Obligația de a face. Decizia 1260/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1260
Ședința publică de la 18 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Ilie Judecător
- - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier: -
XXXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței nr. 2056 din data de 23 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
La apelul nominal s-a prezentat recurentul reclamant și consilier juridic pentru intimații pârâți Primarul Municipiului C și Primăria Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, după care:
Recurentul reclamant depune la dosarul cauzei chitanța nr. -/2009 reprezentând taxa judiciară de timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar 0,15 lei.
Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul părților prezente pentru a pune concluzii:
Recurentul reclamant solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Consilier juridic pentru intimații pârâți Primăria Municipiului C și Primarul Municipiului C solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
CURTEA
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr. 2056 din data de 23 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului C și Primarul Municipiului
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 25 ianuarie 2008 reclamantul chemat în judecată pârâții Primăria mun. și Primarul mun. C, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să fie obligați pârâții să emită autorizație de construcție pentru împrejmuirea terenului proprietatea sa,situat în C, str. M,nr. 21, eliberarea unui nou certificat de urbanism pentru teren construibil. precum și obligarea acestora la plata despăgubirilor în cuantum de 50.000, pentru lipsa de folosință terenului și daune cominatorii de 1000/zi întârziere de la data rămânerii definitive hotărârii ce se va pronunța până la eliberarea autorizației solicitate și cheltuielile de judecată.
În motivare, reclamantul arătat că este proprietarul terenului situat în C, str. M, nr. 21 conform dispoziției nr. 9029/2006 emisă de primarul mun. C prin aplicarea legii 10/2001, fiind pus în posesia acestuia conform procesului verbal din 23.06.2006, delimitându-se sub aspectul vecinătăților și dimensiunilor.
A precizat că terenul i- fost restitui parțial,doar 230 mp în loc de 325 mp cât solicitat,diferența fiind imposibil de restituit în natură întrucât este afectată de utilități publice.
De asemenea, arată că înscris terenul în Cartea Funciară și achitat impozitele la zi,însă este în imposibilitatea de a-și exercita prerogativele dreptului de proprietate, întrucât primăria refuză nejustificat eliberarea autorizației de construcție pentru împrejmuirea terenului,susținând că terenul este neconstruibil.
Mai arată,că refuzul pârâtului este nejustificat,terenul fiind construibil în proporție de 80%, iar prin refuzul pârâtului de a- elibera autorizație de împrejmuire, nu poate folosi acest teren în nici un mod, cauzându- o pagubă egală cu contravaloarea lipsei de folosință echivalentă cu chiria ce se percepe pe astfel de terenuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, probele efectuate și dispozițiile legale în materie, instanța constată că acțiunea este neîntemeiată.
Astfel, reclamantul solicitat, prin acțiunea formulată, obligarea pârâtilor să- emită autorizație de construire pentru împrejmuirea terenului proprietatea acestuia, teren situat în C,str. M nr. 21, cât și emiterea unui nou certificat de urbanism pentru teren construibil.
La cererea formulată de reclamant, pe cale administrativă, respectiv să se aprobe împrejmuirea terenului cu gard din plasă de sârmă pe cadru metalic, iar în situația în care este necesară emiterea unei autorizații pentru această lucrare să se comunice actele necesare, cu adresa nr. -/27.12.2007, pârâta i- comunicat că solicitarea nu se poate soluționa favorabil, întrucât terenul este neconstruibil.
La data de 02.04. 2007, reclamantului i s- eliberat certificatul de urbanism nr. 914.
La capitolul "Regimul Tehnic", se precizează că " în raport cu reglementările urbanistice aprobate, indicii de ocupare terenului(POT,) precizați, terenul în suprafață de 230 mp esteneconstruibil.
Totodată, se menționează că solicitarea fost respinsă în ședința Comisiei tehnice de urbanism din data de 27.03.2007,pagina 22, întrucât nu este asigurat accesul carosabil.
La data de 15 mai 2008, reclamantul și- precizat acțiunea, în sensul că:
-solicită emiterea unui certificat de urbanism pentru teren construibil;
-solicită autorizație de construire pentru împrejmuirea terenului;
.pârâții să fie obligați la 3000 lei despăgubiri și 1000 lei/zi pentru întârziere.
Prin încheierea de ședință din 15 mai 2008, s- admis efectuarea în cauză unei expertize tehnice, fiind numit expertul, acesta depunând raportul la 02.06. 2008.
La data de 19 iunie 2008, pârâții au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, la care expertul răspuns la data de 25.08.2008.
La data de 04.09.2008, pârâții au solicitat completarea raportului de expertiză, răspunsul fiind depus la data de 10.10.2008.
Prin raportul de expertiză se reține, față de obiectivele trasate, că terenul este construibil și are asigurat accesul la carosabil.
Referitor la obiectivul" Procentul în care acest teren este construibil", expertul nu indică acest procent.
În urma obiecțiunilor formulate de pârâți, expertul dă răspunsuri evazive, edificator fiind și adresa nr. 80886/30.05.2008 Primăriei C( pag. 93 dosar).
