Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 123/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr-DECIZIE Nr. 123/2008
Ședința publică de la 14 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vera Stănișor judecător
- - - -- judecător
- - - judecător
- - grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâtele: CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE și CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE N, precum și de chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N, toate îndreptate împotriva sentinței civile nr.224 din 14 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, atât la prima strigare cât și la a doua, au lipsit recurenții și intimatul- reclamant
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată că în cauză au fost declarate trei recursuri, toate în termen, motivate și legal scutite de plata taxei de timbru.
Nemaifiind alte chestiuni prealabile și față de faptul că prin cererile de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 al.2 Cod procedură civilă, instanța constată dosarul în stare de judecată, trecând la deliberare.
-deliberând-
Asupra recursurilor contencios administrative de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 224/CA/14 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul - au fost respinse excepțiile prematurității acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâtele Casa de Asigurări de Sănătate N și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, fiind obligate pârâtele să plătească reclamantului drepturile bănești reprezentând prima de vacanță aferentă perioadei 9.01.200631.12.2006, sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Totodată a fost admisă cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, fiind obligat chematul în garanție să asigure pârâtelor sumele necesare plății obligației stabilite prin titlul executoriu.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate B, instanța a respins- Pentru realizarea drepturilor salariale ale reclamantului este necesar ca pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate B - ca ordonator principal de credite, să dispună măsurile necesare pentru asigurarea și virarea către Casa de Asigurări de Sănătate Nas umelor necesare efectuării plăților stabilite prin titlurile executorii.
A fost respinsă și excepția prematurității acțiunii. Pretențiile solicitate de reclamant își au temeiul în dispozițiile Legii nr. 188/1991 republicată, iar în conformitate cu art.911: "cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor de contencios administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altei instanțe". Competența materială a instanței de contencios administrativ este dată în calitatea reclamanților. În aceste condiții, litigiile privind funcționarii publici se soluționează de instanța de contencios administrativ, dar nu în condițiile Legii nr. 554/2004 care impune efectuarea procedurii prealabile.
Pe fondul cauzei instanța a constat întemeiată acțiunea reclamantului.
Potrivit dispozițiilor art.34 (2) din Legea nr. 188/1999 s-a prevăzut în favoarea funcționarilor publici, pe lângă indemnizația de concediu, dreptul la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu.
Începând cu anul 2001 acordarea acestui drept a fost suspendat prin G nr. 33/2001 și ulterior succesiv prin legile bugetului de stat nr. 743/2001. nr. 631/2002, nr. 507/2003, nr. 511/2004 și Legea nr. 378/2005.
Prin Legea nr. 486/2006 a bugetului de stat pe anul 2007 legiuitorul nu a mai prevăzut suspendarea dispozițiilor art.34 (2) din Legea nr. 188/1999 republicată, astfel că începând cu 01.01.2007 prevederile din actele normative referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediu de odihnă produc efecte juridice.
În consecință, deoarece pentru perioada solicitată reclamantul a avut calitatea de funcționar public și întrucât la data judecării cauzei dreptul invocat în acțiune a devenit actual, instanța urmează să admită acțiunea și să dispună obligarea pârâtelor la plata drepturilor bănești cuvenite reclamantului cu titlu de primă de vacanță aferentă perioadei 9.01.2006 - 31.12.2006, actualizate în raport cu indicele de inflație.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor instanța constată că este întemeiată.
În baza art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor are atribuții de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general de execuție. In lipsa unei alocări bugetare, care să fie dispusă de Ministerul Economiei și Finanțelor, pârâtele nu pot executa obligația de plată stabilită în sarcina lor prin titluri executorii și cum în sarcina Ministerului Economiei și Finanțelor este stabilită obligația de a include în bugetele elaborate propunerile de cheltuieli ale ordonatorilor principali de credite. instanța respingând excepția lipsei calității sale procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, acesta nefiind chemat în judecată ca pârât, a admis cererea de chemare în garanție, pârâtul făcând dovada temeiniciei pretențiilor invocate.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termen legal, pârâtele Casa de Asigurări de Sănătate N și Casa Națională de Asigurări de Sănătate și chemata în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice N, scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit dispozițiilor art. 15 lit. a din Legea nr. 146/1997.
În motivarea recursului pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 266 din Legea nr. 95/2006 este instituție publică, autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, având ca principal obiect de activitate asigurarea funcționării unitare și coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România, iar potrivit dispozițiilor art. 267 din aceeași lege casele de asigurări sunt instituții publice, cu personalitate juridică, cu bugete proprii în subordinea. Având în vedere aceste dispoziții legale, existența unui raport juridic de subordonare a caselor de asigurări de sănătate județene față de nu presupune și preluarea de către a drepturilor și obligațiilor acestora, cu consecința că legitimarea procesuală pasivă nu aparține Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ci Casei de Asigurări de Sănătate
Pe de altă parte, s-a susținut că potrivit reglementărilor bugetare anuale dreptul la prima de concediu a fost suspendat până la data de 31 decembrie 2006.
Recurenta-pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate N, în motivarea recursului a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, iar, pe de altă parte, s-a arătat că aplicarea prevederilor referitoare la primele de concediu a fost suspendată succesiv.
În motivarea recursului, chemata în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor a susținut că rolul său este acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale, cu respectarea procedurii prevăzute de Legea 500/2002, Legea 216/2001, Legea 743/2001, Legea 631/2002, Legea 507/2003, Legea 511/2004, coroborate cu prevederile HG386/2007. Ținând seama că întocmirea și adoptarea bugetului de stat cade în competența exclusivă a puterii legislative, iar nu a executivului, precum și de dispozițiile art. 1, 2 din OG 22/2002, ale art.8 din legea bugetului de stat, art.138 din Constituția României, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să includă în buget sumele arătate, răspunzător de rectificarea bugetului fiind ordonatorul de credite.
