Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 144/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- Secția de contencios Administrativ și Fiscal
DECIZIA CIVILĂ nr.144/R/-.Dosar nr.6170/62/R/-./2008
Ședința publică din data de:-20 Februarie 2009
PREȘEDINTE: Marcela Comșa- -- JUDECĂTOR 2: Georgeta Bejinaru Mihoc
- - ---- președinte secție
- - - - JUDECĂTOR 3: Clara
- - grefier-șef secție
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtulMunicipiul B prin Primar, împotriva Sentinței civile nr.779/CA din data de 02 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr.-, având ca obiect "litigiu privind funcționarii publici".
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc asupra recursului în ședința publică din data de 17 februarie 2009, dată când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, în baza art.260, alin.1 Cod procedură civilă și pentru a da părților posibilitatea să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea asupra recursului pentru astăzi, 20 februarie 2009.
În urma deliberării, instanța a pronunțat hotărârea de mai jos:
CU RTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin Sentința civilă nr.779/CA/02.12.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ s-a admis acțiunea formulată și precizată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul B prin Primar și în consecință, a fost obligat pârâtul să îi calculeze și să îi plătească reclamantei indemnizația de dispozitiv lunară de 25% din salariul de bază, începând cu data de 17.09.2005 și până la data de 05.07.2006, sumă ce s-a dispus a fi reactualizată în raport cu rata inflației, calculată de la data scadenței lunare a fiecărui drept bănesc neacordat și până la data plății efective; a fost obligat pârâtul să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Așa cum rezulta din înscrierile din carnetul de muncă al reclamantei, la data de 15.12.2003 reclamanta a fost numită în funcția publică generală de execuție, conform Legii nr.161/2003, exercitând funcția de consilier clasa I, grad principal, în cadrul Primăriei municipiului La data de 5.07.2006 s-a consemnat în carnetul de muncă încetarea raportului de serviciu conform art.84, alin.1, lit.b din Legea nr.188/1999. Rezultă deci că pe toată perioada pentru care reclamanta a solicitat acordarea indemnizației de dispozitiv, aceasta a avut calitatea de funcționar public în cadrul Primăriei municipiului
Potrivit art.13 din Legea nr.138/1999, cadrele militare în activitate, militarii, angajații pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25 % din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază.
În temeiul art.9, alin.4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.63/2003, Ministrul Administrației și Internelor a emis Ordinul nr.496/28.07.2003, prin care a fost completat Ordinul nr.275/2002, în sensul introducerii pct.9.2. având următorul conținut: "Indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice ".
Cum ordinul arătat mai sus nu distinge între personalul civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice centrale și cel care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice locale, nici instanța nu poate face o astfel de distincție în procesul aplicării dreptului.
Ordinul care constituie temeiul de drept al acordării indemnizației de dispozitiv se referă în mod explicit la categoria de persoane menționată mai înainte, astfel că nu se poate reține că acesta ar privi doar angajații care sunt încadrați în instituțiile publice de apărare națională și ordine publică.
Reclamanta are calitatea procesuală activă de a solicita indemnizația de dispozitiv, având calitatea cerută de lege, respectiv funcționar public care și-a desfășurat activitatea în cadrul unei instituții care aparține administrației publice locale.
Acordarea indemnizației de dispozitiv este un drept prevăzut de lege, iar angajatorul are obligația de a efectua demersuri pentru plata acestuia conform Legii nr.500/2002 privind finanțele publice.
Față de aceste dispoziții, instanța de fond a constatat că reclamanta este îndreptățita la indemnizația de dispozitiv lunară de 25 % din salariul de bază, începând cu data de 17.09.2005 până la data încetării calității de funcționar public, respectiv până la data de 5.07.2006.
Reclamanta a solicitat și actualizarea sumelor reprezentând indemnizație de dispozitiv, cerere apreciată de către instanța de fond ca fiind pe deplin admisibilă, conform art.1084, art.1082 od civil. Actualizarea cu rata inflației reprezintă valoarea actuală a sumei datorate în trecut, ca urmare a scăderii valorii reale a acesteia.
