Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1263/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1263
Ședința publică de la 18 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Ilie Judecător
- - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier: -
XXXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială G, împotriva sentinței nr. 1771 din data de 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
La apelul nominal s-a prezentat intimata reclamantă, lipsind recurenta pârâtă Direcția de Muncă și Protecție Socială
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, după care:
Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii:
Intimata reclamantă solicită respingerea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr. 1771 din data de 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta, împotriva pârâtei DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ G și obligată pârâta să mențină încadrarea reclamantei conform deciziei nr. 30 din 11 iulie 2003 de inspector principal treapta I de salarizare, si acordarea salarizării corespunzătoare, precum și la plata diferențelor de drepturi salariale începând cu 1 august 2005.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 22 august 2008 pe rolul Tribunalului Gorj, reclamanta chemat in judecată pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială Tg. J, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie menținută încadrarea obținută prin decizia nr. 30 din 11 iulie 2003 de inspector principal treapta I de salarizare, acordarea salarizării si restituirea diferențelor de drepturi salariale începând cu data de 1 aug. 2005.
In motivarea acțiunii s-a arătat că prin decizia nr. 30 din 11 iulie 2003, in baza 161/2003 fost încadrată in funcția de inspector principal la G.
Prin decizia 75 din 22 dec. 2004, s- schimbat încadrarea in funcția de inspector clasa I, gradul profesional asistent, treapta de salarizare 3, pe care reclamanta apreciat- ca fiind măsură de retrogradare ce contravine principiului promovării ca modalitate de dezvoltare a carierei într-o funcție publică.
S- arătat că prin decizia 75/2004, pârâta interpretat greșit prevederile OUG 92/2004 in sensul că aceste act normativ nu stabilește alte funcții decât cele prevăzute de 161/2003 si stabilește doar salarizarea funcționarilor publici.
Astfel, fost retrogradată de la funcția dobândită in urma evaluării prevăzută de 161/2003 avându-se in vedere punctajul obținut in funcție de vechimea în sistem, vechimea totală in muncă, atribuțiile si responsabilitățile in cadrul compartimentului conform fișei postului, studiile superioare, evaluarea anuală activității.
S- mai arătat c prin această încadrare greșită s-a acordat un salariu de încadrare de 6.208 lei față de salariul aferent funcției de inspector principal cls. I, care era de 9.569 lei, fiindu-i astfel afectate grav drepturile salariale lunare, precum si celelalte drepturi bănești prevăzute in sistemul salarial ( premii, stimulente ), drepturi ce se acordă in procent la salariul de încadrare,
In dovedirea acțiunii s-a depus la dosar adresa nr. 13.309 din 15 aug. 2008 a G, copia carnetului de muncă, decizia 75/2004 și 30/2003.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că, reclamanta fost corect încadrată si salarizată conform art.6 din OUG 92/2004 și OUG 82/2004.
S- menționat că nu este vorba despre o retrogradare deoarece la data de 1 ian. 2005, salariul reclamantei corespundea aceleiași funcții publice de inspector clasa, grad profesional asistent treapta de salarizare 3.
Reîncadrarea s- făcut prin echivalarea salariului funcției prevăzută de OUG 82/2004, cu aceeași funcție de inspector clasa, grad profesional asistent treapta de salarizare 3, iar funcția publică a reclamantei nu s- schimbat, fiind în continuare aceea de inspector.
-se categoria (OUG 82/2004), cu clasa ( OUG 92/2004 ), gradul vechi 3 cu treapta de salarizare III.
Tribunalul, analizând întregul material probator aflat la dosarul cauzei apreciază acțiunea de față ca fiind întemeiată urmând să o admită pentru următoarele considerente:
Astfel, din carnetul de muncă al reclamantei rezultă că in conformitate cu ultima încadrare a acesteia la data de 1 nov. 2004, aceasta era inspector clasa I, grad profesional principal, funcție care nu fost contestată.
Se reține că prin intrarea in vigoare a OUG 82/2004 nu a fost făcută o nouă reîncadrare reclamantei, ci doar salarizarea a fost modificată, menținându-se încadrarea conform 161/2003 de inspector principal clasa I, funcție obținută in urma evaluării prevăzută de 161/2003 și OG 218/2003, avându-se in vedere punctajul obținut in funcție de vechimea în sistem, vechimea totală in muncă, atribuțiile si responsabilitățile in cadrul compartimentului conform fișei postului, studiile superioare, evaluarea anuală activității
După apariția OUG 92/2004, reclamanta a fost reîncadrată prin decizia emisă de pârâtă in funcția de inspector clasa I, grad profesional asistent, treapta de salarizare 3.
Analizându-se modul in care s- realizat reîncadrarea reclamantei, se constată că pârâta a procedat la o combinare intre funcția deținută de inspector de specialitate, categoria A, clasa III, gradul 3, astfel cum a fost încadrată la 1 dec. 2020, cu funcția de inspector clasa I, grad profesional principal, cum fost reîncadrată conform L 161 /2003 la 15 iulie 2003.