La data de 04.09.2008, Primăria C formulat cerere de completare raportului de expertiză, întrucât expertul la întocmirea lucrării nu analizat înscrisurile depuse la dosar, respectiv extras din PUZ, nu s- pronunțat în concret cu privire la accesul carosabil,omițând de asemenea să stabilească procentul de ocupare al terenului, conform HCL 124/1997.
La data de 10.10.2008,expertul formulat răspuns la completarea expertizei.
Astfel, se precizează de către expert că terenul are suprafață de 230 mp, căruia îi corespundesuprafața construibilă de 36,80 mp.
Mai precizează expertul că "terenul nu este împrejmuit",iar cu privire la "accesul carosabil",acesta precizează că "accesul există din str. M", fără să facă, ca de altfel, referiri la planul urbanistic zonal.
Examinând expertiza întocmită, în raport de dispoz. legale în materie în vigoare, având în vedere înscrisurile depuse la dosar de Primăria C, instanța reține că aceasta (expertiza) este contradictorie și subiectivă, în mare măsură.
De fapt, singurul argument pe care instanța și-l însușește din raportul de expertiză, este procentul de construire de 36,80 mp, însă este în defavoarea reclamantului, ca atare ar fi de neconceput ca acestuia (reclamantului) să se elibereze un certificat de urbanism pentru un teren construibil în procentul stabilit chiar de către expert.
În acest context sunt dispoz. art. 4 din legea 50/1991, iar potrivit prev. art. 28 al. 1 din ordinul nr. 1430/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare legii 50/1991, certificatul de urbanism se întocmește în conformitate cu documentațiile de urbanism (, PUZ, ).
Se reține faptul că scopul declarat de către reclamant,respectiv acela de construi, iar cum specificul amplasamentului nu se încadrează în prevederile legale, cu consecința că nu se permite realizarea investiției propuse,ar fi nelegal eliberarea unui asemenea certificat de urbanism, respectiv și unei autorizații de construire pentru împrejmuirea terenului.
Cele solicitate de reclamant, nu se încadrează de fapt, nici în cadrul prev. de art. 3 din legea 114/1996 - legea locuinței, care dispun că pentru locuință cu cameră și o persoană sunt necesari 58 mp, în speță suprafața construibilă fiind de 38,60 mp.
În consecință, față de cele arătate se constată că acțiunea reclamantului este neîntemeiată, inclusiv referitoare la acordarea de daune, ca atare va fi respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru motive e nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs s-a susținut că instanța de fond, a respins acțiunea în totalitate, fără să facă referire expresă la capătul de cerere privind eliberarea autorizației de împrejmuire, cu atât mai mult cu cât raportul de expertiză concluziona că erau îndeplinite condițiile legale, privind eliberarea autorizației.
S-a susținut de asemenea, că deși raportul de expertiză conținea elemente conform cărora procentul de ocupare al terenului în zonă era mult mai mare decât cel indicat în, instanța de fond nu s-a preocupat de acest aspect, pronunțând astfel o hotărâre nelegală.
Analizându-se recursul prin prisma dispozițiilor art. 3041se reține că acesta este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 312 alin. 1 și 5 cod procedură civilă instanța de recurs va admite recursul și va casa hotărârea primei instanțe, trimițând cauza spre rejudecare instanței de fond, în situația în care aceasta din urmă a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului.
În speță, se reține incidența acestei dispoziții procedurale deoarece instanța de fond a soluționat cauza fără a analiza fondul acesteia.
Analizându-se actele și lucrările dosarului primei instanțe se constată că aceasta a reținut în totalitate și în mod unilateral argumentele prezentate de pârâtă prin întâmpinare, deși acestea nu pot fi avute în vedere ca fiind întemeiate pentru respingerea cererii de eliberare a autorizației de construire și a celei de împrejmuire, fără a analiza și celelalte condiții necesare a fi îndeplinite în vederea emiterii acestora.
Astfel, în considerentele hotărârii nu se analizează în niciun fel capătul de cerere privind eliberarea autorizației de împrejmuire, iar în ceea ce privește autorizația de construire instanța de fond reține că, aceasta (expertiza) este contradictorie și subiectivă, în mare măsură, și fără a proceda la lămurirea contradicțiilor și-a însușit argumentele prezentate de pârâtă prin întâmpinare.
În rejudecare instanța de fond va analiza temeinicia solicitării și susținerilor reclamantului în raport de dispozițiile Legii 50/1991 respectiv capătul de cerere privind eliberarea autorizației de împrejmuire, precum și pe cel privind eliberarea autorizației de construcție, urmând să lămurească dacă există cale de acces către terenul în discuție, precum și dacă procentul de ocupare al terenului în zonă este același cu cel indicat în, putând de asemenea pune în discuția părților și chiar ordona probatoriul necesar în vederea unei juste soluționări a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței nr. 2056 din data de 23 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului C și Primarul Municipiului
Casează sentința și trimite cauza pentru rejudecare primei instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Martie 2009.
PREȘEDINTE: Carmen Ilie - - | JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu - - | JUDECĂTOR 3: Gabriel Viziru - - |
Grefier, |
Red.-
I/2ex./04.06.2009
Jud.Fond
Președinte:Carmen IlieJudecători:Carmen Ilie, Sanda Lungu, Gabriel Viziru
