Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 14/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 14/R-
Ședința publică din 11 Ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru
JUDECĂTOR 2: Corina Georgeta Nuță
JUDECĂTOR 3: Ioana Miriță
Grefier - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B- ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENTINCIARELOR, cu sediul în B, sector 2,-, MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR LA SEDIUL., cu sediul în P, B-ul, nr. 118, județ A, PENITENCIARUL CU REGIM DE MAXIMĂ SIGURANȚĂ, cu sediul în, B-ul, nr. 1, județ A, împotriva sentinței 464/CA din 08.10.2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant cu domiciliu în P, nr. 45, județ
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic din partea A pentru, în baza delegației de la dosar, și consilier juridic pentru Penitenciarul, lipsă celelalte părți.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de taxa de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra recursului.
Reprezentantul - A, având cuvântul, solicită admiterea recursurilor așa cum au fost motivate în scris, modificarea sentinței civile ca fiind nelegală și netemeinică.
Reprezentantul Penitenciarului Colibași depune la dosar concluzii scrise și practică judiciară și având cuvântul solicită admiterea recursurilor așa cum au fost motivate în scris, modificarea sentinței nr. 464/CA ca fiind nelegală și netemeinică. Totodată, arată că, plata acestui spor a fost sistată temporar prin Ordinul nr. -/2004, pentru faptul că nu au existat fonduri, până la data de 01.05.2006 când prin dispoziția nr. - au fost anulate prevederile acestui Ordin. De asemenea, arată că, reclamantul intimat a solicitat plata acestui spor pentru perioada 01.09.2004 - 01.02.2006 dată la care s-a pensionat.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea nr- reclamantul - a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției - în calitate de ordonator principal de credite, Administratia Nationala a Penitenciarelor - în calitate de ordonator secundar de credite, Penitenciarul cu Regim de Maxima Siguranta Colibasi - în calitate de ordonator tertiar de credite, și Ministerul Finanțelor Publice - în caliatte de chemat în garanție, solicitând Tribunalului Argeș - Secția civilă să dispună obligarea acestora la plata drepturilor bănesti sporul de 50% din solda lunară pentru perioada 01.09.2004-01.02.2006, actualitate cu rata inflației până la achitarea efectivă a sumelor, pentru activitatea desfasurată in conditii deosebit de periculoase.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a indeplinit functia de director adjunct al Penitenciarului cu Regim de Maxima Siguranta Colibasi, cu grad de inspector sef principal, pana la data de 01.02.2006 cand s-a pensionat.
În acelasi perimetru cu penitenciarul functioneaza si isi are sediul si Penitenciarul-Spital Colibasi, in cadrul careai exista o Sectie de Pneumoftizioligie. Conform HG nr. 281/1993, personalul care isi desfasoara activitatea in conditii deosebit de periculoase, printre care si TBC, beneficiaza de un spor de 50 - 100 % din salariul de baza. Potrivit anexei nr.1.1 lit.c pct.2 la Regulamentul de acordare a sporului în cauză, beneficiază de acesta și personalul din unitățile aflate în același perimetru cu acestea, așa cum este și cazul de față.
Reclamantul a arătat că a beneficiat de sporul de 50% începând cu data de 01.01.2004, dar în mod surprinzător prin adresa nr. -/30.08.2004 i s-a comunicat că se sistează temporar plata acestui spor. Astfel au fost încălcate disp.art.75 și 76 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă în sensul că aplicarea actului normativ în cauză se putea dispune numai printr-un alt act normativ de același nivel sau de nivel superior.
Prin adresa nr. -/11.04.2006 actuala Administrație Națională a Penitenciarelor a comunicat Penitenciarului Spital D.i că începând cu data de 01.05.2006 se anulează prevederile ordinului P nr. - privind sistarea temporară a plății sporurilor acordate în temeiul Anexei nr.1.1 din Ordinul nr. 945/C/2003 și a aprobat reluarea plății acestor sporuri.
Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță iaf ormulat întâmpinare și cerere reconvențională invocând excepția necompetenței materiale a instanței și excepția lipsei calității procesuale pasive si solicitând obligarea reclamantului la restituirea sumelor achitate de către Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță cu titlu de drepturi salariale și reprezentând sporul de antenă, respectiv 10% din salariul de bază lunar pentru aceeași perioadă pentru care se solicită sporul TBC, respectiv 01.09.2004 - 01.02.2006, actualizate cu rata inflației până la achitarea efectivă a acestora, având în vedere faptul că aceste sporuri se exclud.
S-a arătat că Regulamentul de acordare a sporului în cauză prevede că beneficiază de un spor de 50% din solda lunară sau salariul de bază "personalul din penitenciare și centre de reducere precum și personalul din aceste unități, care desfășoară activități cu deținuții din camerele TBC și /".
