Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 14/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-SENTINȚA NR. 14/F-
Ședința publică din 16 Ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Bătrînu judecător
JUDECĂTOR 2: Dumitru
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, potrivit legii contenciosului administrativ, acțiunea formulată de reclamanții-, -, -, toți cu domiciliul ales la cabinet Individual Avocat, cu sediul în Pitești,-, județul A, în contradictoriu cu pârâțiiMINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE,cu sediul în B,-, DIRECȚIA GENERALĂ ANTICORUPȚIE, cu sediul în B,-, sector 4 șiMINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5 prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Pitești,-, Județul A.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat pentru reclamanți, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar și consilier - juridic pentru pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A în baza delegației de la dosar, lipsă fiind ceilalți pârâți.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier ul de ședință, după care:
Avocat depune la dosar precizare a cererii de chemare în judecată cu exemplar care se comunică pârâtei prezente prin reprezentant. Arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Consilier - juridic, având cuvântul pentru pârâte, arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cauzei pe fond.
Avocat, având cuvântul pentru reclamanți, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în scris și pe care o susține oral în ședință publică. Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
Consilier - juridic, având cuvântul, arată că Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă în cauză, solicitând admiterea acestei excepții. Pe fond, în cazul în care se va trece peste această excepție, solicită respingerea acțiunii pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar.
Avocat, apreciază că pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă în cauză.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 26.11.2007, reclamanții -, -, -, - au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative B, Direcția Generală Anticorupție B și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună obligarea Direcției Generale Anticorupție la plata primelor de vacanță, pe perioada 2005-2006, actualizată în raport cu indicele de inflație, la data plății, obligarea acesteia la plata sporului de fidelitate, pe perioada 2007, conform art.6 din OG nr.38/2003, actualizat potrivit indicelui de inflație, la data plății, obligarea și la asigurarea fondurilor necesare plății acestor drepturi, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că sunt salariați ai Direcției Generale Anticorupție. din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, având calitate de funcționari publici cu statut special - acela de polițist.
În această calitate, beneficiază de dispozițiile Legii nr.188/1999 (art.33 alin.2), referitoare la prima de concediu, dar și ale art.37 alin.2 din OG nr.38/2003, referitoare la sporul de fidelitate.
Începând, însă, cu anul 2001, dispozițiile art.33 alin.2 din Legea nr.188/1999-R, au fost suspendate succesiv, prin legile anuale ale bugetului de stat, până la data de 31.12.2006, suspendare pe care o consideră nelegală și neconstituțională, deoarece aduce atingere unui drept fundamental, dreptul la remunerarea unei prestații.
Pe de altă parte, un drept câștigat nu poate fi restrâns sau retras, decât printr-un act normativ cu aceeași valoare juridică.
Această chestiune a fost tratată, irevocabil și de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.XII/5.02.2007, potrivit căreia polițiștilor li se cuvine plata dreptului la prima de concediu, pe perioada 2004-2006.
Referitor la sporul de fidelitate, au motivat incidența dispozițiilor art.6 din OG nr.38/2003, care prevăd obligația instituției-pârâte la acordarea acestuia, în raport de vechimea în muncă a fiecăruia.
Și acest drept a fost suspendat, prin OUG nr.118/2004 - aprobată prin Legea nr.28/2005, suspendare apreciată, de asemenea, ca nelegală în raport cu normele invocate în susținerea cererilor lor.
În sfârșit, au arătat că acest drept se impune a fi acordat de către instituția angajator, Direcția Generală Anticorupție B, în raport cu perioada lucrată de fiecare reclamant, iar ceilalți pârâți, să fie obligați la asigurarea fondurilor necesare plății.
Prin întâmpinarea formulată la data de 6.12.2007, pârâta Direcția Generală Anticorupție B, a solicitat respingerea acțiunii, invocând excepția lipsei calității sale procesual pasive, cu motivația că este organul de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, căruia îi revine obligația plății acestor drepturi.
S-a mai invocat și raportul de subordonare dintre aceste instituții, aceasta neavând personalitate juridică și, implicit, capacitate de exercițiu necesară existenței calității de pârâtă în cauză.
Prin întâmpinarea formulată la 10.12.2007, pârâtul a invocat, de asemenea, excepția lipsei calității sale procesual pasive, în sensul că între acesta și reclamanți nu există raporturi juridice directe, care să atragă obligativitatea acordării sumelor solicitate, ci are doar atribuția elaborării proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor întocmite de ordonatorii principali și secundari de credite, în speță, și
De asemenea, s-a susținut că Guvernul este cel răspunzător de realizarea prevederilor bugetare și repartizează ordonatorilor principali de credite sumele de la bugetul de stat, conform destinațiilor bugetare stabilite în conformitate cu legea bugetară anuală.
Prin întâmpinarea formulată la 10.12.2007, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii reclamanților pe considerentul că dreptul la prima de concediu a fost suspendat, până la 31.12.2006, astfel că nefiind prevăzute în buget sumele necesare plății, nu se poate reține vreo culpă în sarcina sa, după cum nici încălcarea vreunei norme constituționale.
La aceeași dată, a formulat cerere de chemare în garanție a, pentru a vira sumele necesare plății acestor drepturi, pârâtul fiind instituție finanțată integral de la bugetul statului.
La data de 8.01.2008, pârâtul a invocat excepția de inadmisibilitate a cererii de chemare în garanție, cu motivarea că dispozițiile art.60-63 Cod pr.civilă, nu sunt incidente prezentei cauze.
La data de 16.01.2008, reclamanții și-au precizat cererea, în baza art.132 Cod pr.civilă.
Examinând actele și lucrările dosarului de față, prin prisma dispozițiilor legale aplicabile în materie, curtea reține, în fapt, următoarele.
