Contestație act administrativ fiscal. Decizia 124/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr-DECIZIE Nr. 124/2008
Ședința publică de la 14 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vera Stănișor judecător
- - - -- judecător
- - - judecător
- - grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtul Primarul Municipiului B, împotriva sentinței civile nr.378 din 10.10.2007 pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns consilier juridic din partea recurentului- pârât și avocat cu împuternicire de reprezentare pentru intimata- reclamantă Asociația " "
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Părțile prin reprezentanți arată că nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat în cauză sau alte chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată, acordând cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul recurentului având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat, arătând că în mod eronat instanța de fond a admis acțiunea în contradictoriu cu Primăria Municipiului B- Direcția Impozite și taxe Locale, instituție ce nu are calitate procesuală pasivă, nesocotind astfel prevederile art.268 alin.3 Cod Procedură Civilă. De asemenea, nelegal și neîntemeiat, a fost respinsă de tribunal și excepția lipsei capacității procesuale de folosință, prin încheierea interlocutorie din data de 16 mai 2007 fiind motivată contradictoriu pe dispozițiile legale invocate.
Pe fondul cauzei, consideră că în mod greșit a apreciat instanța că intimata trebuia să beneficieze de scutire de impozit, având în vedere că din probele administrate în cauză rezultă că recurenta a interpretat corect Codul fiscal, făcând referire la procedura pe care trebuia să o parcurgă intimata pentru a beneficia de scutire de impozit. În concluzie solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței recurate și admiterea în principal a excepțiilor privind lipsa calității procesuale pasive și lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtei și pe fond respingerea acțiunii. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul pentru intimata- reclamantă, solicită respingerea recursului atât în ceea ce privește excepțiile invocate de recurent, întrucât pârâta Direcția de Impozite și Taxe Locale are calitate procesuală față de faptul că potrivit art.17 din Codul d e procedură fiscală este reprezentată legal de Primăria Municipiului B căreia îi este subordonată,cât și pe fondul cauzei având în vedere că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.285 alin.1 lit.c Cod fiscal așa cum este dezvoltat și explicitat prin art.217 din Normele de aplicare ale Codului Fiscal.
În concluzie solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
-deliberând-
Asupra recursului de față, în materia contenciosului administrativ, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 378/10 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta Asociația " " în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului B - Direcția Impozite și Taxe Locale în sensul că s-a anulat obligația de plată a impozitului pe clădiri și terenuri proprietatea reclamantei, stabilite în Declarația de impunere nr. -/05 decembrie 2006 și comunicate reclamantei cu adresa nr. -/15 ianuarie 2007.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Din actele de înființare și din celelalte înscrisuri depuse la dosar rezultă că reclamanta are ca obiect de activitate desfășurarea de activități umanitare și de asistență socială pentru persoanele și familiile aflate în nevoie.
Prin calcularea impozitului pe clădiri și pe teren în sarcina reclamantei, s-a apreciat că pârâta dat o interpretare greșită dispozițiilor art. 285 al. 1 lit. c din Legea 571/2003, potrivit cărora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren nu se aplică organizațiilor umanitare care au ca unică activitate întreținerea și funcționarea căminelor de bătrâni și a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani și a copiilor străzii.
