Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1255/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - litigiu privind funcționarii publici -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ,CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.1255
Ședința publică din 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Ududec Elena
JUDECĂTOR 2: Nastasi Dorina
JUDECĂTOR 3: Grapini Carmen
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul, cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură în mun. S,-,.1,. A,.4, jud. S,împotriva sentinței nr. 548 din 26 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava-Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal (dosar nr-. în contradictoriu cu pârâtul intimat Consiliul Județean,-, jud.
La apelul nominal a răspuns consilier juridic pentru pârâtul intimat Consiliul Județean
Procedura este completă.
S- făcut referatul cauzei, după care, instanța, din oficiu,pune în discuția părții prezente excepția tardivității introducerii recursului.
Consilier juridic pentru pârâtul intimat solicită respingerea recursului ca tardiv formulat.
Se prezintă după strigarea cauzei reclamantul, solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulată. Lasă la aprecierea instanței excepția invocată.
În conformitate cu dispozițiile art.150 Cod procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava - Secția Comercială, contencios administrativ și fiscal, înregistrată sub nr.764/86 din 30.01.2009, reclamantul a chemat în judecată pârâtul Consiliul Județean S, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la acordarea și plata drepturilor bănești reprezentând indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% lunar, calculat la salariul de bază începând cu data de 01.03.2005 și până la încetarea raporturilor de muncă, respectiv 11.08.2008, precum și actualizarea acestor sume în raport cu rata inflației, calculată de la data scadenței și până la data efectuării plății.
In motivarea cererii, reclamantul a arătat că, prin Ordinul nr.496/28.07.2003 s-a procedat la uniformizarea sistemului de acordare a veniturilor salariale pentru personalul care își desfășoară activitatea sub autoritatea acestui minister, că potrivit art.9.2 din Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr.496/2003 indemnizația de dispozitiv, în procent de 25% din salariul de bază se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, că obligația de acordare a indemnizației rezultă și din prevederile art.47 din Legea nr.138/1999, coroborate cu prevederile art.13 din aceeași lege.
A mai arătat reclamantul că discriminarea dintre salariații Instituției Prefectului și cei ai Consiliului Județean S nu se justifică nici legal, nici moral deoarece în egală măsură au același statut reglementat de Legea nr.188/1999 pentru funcționarii publici și Legea nr.53/2003 pentru personalul contractual, având salarizarea prevăzută de aceeași anexă la OG nr.6/2007 privind salarizarea personalului contractual și desfășoară activități specifice acelorași categorii de funcții publice.
Începând cu anul 2003, conform prevederilor legale în materie de salarizare, personalul civil - funcționarii publici și personal contractual care funcționează în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, beneficiază, în afara salariului de bază, de o serie de sporuri și indemnizații.
Astfel, pe lângă sporurile prevăzute în OUG nr.192/2002, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr.161/2003, Ordinul nr.496/2003 stabilește în mod cert o indemnizație de 25% din salariul de bază, de care trebuie să beneficieze personalul civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
In opinia reclamantului, prin neacordarea sporului de dispozitiv se încalcă principiul egalității între cetățeni și al excluderii privilegiilor și discriminărilor (art.1 alin.2 lit.e din Legea nr.137/2000).
Pârâtul Consiliul Județean S prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul că, potrivit disp.art.9.2 din Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr.496/2003 "Indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice. Actul normativ mai sus arătat precizează că, personalul civil din minister beneficiază de toate drepturile stabilite de lege, cu excepția celor din domeniul administrației publice care beneficiază doar de dreptul prevăzut de prevederile art.13 din Legea nr.138/1999, adică tocmai de indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază.
Prin sentința nr. 548 din 26 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția Comercială, contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția presripției dreptului la acțiune pentru perioada 01.03.2005 - 30.01.2006 și a fost respinsă, ca nefondată acțiunea formulată de reclamant, pentru perioada 30.01.2006 - 11.08.2008.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 01.03.2005-30.01.2006, că potrivit art. 117 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.
Potrivit art. 1 coroborat cu art. 3 și art. 7 din Decretul nr. 167/1998, dreptul la acțiune, având un caracter patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, de 3 ani, calculat de la data nașterii dreptului la acțiune.
Cum creanța reclamantului a devenit exigibilă în fiecare lună în momentul efectuării plății, iar reclamantul a învestit instanța cu soluționarea prezentei acțiuni la 30.01.2009, s-a constatat că a intervenit prescripția cu privire la drepturile bănești aferente perioadei 01.03.2005-30.01.2006, deoarece acestea au fost solicitate după împlinirea termenului de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
Ca urmare, excepția prescripției dreptului la acțiune privitor la perioada 01.03.2005-30.01.2006 a fost admisă, cu consecința respingerii acestui capăt de cerere ca prescris.
Pe fondul cauzei prima instanță a reținut că reclamantul a avut calitatea de funcționar public în cadrul Consiliului Județean
Astfel, Ordinul MAI nr.496/2003 privind modificarea și completarea Ordinului Ministrului de Interne nr.275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar și civil din Ministerul d e Interne, a fost emis în temeiul art.9 alin.4 din nr.OUG63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor.
La pct.9.2 din același act normativ se menționează că indemnizația de dispozitiv se acordă personalului civil care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Același ordin, la pct.31 definește noțiunea de "personal civil" arătând că prin acesta se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor.
În ce privește domeniul de aplicare a acestui ordin, instanța de fond a constatat că potrivit art.4 din Legea nr.24/2000 privind tehnica legislativă "actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau hotărârilor de guvern se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă"; că ordinele cu caracter normativ trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele în baza și executarea cărora au fost emise - art. 76 din Legea nr.24/2000.
Astfel, prima instanță a constatat că ordinul respectiv a fost emis în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.63/2003 privind funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, că privește salarizarea personalului militar și civil ce face parte din acest minister și că mențiunea referitoare la personalul civil din domeniul administrației publice nu poate fi interpretată decât în sensul stabilit prin art.31 din același ordin, neputând fi extinse efectele ordinului și asupra personalului civil din alte instituții, care fac parte din administrația publică locală, pentru care ministrul de interne nu are competența de a emite reglementări normative.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
La primul termen de judecată în fața acestei instanțe, din oficiu,curteaa invocat excepția tardivității formulării recursului.
Cum această sentință a fost comunicată reclamantului, la data de 09 aprilie 2009, (fila 35 dosar fond), cererea se putea introduce până la data de 27 aprilie 2009.
Este evident astfel, că cererea de recurs introdusă la data de 04 mai 2009 (data poștei), cu depășirea termenul de 15 zile prevăzut de art.301 din Codul d e procedură civilă - este tardivă în raport de dispozițiile legale invocate și de considerentele expuse.
Față de acest aspect,Curtea,în baza art. 3014raportat la art. 312 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursul, ca tardiv formulat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de reclamantul,cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură în mun. S,-,.1,. A,.4, jud. S,împotriva sentinței nr. 548 din 26 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava-Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal (dosar nr-. în contradictoriu cu pârâtul intimat Consiliul Județean,-, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Pentru judecător - -
aflat în concediu medical, semnează
președintele instanței, conform
art. 261 alin. 2 Cod procedură civilă
Red. - -
Jud.fond:
Tehnoredact./
2 ex./24.06.2009
Președinte:Ududec ElenaJudecători:Ududec Elena, Nastasi Dorina, Grapini Carmen