Ministerul Justiției a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Administrația Națională a Penitenciarelor a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice și a Ministerului Justiției pentru ca, în cazul admiterii acțiunii reclamantului, să fie obligați să asigure fondurile necesare plății acestor drepturi.
Ministerul Finanțelor Publice a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că este eronată opinia reclamantului referitoare la introducerea în cauză a acestui minister, că nu are atribuții de angajare și salarizare a reclamantului și că din nu poate fi obligat să asigure din fondurile sale cheltuielile Ministerului Justiției.
Reclamantul a fost de acord ca, în cazul admiterii acțiunii sale, să se admită în aceleași condiții și cererea reconvențională.
Instanța a respins excepțiile ca nefondate in ședința publică din data de 01.10.2007.
Prin sentința nr. 464/CA/08.10.2007, Tribunalul Argeș -Secția Civila - Complet specializat pentru contencios administrativ si fiscal a admis acțiunea reclamantului si a obligat pe pârâtul Penitenciarul Colibași să plătească reclamantului sporul de 50% pentru condiții deosebit de periculoase pentru perioada 01.09.2004 - 01.02.2006, actualizat cu coeficientul de inflație de la data plății, a obligat pe pârâții MJ și ANP să asigure pârâtului Penitenciarul Colibași fondurile necesare plății acestui spor, a admis cererea de chemare în garanție formulată de reclamant și de ANP și a obligat pe chematul în garanție MEF să vireze pârâților sumele de bani necesare achitării dreptului de mai sus, a admis cererea reconvenționala si l-a obligat pe reclamantul - pârât să restituie pârâtului i sporul de antenă de 10% încasat pe aceeași perioadă.
In motivarea sentinței, prima instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a îndeplinit funcția de director adjunct la Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță i, având gradul de inspector șef principal, până la data de 1.06.2006, când s-a pensionat, care funcționează în același perimetru cu Penitenciarul Spital D.i în cadrul căruia există o secție de pneumoftiziologie.
Conform art.8 lit.a din HG nr. 281/1993 modificat prin HG nr.561/2000 și Regulamentului de aplicare HG nr. 281/1993, reclamantul a beneficiat de un spor de 50% din salariul de bază lunar începând cu data de 01.01.2004 potrivit procesului verbal încheiat de comisia constituită la nivelul unității.
Stabilirea dreptului s-a făcut în baza buletinelor de determinare emise de organele de specialitate în domeniul medicinii muncii și cu respectarea procedurii prevăzută de Ordinul nr.945/C/2003.
Prin adresa nr. -/30.08.2004 Direcția Generală a Penitenciarelor a comunicat că începând cu data de 01.09.2004 se sistează temporar plata sporurilor acordate în temeiul Anexei nr.1.1 din ordinul Ministerului Justiției nr. 945/C/2003 pe motivul resurselor financiare.
Ținând cont că sporul în cauză fost acordat în urma unor determinări de specialitate privind riscurile la care sunt supuși cei care își desfășoară activitatea în astfel de condiții nu se poate justifica sistarea acordării acestui spor mai ales că pentru aceasta se procedează într-un mod care eludează normele de tehnică legislativă ( art. 64 din Legea nr.24/2000).
Mai mult, se aduce atingere însuși normelor constituționale privind protecția socială și prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale - precum și dispozițiilor Codului muncii ( art. 39 alin.l lit.f) referitoare la dreptul de securitate și sănătate în muncă.
Faptul că asupra modului în care s-a procedat, s-a produs o greșeală este atestat de faptul că actuala Administrație Națională a Penitenciarelor a revenit la măsura dispusă așa cum rezultă din adresa nr. -/11.04.2006(90).
Se constată că în perioada 01.09.2004 - 01.02.2006, aceeași pentru care se solicită sporul de 50% în discuție, reclamantul a primit sporul de antenă de 10% din salariul de bază lunar care practic se exclude cu primul spor arătat.
Potrivit pct.15 alin.2 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr.945/C/2003, "în situațiile în care la un loc de muncă se constată prezența simultană a doi sau mai mulți factori care, prin acțiunea lor, conferă dreptul la sporuri, se acordă un singur spor, și anume cel mai mare".
Ca atare, ambele cereri sunt întemeiate.
În sensul admiterii acțiunii s-a pronunțat și Curtea de APEL PITEȘTI, într-un caz similar, prin decizia nr.335/R-CM/12.06.2007, pronunțată în dosarul nr-, prin care a respins recursurile formulate de Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Împotriva sentinței au formulat recurs cei trei pârâți si chematul in garanție, criticând sentința după cum urmează:
1. Astfel,Ministerul Justiției, invocând dispoz. art. 304 pct. 9.proc.civ. a arătat ca nu are calitate procesuala pasiva in cauza, întrucât nu are un raport juridic cu reclamantul, iar in calitatea sa de ordonator principal de credite nu face decât sa repartizeze creditele bugetare aprobate pentru ordonatorii secundari de credite, adică pentru Administrația Națională a Penitenciarelor.