Având în vedere că unica activitate desfășurată de reclamantă în perioada 01.01.2004 - 31.12.2006 se circumscrie dispozițiilor art. 285 al. l lit. "c" din Legea 571/2003 și pct. 217 lit. "b" din Normele metodologice de aplicare Legii 571/2003, instanța de fond a concluzionat în sensul că obligația de plată a impozitului pe clădiri și pe teren a fost stabilită eronat în sarcina reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul - Primarul municipiului B, pentru următoarele motive:
1. - instanța de fond nu a clarificat cadrul procesual, admițând acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta - Primăria municipiului B - Direcția Impozite și Taxe, deși reclamanta precizase că înțelege să se judece în contradictoriu cu primarul municipiului B, iar prin încheierea interlocutorie din 16 mai 2007 se reținuse că primăria nu are calitate procesuală pasivă;
2. - în mod greșit s-au respins excepțiile privind lipsa capacității procesuale de folosință și lipsa calității procesuale pasive referitoare la Primarul municipiului B, motivarea instanței de fond fiind superficială și greșită;
3. - pe fond, soluția este rezultatul unei greșite interpretări a dispozițiilor art. 285 al. 1 lit. "c" din Legea 571/2003, textul prevăzând două condiții cumulative (respectiv ca organizația să aibă ca unică activitate întreținerea și funcționarea căminelor de bătrâni și a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani și a copiilor străzii) pe care reclamanta nu le îndeplinea; pe de altă parte, susține recurentul, normele de aplicare a Codului fiscal nu pot completa legea, astfel că nu pot fi reținute dispozițiile art. 217 lit. b din norme ca temei al acțiunii. A mai arătat recurentul că intimata - reclamantă are posibilitatea de a se adresa autorității locale pentru scutirea de la plata impozitului pe clădiri, conform prevederilor art. 250 al. 1 pct. 19 Cod fiscal, în vigoare de la data de 01 ianuarie 2007.
Analizând sentința recurată, sub aspectul criticilor formulate și în și în raport de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, curtea reține următoarele:
1. În ceea ce privește cadrul procesual stabilit de instanța de fond, curtea constată că prin acțiunea promovată reclamanta a chemat în judecată - Primăria municipiului B - Direcția Taxe și Impozite, care are calitatea de emitentă a actului contestat (Declarația de impunere nr. -/15 ianuarie 2007).
Primarul, în calitate de reprezentant al municipiului Bai nvocat excepția lipsei capacității de folosință și excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei B - Direcția Taxe și Impozite, situație în care, la termenul din 09 mai 2007 reclamanta a precizat că înțelege să se judece în contradictoriu cu Primarul municipiului B și nu cu Primăria B - Direcția Impozite și Taxe.
Făcând aplicarea principiului disponibilității, ce guvernează procesul civil, instanța a luat act de precizarea reclamantei și stabilit că în cauză calitatea de pârât aparține Primarului municipiului
Prin încheierea interlocutorie din 16 mai 2007, tribunalul a respins excepțiile privind lipsa capacității de folosință și lipsa calității procesuale pasive invocate de Primarul municipiului B, reținând în motivare că în accepțiunea dispozițiilor art. 3, 21 al. 1 și 2, art. 62 al. l din Legea 215/2001, într-un astfel de litigiu, subiect al unui raport juridic, cu drepturi și obligații procesuale nu poate fi decâtunitatea administrativ teritorială (municipiul B), prin primar.Ca urmare, tribunalul a apreciat că atâta vreme cât reclamanta a precizat că înțelege să se judece în contradictoriu cu Primarul municipiului B, această precizare se circumscrie celor menționate anterior, Primarul municipiului B având calitate în cauză ca reprezentant al municipiului
Față de aceste aspecte, Curtea constată că mențiunea din dispozitivul hotărârii, potrivit căreia se admite acțiunea "în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului B - Direcția Impozite și Taxe" nu poate reprezenta decât o eroare materială.
În condițiile în care cadrul procesual a fost fixat de instanța de fond prin încheierile interlocutorii din 09 mai 2007 și 16 mai 2007, iar ulterior acestor date pe concept a figurat în calitate de pârât Primarul municipiului B, este incontestabil că hotărârea ei este opozabilă acestuia.
În ceea ce privește lipsa capacității procesuale de folosință și excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului municipiului B, soluția pronunțată de tribunal prin încheierea din 16 mai 2007 este legală și temeinică.
Așa cum corect a apreciat instanța de fond, precizând că înțelege să se judece în contradictoriu cu Primarul municipiului B, reclamanta s-a referit - în fapt - la calitatea acestuia, de reprezentant al unității administrativ - teritoriale.
De altfel, față de natura cauzei de față, care privește un litigiu fiscal, în speță sunt incidente dispozițiile art. 17 din OG92/2003, potrivit cărora "subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul,unitățile administrativ - teritoriale,contribuabilul, precum și alte persoane care dobândesc drepturi și obligații în cadrul acestui raport".