Ceea ce este cert este faptul că in urma ultimei reîncadrări, reclamantei i-au fost afectate drepturile salariale lunare, salariul său de încadrare scăzând de la 9.569,000 lei, la 6. 208,00 lei ceea ce este inadmisibil deoarece drepturile reclamantei au fost câștigate printr-o evaluare și in mod corect aceasta ar fi trebuit să fie încadrată în funcția de inspector principal, treapta de salarizare, pentru a i se menține salariul.
făcute de pârâtă sunt eronate, cel puțin prin întâmpinare pârâta susține faptul că, gradul profesional de principal fost acordat fără să aibă corespondență in salariu, ceea ce nu corespunde realității deoarece actele normative invocate cuprind aceste aspecte.
Din punctul de vedere al instanței reclamantei ar fi trebuit cel puțin să-i fie menținută vechea încadrare, motiv pentru care va admisă acțiunea si se va dispune obligarea pârâtei la plata diferențelor de drepturi salariale pe care aceasta le-a pierdut începând cu data de 01 aug. 2005, dată ce se circumscrie termenului de prescripție de 3 ani.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a susținut că instanța de fond a realizat o interpretare greșită a legii, susținându-se că reclamanta a fost corect încadrată si salarizată conform dispozițiilor art.6 din OUG 92/2004 raportat la dispozițiile OUG 82/2004, nefiindu-i modificată funcția sau salarizarea, ci doar efecuându-se o reîncadrare în raport de dispozițiile actului normativ.
Reclamanta a depus întâmpinare prin care solicita respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțate de către instanța de fond, ca temeinică și legală.
Având în vedere data emiterii deciziei contestate, respectiv 22.12.2004 raportat la data introducerii acțiunii și anume 22.08.2008, Curtea a solicitat pârâtei să transmită o copie conformă cu originalul a deciziei nr.75/22.12.2004 emisă de G, aceasta fiind transmisă la 18.03.2009.
Curtea, analizând recursul formulat potrivit art. 3041din Pr. Civ. și ținând seama de actele depuse în recurs apreciază că este fondat, însă pentru alte considerente decât cele invocate și care vor fi expuse în continuare:
În conformitate cu dispozițiile art. 7 din Legea 554/2004 pentru a putea introduce o acțiune în justiție în vederea anulării unui act adminstrativ, este necesar ca reclamantul să se fi adresat în prealabil autorității emitente, în condițiile și termenele prevăzute de legea contenciosului administrativ, instanța având obligația înainte de a soluționa cauza pe fond, să examineze efectuarea procedurii prealabile raportându-se atât la condiții precum și la termene, această procedură fiind prevăzută și de art. 5 din Legea 29/1990 în vigoare pâna la 31.12.2004.
Din analiza actelor existente atât la dosarul de fond cât și la cel de recurs se reține că, reclamanta s-a adresat autorității emitente la data de 18.07.2008 contestând o decizie a acestei autorități emisă la 22.12.2004, situație ce ar conduce la ideea că in cauză s-ar fi împlinit termenul de prescripție de 6 luni.
Pentru a putea stabili acest fapt era necesar ca autoritatea emitentă să facă dovada comunicării respectivei decizii, însă din actul transmis Curții nu rezultă un astfel de element.
Pe de altă parte, pe versoul deciziei transmise instanței de fond (fila 9) în partea superioară există o mențiune, Am primit un exemplar, cu o semnătură indescifrabilă și care poartă o dată ilizibilă, împrejurare care face imposibilă verificarea acestei excepții de către instanța de recurs.
Pentru aceste motive, potrivit art. 312 alin. 1 și 5 cod procedură civilă instanța de recurs va admite recursul și va casa hotărârea primei instanțe, trimițând cauza spre rejudecare instanței de fond.
În rejudecare instanța de fond va proceda la verificarea acestor aspecte, urmând a se stabili dacă și când a fost comunicată decizia nr.75/22.12.2004 emisă de G și în funcție de dovada datei certe a comunicării să procedeze la soluționarea cauzei pe cale de excepție sau pe fond și va analiza temeinicia solicitărilor și susținerilor reclamantului formulate atât în cererea de chemare în judecată dar și în întâmpinarea și concluziile scrise din recurs, putând de asemenea pune în discuția părților și chiar ordona orice alt probatoriu pe care-l va considera necesar, în vederea unei juste soluționări a litigiului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite recursul declarat de pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială G, împotriva sentinței nr. 1771 din data de 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Gorj -Secția Contencios Administrativ și Fiscal.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Martie 2009.
PREȘEDINTE: Carmen Ilie - - | JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu - - | JUDECĂTOR 3: Gabriel Viziru - - |
Grefier, |
Red.-
I/2ex./03.06.2009
Jud.Fond
Președinte:Carmen IlieJudecători:Carmen Ilie, Sanda Lungu, Gabriel Viziru