Intimatulreclamant, legal citat, nu a fost prezent sau reprezentat în fața instanței și nu a formulat cereri în cauză.
Examinând recursurile promovate pentru motivele arătate, precum și din oficiu, în condițiile art. 304, 304 Cod procedură civilă, instanța constată următoarele:
Prin acțiunea cu care a fost învestită prima instanță se urmărea stabilirea de creanțe în sarcina pârâtelor- instituții publice - conform dispozițiilor art. 266,267 din Legea nr. 95/2006, hotărârea de admitere a acțiunii reprezentând titlu executoriu în sensul dispozițiilor OG22/2002 cu modificările ulterioare (Legea 110/2007).
Aspectele referitoare la îndeplinirea obligației de plată și a măsurilor ce se impun pentru asigurarea în bugetul propriu a creditelor bugetare necesare efectuării plății sumelor stabilite prin titlul executoriu reprezintă, potrivit dispozițiilor art. 2, 4 din OG22/2002 cu modificările în vigoare de la 8.05.2007, probleme privind executarea obligațiilor, fără a determina existența unor obligații din partea Ministerului Economiei și Finanțelor. Astfel, potrivit art.4 al.2 din OG22/2002, ordonatorul principal de credite - Casa Națională de Asigurări de Sănătate poate efectua virări de credite bugetare pe parcursul întregului an prin derogare de la prevederile art.47 din Legea 500/2002 privind finanțele publice, procedură care exclude obligația de virare a fondurilor stabilită de prima instanță în sarcina chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, drept consecință a admiterii cererii de chemare în garanție.
Obligația de plată a acestor drepturi revin autorității cu care funcționarul public are raporturi de serviciu, aceasta având și sursele de finanțare afectate plăților drepturilor bănești ale acestor funcționari publici, dar și obligația obținerii acestora conform Legii nr. 110/2007 pentru modificarea și completarea OG22/2002. Ținând seama de dispozițiile art. 288 alin.2 din Legea nr. 95/2006, precum și ale art. 4 din OG22/2002 instanța apreciază ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
În ceea ce privește prescripția dreptului la acțiune, instanța constată că prin acțiunea formulată la data de 8 mai 2007 s-a solicitat acordarea drepturilor bănești aferente perioadei 9.01.200631.12.2006, acțiunea fiind formulată înăuntrul termenului general de prescripție prevăzut de dispozițiile art. 3 alin.1 din Decretul nr. 167/1958.
Referitor la fondul litigiului instanța apreciază că suspendarea plății primelor de vacanță prin legile bugetului de stat pentru anii 2001 - 2006 nu produce efectul înlăturării, anulării dreptului recunoscut reclamantului prin art. 32 al. 2 (devenit 34 al. 2 după republicare) din legea 188/1999. Interpretarea dată acestei măsuri de către recurenta - pârâtă conduce la concluzia că nu se poate acorda acest drept decât după ce încetează suspendarea dispusă prin legile speciale. În acest context, examinând dispozițiile legilor temporare privind suspendarea exercitării dreptului raportat la prevederile constituționale din art. 53, în mod legal instanța de fond a constatat că limitarea adusă exercițiului dreptului la prima de concediu excede condițiilor reglementate de dispozițiile arătate, privind situațiile în care intervine, caracterul necesar, proporțional cu situația ce a determinat-o, nediscriminatoriu și fără a aduce atingere dreptului în substanța lui.
De altfel, prin decizia XXIII/12.12.2005 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțându-se asupra suspendării exercițiului aceluiași drept recunoscut altor beneficiari, s-a reținut că "pentru ca un drept prevăzut să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu existat pe perioada pentru care exercițiul lui ar fi înlăturat".
Pe de altă parte, limitarea exercițiului dreptului la prima de concediu motivată de deficitul bugetar nu îndeplinește nici cerințele impuse de dispozițiile art. 19 paragraful 3 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice adoptat la 16.12.1966 de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite și ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974. Devenind aplicabile aceste reglementări potrivit dispozițiilor art. 20, 11 din Constituția României nu se poate aprecia că motivele suspendării respectă cerințele menționate privind limitarea exercițiului drepturilor.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1,3 raportat la cele ale art. 304 pct.9, 304 Cod procedură civilă, vor fi admise recursurile pârâtei Casa Națională de Asigurări de Sănătate și al chematei în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, va fi modificată în parte sentința recurată în sensul respingerii cererii de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Națională de Asigurări de Sănătate și respingerii acțiunii formulate în contradictoriu cu această pârâtă pentru lipsa calității procesuale pasive. În temeiul art. 312 alin.1 Cod procedură civilă va fi respins recursul pârâtei Casa de Asigurări de Sănătate Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile contencios administrativ formulate de recurenta - chemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice N cu sediul în P N,- Bis, județul și Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu sediul în B, Calea nr. 249 - Sectorul 3, împotriva sentinței civile nr. 224 din 14.09.2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul - reclamantGdomiciliat în P N,-, -. A,. 5, județul
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Respinge cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Națională de Asigurări de Sănătate și în consecință, respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu această pârâtă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Respinge ca nefondat recursul contencios administrativ promovat de recurenta - pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate N cu sediul în P N,- - 2,. A,. 5, județul N, împotriva aceleiași sentințe în contradictoriu cu același intimat - reclamant.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică, azi,14 februarie 2008.
PREȘEDINTE: Vera Stănișor
- - JUDECĂTORI: Vera Stănișor, Mona Ciopraga Gabriela, Morina
- - -
-
GREFIER,
Red. /
Red.
3 ex. 27/27 febr. 2008
Președinte:Vera StănișorJudecători:Vera Stănișor, Mona Ciopraga Gabriela, Morina