Al. 4 al. aceluiași articol prevede că "unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate de autoritățile administrației publice locale, precum și de compartimentele de specialitate ale acestora, cu limita atribuțiilor delegate de către autoritățile respective".
Potrivit art. 62 al. 1 din Legea 215/2001, "primarul reprezintă unitatea administrativ - teritorială... în justiție".
Față de aceste dispoziții legale, este incontestabil faptul că reclamanta, care inițial a chemat în judecată autoritatea ce a emis actul contestat, a înțeles ulterior să se judece în contradictoriu cu Primarul municipiului B, în calitatea acestuia de reprezentant al unității administrativ - teritoriale și nu în nume propriu.
De altfel, instanța de fond a făcut referire în mod clar la această calitate a Primarului - de reprezentant al municipiului B în motivarea încheierii din 16 mai 2007.
Este adevărat că instanța de fond nu a procedat la rectificarea conceptului de citare, în sensul de a fi trecut ca pârât - Municipiul B - prin primar, dar acest lucru nu a afectat în nici un fel drepturile procedurale ale pârâtului.
Primarul municipiului B, în calitate de reprezentant al municipiului B și-a făcut toate apărările în cauză, a fost reprezentat în mod legal și inclusiv atunci când a invocat excepțiile privind lipsa capacității sale procesuale de folosință și lipsa calității procesuale pasive a formulat precizările scrise în calitate de "împuternicit pentru a reprezenta municipiul B în justiție, în conformitate cu prevederile art. 62 al. 1 din Legea 215/2001".
Față de considerentele expuse, curtea apreciază ca neîntemeiate criticile recurentului - pârât ce vizează cadrul procesual stabilit de instanța de fond.
În ceea ce privește fondul cauzei, criticile recurentului sunt, de asemeni, neîntemeiate, interpretarea pe care tribunalul a dat-o dispozițiilor art. 285 al. 1 lit. c din Legea 571/2003 și dispozițiile pct. 217 lit. "b" din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, fiind corectă.
Art. 285 al. l lit. "c" din legea 571/2003 prevede scutirea de impozitul pe clădiri și pe teren "organizațiilor umanitare care au ca unică activitate întreținerea și funcționarea căminelor de bătrâni și a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani și copiilor străzii".
Particula "și" din acest text nu poate fi interpretată în sensul susținut de recurent, în sensul de a impune două condiții cumulative - respectiv obiectul activității să fie întreținereaatâta căminelor de bătrâni,cât șia caselor pentru ocrotirea copiilor orfani.
Conjuncția "și" este folosită în text pentru a enumera două categorii de organizații (respectiv cele ce au ca obiect de activitate întreținere și funcționarea căminelor de bătrâni și cele care au ca obiect de activitate întreținerea și funcționarea caselor de copii) și nu pentru impune desfășurarea a două categorii de activități de către aceeași organizație.
Cp este așa rezultă și din prevederile Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, care la art. 217 lit. b stabilește că scutirea de impozit operează pentru "organizațiile umanitare a căror unică activitate o constituie întreținerea și funcționarea căminelor de bătrâniși/saua caselor pentru ocrotirea copiilor orfani, precum și a copiilor străzii".
textul de mai sus nu contravine și nici nu completează legea, ci doar o explică, eliminând în mod incontestabil interpretările de genul celei adoptate de recurentul - pârât.
Față de considerentele expuse, în temeiul art. 312 al. l Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul de față ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat recursul contencios administrativ promovat de recurentul - pârâtPRIMARUL MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr. 378 din 10.10.2007 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - reclamantă ASOCIAȚIA " " B cu sediul în B, Calea nr. 237, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,14 februarie 2008.
PREȘEDINTE: Vera Stănișor
- - JUDECĂTORI: Vera Stănișor, Mona Ciopraga Gabriela, Morina
- - -
-
GREFIER,
Red. /
Red.
Tehnored. 2 ex. 27/28 febr. 2008
Președinte:Vera StănișorJudecători:Vera Stănișor, Mona Ciopraga Gabriela, Morina
