pentru ceilalți angajați din structurile Curții de Conturi.
Pentru aceste considerente. Instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei față de pârâtă, precum și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, având în vedere că între reclamantă și aceasta nu există raporturi juridice de muncă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta solicitând admiterea recursului, majorarea indemnizației pentru activitatea desfășurată neîntrerupt în CADRUL Curții de Conturi a României, ân mod egal așa cum a fost acordată pentru controlorii financiari, fiind angajați ai aceleiași instituții publice, respectiv obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești în sumă de 6.258 lei conform anexei nr. 1 calculată la zi, drepturi reprezentând majorarea indemnizației pentru activitatea desfășurată neîntrerupt la pârâta Curtea de Conturi a României începând cu data de 01.07.2007. și pentru viitor, pe toată durat existenței raportului de muncă cu pârâta, actualizate cu indicele de inflație până la data achitării efective.
În motivarea recursului se arată că această solicitare s-a făcut și de către funcționarii publici din departamentul economico - financiar și administrativ din cadrul Tribunalului Arad, funcționari publici care pentru motivarea acțiunii lor au invocat aceleași prevederi legale, respectiv art. 40 din nr.OUG 92/2004 și care prin sentința civilă nr. 17 din 09.01.2007, au avut soluționare favorabilă, în care se precizează: "Potrivit art. 40 din nr.OUG 92/2004, funcționarii publici beneficiază și de sporurile sau de alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea ceea ce presupune că funcționarii publici beneficiază atât de sporurile și drepturile salariale stabilite prin legea de salarizare a funcționarilor publici, dar și de sporurile sau alte drepturi salariale specifice autorității în care își desfășoară activitatea, în condițiile în care nu sunt prevăzute de legea salarizării funcționarilor publici".
Se mai consideră că în mod discriminatoriu s-a procedat la stabilire acestei majorări a indemnizației pentru activitatea desfășurată neîntrerupt în cadrul Curții de Conturi a României numai pentru controlorii financiari și contravine prevederilor art. 53 din Constituția României, Constituție care este mai presus de orice lege, prevederilor art. 39 aliniatul 1 litera d din Codul muncii, prin care se stipulează dreptul la egalitate de șanse și de tratament, prevederilor și reglementărilor internaționale pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale existente în acest sens și menționate în cererea de chemare în judecată.
Recursul este nefondat.
Examinând recursul declarat de reclamantă prin prisma motivelor invocate în scris și din oficiu pentru cele de ordine publică, conform art. 306.pr.civ. Curtea reține calea de atac promovată ca fiind nefondată pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a apreciat corespunzător cadrul procesual a reținut starea de fapt conform cu înscrisurile de la dosar și a făcut o aplicare corectă a legii, fără a exista motive de modificare sau casare a acesteia.
Astfel, reclamanta este funcționar public în cadrul Curții de Conturi a României - Camera de Conturi A și prin cererea formulată a solicitat drepturi bănești constând în majorări salariale pentru activitate desfășurată+ neîntrerupt în cadrul instituției, cuprinsă între 15 și 30 % considerând că a beneficiat de aceste drepturi retroactiv și majorate cu indicele de inflație.
Cu toate acestea temeiurile reclamantei sunt nefondate și nu-i sunt aplicabile având în vedere că suport legal al solicitării sale este cuprins în nr.OG 27/2007, care în mod concret se referă la o altă categorie de salariați ai instituției respectiv controlorii financiari, ori funcția pe care reclamanta o ocupă este total distinctă de categoria amintită fără a putea fi găsit vre-o asimilare între acestea.
În aceiași ordine de idei este și Ordinul nr. 381/2007 al Președintelui Curții de Conturi care se referă de asemene exclusiv la categoria controlorilor financiari, și pe de altă parte acest ordin invocat de reclamantă în acțiune nu poate modifica un act normativ cu forță juridică superioară cum este ordonanță de guvern sau lege.
Pe de altă parte, argumentația reclamantei și bazează și pe dispoziții legale concrete sau principii ale dreptului muncii care exclud orice discriminare și permite o egalitate de tratament și șanse, însă aceste argumente nu pot fi folosite nelimitate și generalizat fără a se ține seama că în concret există anumite acte normative care stabilesc anumite drepturi pentru fiecare categorie de salariat în parte, fiind insuficient ceea ce se susține de recurentă că toate sunt aplicabile sub motivul că toți desfășoare activitate în cadrul administrației publice.
Un alt motiv de recurs al reclamantei se referă la modul de interpretare la art. 40 din nr.OUG 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și alte drepturi ale salariaților publici, însă acest motiv urmează a fi înlăturat de asemenea ca neîntemeiat, în condițiile în care nu este admisibil a se omite structura unor funcții publice dintr-o autoritate publică ierarhia acestora și implicit de aici drepturile și obligațiile funcționarilor publici dar și drepturile bănești aferente, ceea ce ar duce la o uniformizare neacceptabilă a tuturor funcționarilor publici și drepturilor salariale aferente lor dintr-o instituție publică.
Mai mult, acest art. 40 consideră că sporurile sau alte dreptri salariale ale funcționarilor publici trebuie prevăzute tot de legislația specifică autorității sau instituției publice în ace aceștia își desfășoară activitatea.
Considerăm că în principiu legiuitorul nu a avut o astfel de intenție, situație în care nu poate fi înlăturat criteriul tipului și gradului funcției publice ocupate, cum este și în speța de față, unde prin toate actele normative emise s-a specificat în mod concret că indemnizația pentru activitatea desfășurată neîntrerupt se acordă exclusiv controlorilor financiari, categorii din care reclamanta nu face parte.
Față de aceste considerente și văzând în drept art. 312.pr.civ. se va respinge ca nefondat recursul reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 265/23.06.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- LIBER - - - - -
GREFIER,
- -
Red.Ț/18.11.2008
Tehnodact / 2 ex./18.11.2008
Prima instanță: Tribunalul Arad - Judecător G
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Anca Buta, Dorin Ilie Țiroga