2.Penitenciarul, invocând dispoz. art. 304 pct. 9 si 10 si art. 3041.proc.civ. a arătat ca reclamantul nu se încadrează in toate condițiile prev. Ordinul MJ nr. 945/C/2003 pentru a primi sporul acordat de prima instanță. Astfel, de respectivul spor beneficiază doar personalul care își desfășoară activitatea integral sau fracționat in secțiile in care sunt cazați deținuți bolnavi de TBC si /, si numai cu condiția existentei riscului de îmbolnăvire prin prezența pacienților. De asemenea, sporul se acorda personalului care asigura paza, escortarea si supravegherea deținuților bolnavi de TBC si / pe timpul transportului acestora de la penitenciare la instanțe, spitale, etc. Sporul se acorda proporțional cu timpul efectiv lucrat in locul de munca respectiv.
Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra apărărilor formulate de i, insa a administrat probe care nu erau concludente: procesele verbale si buletinele de determinare prin expertizarea locurilor de munca, care nu arata cate ore a lucrat reclamantul în condiții deosebit de periculoase si in posturi de pază, supraveghere, îngrijire in secția de pneumoftiziologie.
Pe de alta parte, in mod greșit a inclus prima instanță in categoria drepturilor salariale prev. de art. 156.muncii sporul din litigiu, întrucât, potrivit art. 1 si 2 din HG 281/1993, art. 2 din OG 64/2006 si art. 34 din Legea nr. 293/2004, salariul de baza include doar sporurile pentru misiune permanenta, nu si sporul din litigiu care a avut o reglementare aparte prin 945/C/2003 si care este condiționat de limita fondurilor bugetare aprobate anual. Tocmai aceasta din urma limitare a determinat sistarea plății sporului in litigiu începând cu luna septembrie 2004 ca urmare a creșterii salariilor de baza a personalului militar.
3.Ministerul Economiei si Finanțelor, invocand dispoz. art. 304 pct. 9.proc.civ. a arătat ca in mod greșit prima instanță nu a reținut lipsa calității sale procesuale pasive in cauza, deși nu are raport juridic nici cu reclamantul, nici cu ceilalți pârâți. Astfel, MEF nu se confunda cu bugetul de stat, MEF are calitatea de ordonator principal de credite întocmai ca si Justiției si este obligat sa respecte dispozițiile legii bugetare in privința destinațiilor bugetare a sumelor de bani.
In plus, cererea reclamantului este inadmisibila si pentru considerentul ca MEF nu poate majora creditele bugetare aprobate prin lege Ministerului Justiției, întrucât nu are atribuții in a modifica Legea bugetului de stat, care este o lege organica.
Pe de alta parte, instanța, admițând acțiunea reclamantului, ar putea depăși atribuțiile puterii judecătorești, adăugând la lege si intrând in sfera de competență a puterii legislative.
4.Administrația Națională a Penitenciarelor, invocând dispoz. art. 304 si 3041.proc.civ. a arătat ca in mod greșit a respins prima instanță excepția prematurității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prev. de art. 7 din Legea nr. 554/2004, iar, pe fond, in mod greșit a acordat reclamantului sporul prev. de 945/C/2003 fără să țină cont de suspendarea plății acestuia din lipsa alocațiilor bugetare.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs de fapt si de drept invocate, cu înlăturarea dispoz. art. 304 pct. 10.proc.civ. invocat de i întrucât textul legal respectiv este abrogat, Curtea constată că recursurile sunt fondate.
Curtea înlătură motivul de recurs invocat de ANP cu privire la aplicarea dispoz. art. 7 din Legea nr. 554/2004, care vizează un fine de neprimire, și arată că procedura respectivă nu este aplicabilă in speță in condițiile in care Legea nr. 293/2004 se completează cu Legea nr. 188/1999 si cu legislația muncii. Astfel, pentru pretenții ca cele din speță, Legea nr. 188/1999 nu impune respectarea condițiilor si termenilor din Legea nr. 554/2004, așa cum o face în cazul situațiilor ce privesc încetarea raportului de serviciu al funcționarului public. Pentru acțiunile în justiție având ca obiect drepturi bănești sunt aplicabile dispozițiile Codului muncii care nu condiționează acțiunea de formularea unei plângeri prealabile.
