Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1432/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 1432
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER -
xxx
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții, G, împotriva sentinței nr.503 din data de 10 martie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Gorj în contradictoriu cu intimatele pârâte G și
La apelul nominal au lipsit recurenții reclamanți, G, și intimatele pârâte G și
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier, arătându-se că recursul a fost declarat în termen, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art.302 Cod Procedură Civilă.
S-a arătat că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură Civilă.
S-a învederat că, prin Serviciul Arhivă a fost depusă întâmpinare de către intimata pârâta
Curtea a constatat cauza în stare de judecată și a trecut la deliberări.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată la 20 dec.2007, reclamanții, G, au chemat în judecată pe pârâții G și, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați să-le acorde tichetele de masă conform Legii nr.142/1998, sau echivalentul lor în lei, calculată la valoarea de la data acordării, pentru perioada 2004-2007 și în continuare. De asemenea au solicitat plata reactualizată la zi a sumelor cuvenite, avându-se în vedere indicele de inflație, precum și indexările semestriale cu indicele prețurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare.
În motivare au arătat că Legea 142/1998 a prevăzut acest drept al salariaților din unitățile bugetare, privind acordarea tichetelor de masă, însă din motive necunoscute nu s-au acordat, făcându-se o discriminare în raport de prevederile art.16 alin.1 și 2 din Constituția României, precum și în raport de art.29 pct.2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Au invocat reclamanții și art.1 alin.2 care prevede că tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii pentru restul categoriilor de angajatori.
Reclamanții au susținut că și funcționarii publici, cum este cazul lor se încadrează în aceste prevederi legale chiar dacă prin natura activității lor nu au încheiate contracte individuale de muncă, deoarece existența raporturilor juridice de muncă dintre angajator și angajații săi poate fi oricând dovedită prin formalitățile legale întocmite.
Pârâtele CNAS B și CAS G prin întâmpinările depuse au solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamanți.
Tribunalul Gorj, prin sentința nr.503 din data de 10 martie 2008 respins acțiunea.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că dispozițiile art. 1 alin.1 din Legea nr.142/1998 se referă la salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă fără a se nominaliza dacă aceștia au sau nu calitatea de funcționar public.
A reținut că existența unui contract individual de muncă este condiția pentru acordarea tichetelor de masă prevăzute de lege, iar reclamanta fiind funcționar public nu are încheiat un asemenea contract, astfel că nu-i sunt aplicabile dispozițiile legale sus menționate.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții, G, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Au arătat recurenții că drepturile solicitate au mai fost acordate și la alți funcționari publici și că acordarea tichetelor de masă reprezintă o măsură de protecție socială, privind securitatea la locul de muncă al reclamanților, constând în desfășurarea activității în condiții optime, întrucât vizează asigurarea hranei zilnice a fiecărui reclamant sub forma unei alocații în condițiile în care angajatorul nu poate oferi la locul de muncă condiții pentru ca aceștia să și procure hrana direct.
Recursul este nefondat.
Reclamanții își desfășoară activitatea în cadrul Casei de Asigurări de Sănătate
Statutul funcționarilor publici cât și actele normative de salarizare a acestora prevăd dreptul funcționarului public la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul gradului, prime și alte drepturi salariale fără a face referire la tichete de masă.
Legiuitorul nu stabilește imperativ în sarcina angajatorului obligația de a acorda tuturor salariaților tichete de masă, așa încât acordarea acestora rămâne la latitudinea sa în funcție de situația concretă din sistem și, în cazul instituțiilor publice, în măsura în care asemenea cheltuieli, sunt prevăzute în bugetul de stat.
Din redactarea dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 142/1998, privind acordarea tichetelor de masă, se constată că legea stabilește categoriile de personal care pot beneficia de alocație individuală de hrană sub forma tichetelor de masă.
În plus menționează condiția unei prevederi în bugetul de stat a cheltuielilor corespunzătoare.
Potrivit rt. 1 alin. 2 din Legea nr. 142/1998, tichetele de masă se acordăîn limita prevederilor bugetului de statsau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.
Ca urmare, legiuitorul a lăsat la latitudinea angajatorului acordarea dreptului, condiționat de existența sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat.
Nu poate fi reținută susținerea reclamantului referitoare la ivirea unei situații de discriminare câtă vreme prevederile legilor bugetare din perioada 2004-2007 care interziceau acordarea acestor tichete au vizat toate instituțiile publice, cu excepția celor finanțate integral din venituri proprii.
Mai mult, referirea la alte categorii profesionale nu poate fi reținută pentru că aceste categorii au situații juridice diferite și se bucură de alte drepturi și obligații, iar salarizarea se asigură din bugete distincte. Dispozițiile prohibitive din legile bugetului de stat se aplică fără deosebire tuturor categoriilor de salariați ai instituțiilor finanțate de la bugetul de stat.
Printre măsurile de protecție socială garantate de Constituția României nu se regăsește acordarea tichetelor de masă, care reprezintă o situație specială în care legea a stabilit regulile după care angajatorii își exercită opțiunea de a acorda sau nu aceste beneficii.
Actele normative privind acordarea tichetelor de masă, nu instituie un drept al salariaților, respectiv o obligație corelativă a angajatorilor, ci prevăd doar caracterul opțional al acordării acestor beneficii condiționat de existența fondurilor bugetare.
In concluzie, dreptul pretins de reclamanți nu este un drept rezultând exclusiv din lege și aplicându-se prin efectul legii astfel că, în aceste condiții, instanța urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții, G, împotriva sentinței nr.503 din data de 10 martie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Gorj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Iunie 2008
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu | JUDECĂTOR 2: Magdalena Fănuță | JUDECĂTOR 3: Doina Ungureanu |
Grefier, |
Red.
Tehn. /2ex/01.04.2008
Fond.
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu, Magdalena Fănuță, Doina Ungureanu