În ceea ce privesc excepțiile invocate de Ministerul Economiei și Finanțelor și Direcția Generală Anticorupție B, privitoare la lipsa calității procesuale pasive și inadmisibilității cererii de chemare în garanție, precum și a lipsei capacității de exercițiu, a căror analiză urmează a se face cu prioritate, în raport de dispozițiile art.137 Cod pr.civilă, curtea le apreciază ca neîntemeiate, întrucât, în adevăr, raporturile dintre reclamanți și, nu trebuie privite ca raporturi juridice directe, de natura celor legate între angajatori și angajați, ci ca raporturi determinate de administrarea alocațiilor bugetare și obligativitatea asigurării plății drepturilor născute în baza legilor și a hotărârilor judecătorești, în virtutea principiului clasificației bugetare.
Astfel, din acest punct de vedere, cererea A, referitoare la chemarea în garanție a, pentru ca, în raport de dispozițiile Legii nr.500/2002, acesta să participe la eliberarea proiectelor de buget necesare asigurării plății drepturilor solicitate de reclamanți, să fie justificată.
Ca atare, având calitatea de administrator general al bugetului statului, atribuțiile sale impun obligația elaborării proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor bugetare ale ordonatorilor principali și secundari de credite, deci, obligația derivă din calitatea sa de reprezentant al statului și nu în baza unui raport juridic direct. Acesta este sensul interpretării date de și nu cel susținut de pârât în apărarea sa, ceea ce face ca excepțiile invocate să fie respinse.
În ceea ce privește excepția lipsei calității de parte în cauză invocată de pârâta Direcția Generală Anticorupție, instanța o apreciază, de asemenea, ca nefondată, față de natura raporturilor juridice legate între aceasta și reclamanți, raporturi juridice directe, în baza cărora pârâta - în calitate de angajator este obligată să asigure reclamanților-angajați, sumele necesare remunerării muncii prestate.
Pe fondul cauzei, se reține că reclamanții au calitatea de angajați ai Direcției Generale Anticorupție, cu statut de funcționari publici, conform susținerii acestora, dar și recunoașterii pârâților.
Conform art.33 pct.2 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, aceștia au dreptul la o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.
Acest text a fost, însă, suspendat, succesiv, prin legile anuale ale bugetului de stat, începând cu anul 2001 - până la 31.12.2006.
Însă, suspendarea plății nu echivalează cu înlăturarea dreptului, decât prin încălcarea principiului protecției financiare a drepturilor omului și, prin urmare, s-ar transforma un drept prevăzut într-o obligație lipsită de conținut, într-un drept viciat în substanța sa și, practic, lipsit de orice valoare.
Or, potrivit normelor constituționale, exercițiul unor drepturi sau libertăți nu poate fi restrâns decât prin lege și numai pentru situațiile expres prevăzute de aceasta, ceea ce în cauză nu se demonstrează.
Măsura fiind temporară, așa cum s-a recunoscut, este firesc ca, la încetarea ei, persoanele îndreptățite să solicite acordarea dreptului câștigat anterior, dar neplătit din lipsa sumelor financiare, fără să se poată invoca prescripția dreptului material la acțiune.
Este drept că legiuitorul are posibilitatea să intervină asupra stabilirii, modificării, încetării unor drepturi, prin acte normative de aceeași valoare juridică, dar, așa cum s-a menționat, nu s-a demonstrat că legiuitorul a înlăturat, definitiv plata dreptului, ci a operat doar o suspendare temporară, dovada fiind reluarea plății, începând cu anul 2007.
Ca atare, solicitarea reclamanților, sub acest aspect, este justificată.
Însă, referitor la cea de-a doua solicitare, curtea o apreciază ca nefondată, întrucât aceștia nu au adus dovezi din care să rezulte beneficiul de care au fost lipsiți precum și a subzistenței obligației în sarcina pârâților.
La dosar nu este depusă nici o dovadă care să susțină temeinicia solicitării reclamanților și, implicit, incidența dispozițiilor art.6 din OG nr.38/2003.
În sfârșit, referitor la plata cheltuielilor de judecată, curtea reține că la dosar nu există nici o dovadă care să ateste efectuarea vreunei cheltuieli, astfel că solicitarea urmează a fi respinsă, conform art.274 Cod pr.civilă.
Față de cele ce preced, curtea, în temeiul Legii nr.188/1999-R, urmează să admită în parte acțiunea reclamanților, să oblige pe pârâta Direcția Generală Anticorupție B să plătească reclamanților prima de vacanță, pe perioada 2005-2006, reactualizată în raport cu indicele de inflație, până la data plății efective, să oblige pe pârâții și să elaboreze proiectul de buget necesar alocării sumelor plății acestui drept, să respingă capătul de acțiune referitor la plata sporului de fidelitate și pe cel referitor la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite, în parte, acțiunea formulată de reclamanții-, -, -, toți cu domiciliul ales la cabinet Individual Avocat, cu sediul în Pitești,-, județul A, în contradictoriu cu pârâțiiMINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE,cu sediul în B,-, DIRECȚIA GENERALĂ ANTICORUPȚIE, cu sediul în B,-, sector 4 șiMINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5 prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Pitești,-, Județul A.
Obligă pe pârâta Direcția Generală Anticorupție B să plătească reclamanților prima de vacanță pe perioada 2005-2006, reactualizată în raport cu indicele de inflație, până la data plății efective.
Obligă pe pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Economiei și Finanțelor să elaboreze proiectul de buget necesar alocării sumelor plății acestui drept.
Respinge capătul de acțiune referitor la sporul de fidelitate și pe cel referitor la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
28.01.2008
Red.
EM/7 ex.
Președinte:Ioana BătrînuJudecători:Ioana Bătrînu, Dumitru