Locurile de munca, categoriile de personal, mărimea concreta a sporului si condițiile de acordare a sporului pentru condiții deosebit de periculoase sunt, potrivit HG 281/1993, modif. prin HG 561/2000, cele stabilite prin Regulament.
In speță, Regulamentul este cel aprobat prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 945/C/2003.
Potrivit art. 4 din nr. 945/C/2003, sporul se acorda in funcție de resursele financiare aflate la dispoziția plătitorului.
Prin adresa nr. -/30.08.2004 Direcția Generală a Penitenciarelor a comunicat Penitenciarului Colibași ca, in urma creșterii valorii de referința sectorială pentru personalul militar si pentru a se asigura încadrarea in limitele bugetului aprobat pentru cheltuieli de personal, începând cu luna septembrie 2004 se sistează temporar plata sporului prev. in anexa 1.1 la 945/C/2003.
Plata sporului respectiv a fost reluata începând cu data de 01.05.2006.
Intimatul reclamant si-a încetat raportul de serviciu cu i la data de 01.02.2006, prin pensionare.
Prin urmare, la reluarea plății sporului, intimatul reclamant nu mai desfășura activitate la Întreaga perioada pentru care intimatul reclamant solicitat sporul in speță s-a încadrat in perioada in care plata sporului a fost suspendată.
Potrivit art. 26 alin. 1 din HG 281/1993, sumele necesare pentru plata salariilor de baza, împreuna cu sporurile (inclusiv sporul solicitat in speță) si cu celorlalte drepturi, trebuie sa se încadreze in alocațiile bugetare stabilite cu aceasta destinație.
Potrivit art. 34 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Naționala a Penitenciarelor, sporurile ca cel din speță nu sunt incluse in salariul de baza al funcționarului public cu statut special, ci in salariul lunar.
Conform art. 79 din aceeași lege, pana la adoptarea unei legi speciale privind salarizarea - act normativ intervenit după pensionarea intimatului reclamant - se aplica dispozițiile legale referitoare la salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publica si siguranța naționala, adică dispoz. Legii nr. 138/1999 care, la art. 69, prevede ca acordarea drepturilor bănești se face in limita fondurilor bugetare aprobate anual.
Prima instanță nu a fost investita cu verificarea legalității dispozițiilor 945/C/2003, ci cu legalitatea suspendării plății sporului cerut de reclamant. Ori, la verificarea acestui din urma aspect, se constata ca dispoziția de suspendare a plății a avut ca temei a art. 4 din 945/C/2003.
Astfel, chiar daca in perioada suspendării respective, Comisia constituita la nivelul i in baza art. 13 din Regulamentul de acordare a sporurilor, aprobat prin 945/C/2003, l-a inclus pe intimatul reclamant printre persoanele îndreptățite sa primească spor, conform pct. 2 lit. C din Anexa 1.1 la 945/C/2003 ( deci ca personalul care își desfășoară activitatea in același perimetru cu spitalele penitenciar cu secții de pneumoftiziologie), sporul nu a fost plătit si nu poate fi pretins nici in prezent tocmai datorita suspendării plății, așa cum s-a arătat mai sus.
Întrucât reținerea motivele expuse anterior duce la modificarea in tot a sentinței primei instanțe cu consecința respingerii in totalitate a pretențiilor reclamantului, Curtea nu va mai analiza si celelalte motive de recurs formulate in speță, respectiv: lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Justiției si a Ministerului Economiei si Finanțelor, precum si neîncadrarea reclamantului in condițiile de acordare a sporului.
Cu toate acestea, Curtea va admite toate recursurile, apreciind ca, prin natura raportului juridic, efectele hotărârii se întind si asupra celor doua ministere. Astfel, ca o consecința a respingerii acțiunii reclamantului, vor fi înlăturate toate obligațiile stabilite in sarcina pârâților si a chematului in garanție de către prima instanță.
De asemenea, ca o consecința a respingerii acțiunii reclamantului, cererea reconvențională va rămâne fără obiect, de vreme ce respectiva cerere a fost formulata doar in subsidiarul admiterii acțiunii reclamantului.
Pentru cele expuse, Curtea va admite recursurile si va modifica in tot sentința primei instanțe in sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B- ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENTINCIARELOR, cu sediul în B, sector 2,-, MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR LA SEDIUL., cu sediul în P, B-ul, nr. 118, județ A, PENITENCIARUL CU REGIM DE MAXIMĂ SIGURANȚĂ, cu sediul în, B-ul, nr. 1, județ A, împotriva sentinței 464/CA din 08.10.2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant cu domiciliu în P, nr. 45, județ
Modifică în tot sentința primei instanțe în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 ianuarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red./4 ex.
28.01.2008
jud fond.
Președinte:DumitruJudecători:Dumitru, Corina Georgeta Nuță, Ioana Miriță