Instanța de fond a apreciat că este întemeiată și cererea reclamantei de obliga pârâta și la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei a cuantumului de 25% reprezentând indemnizație de dispozitiv pentru perioada în care beneficiază de acest drept.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Municipiul B prin Primar, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în baza art.304, pct.9 și art.3041Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că: dispozițiile Legii nr.138/1999 se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerul d e Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Justiției, iar Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr.496/2003 nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Indemnizația de dispozitiv se aplică numai la angajații din structurile Ministerului Administrației și Internelor și nu funcționarilor publici din cadrul serviciilor specializate, deci subordonate consiliilor locale. Se invocă principiul autonomiei locale.
La dosar, a depus întâmpinare intimata reclamantă, solicitând respingerea recursului, a fost funcționar public și Ordinul nr.496/2003 i se aplică.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința atacată, raportat la motivele de recurs invocate, Curtea constată cărecursul este nefondat.
Prima instanță a reținut corect situația de fapt. Reclamanta a fost funcționar public în cadrul Primăriei
Indemnizația de dispozitiv este reglementată prin Legea nr.138/1999 fiind o indemnizație care se acorda inițial persoanelor care aveau calitatea de militar, în sectoarele de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, dar și salariaților civili din unitățile militare. În cursul anului 2002 s-a procedat la demilitarizarea instituției poliției, iar în anul 2004 la cea a foștilor militari din sistemul penitenciar. Pentru ambele categorii s-au păstrat prin lege toate drepturile de natură salarială și alte drepturi acordate anterior militarilor, inclusiv indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază. Indemnizația de dispozitiv a fost acordată încă de la intrarea în vigoare a Legii nr.138/1999 și personalului civil din poliție și subunitățile subordonate Ministerului d e Interne. Tot personalul încadrat în cadrul Ministerului d e Interne beneficia de indemnizația de dispozitiv.
În anul 2003, Ministerul d e Interne a fuzionat cu Ministerul Administrației Publice, rezultând Ministerul Administrației și Internelor, denumit la data formulării cererii Ministerul Internelor și Reformei Administrative. Pentru eliminarea unor discriminări prin acordarea unor drepturi suplimentare, pentru unele categorii de funcționari și personal civil contractual, față de alți angajați inițial în administrația publică din noul Minister al Administrației și Internelor constituit în anul 2003, a fost emis Ordinul ministrului nr.496/23.07.2003 prin care la pct.9.2 se prevede că "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea și în domeniul administrației publice". La pct.31.1 din Ordin este definit personalul civil ca reprezentând atât funcționarii publici, cât și personalul contractul din toate unitățile ce intră în structura acestui minister.
Se mai precizează în Ordin că personalul civil din domeniul administrației publice beneficiază de dreptul reglementat în art.13 din Legea nr.138/1999, respectiv indemnizația de dispozitiv lunară de 25% din salariul de bază.
În consecință, față de dispozițiile din actele normative menționate, rezultă că reclamanta, angajată în sistemul administrației publice la Primăria B, serviciu încadrat de legiuitor în structura Ministerului Internelor și Reformei Administrative, beneficiază de indemnizația de dispozitiv. Ordinul nr.496/2003 al ministrului administrației și internelor este aplicabil și acesteia. Ordinul nu a fost abrogat sau modificat în mod expres în sensul că acestei categorii de funcționari publici, în care se încadrează și reclamanta nu li s-ar aplica. Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nu a fost publicat în Monitorul Oficial, dar este în vigoare și se aplică.
Nu se încalcă principiul autonomiei locale. Și celelalte drepturi salariale ale funcționarilor publici încadrați în administrația publică sunt stabilite prin acte normative la nivelul central.
Instanța va avea în vedere și împrejurarea că personalul similar din cadrul aceluiași serviciu public primește indemnizația de dispozitiv.
Prin neacordarea acestor drepturi și reclamantei, s-ar ajunge la o situația discriminatorie care nu ar avea o justificare obiectivă și rezonabilă, încălcându-se astfel prevederile art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În acest sens, s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazul Beian contra României.
Pentru aceste considerente, Curtea în baza art.312, alin.1 Cod procedură civilă raportat la prevederile art.304, pct.9 și art.3041Cod procedură civilă, urmează să respingă recursul și să mențină sentința atacată cu completarea motivării din prezenta decizie.
Văzând și prevederile art.274 Cod procedură civilă,
Pentru aceste motive,
În Numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtulMunicipiul B prin Primar(cu sediul în B,-, jud.B), împotriva Sentinței civile nr.779/CA/2.12.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20.02.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- -Pentru- - - - -
eliberată din funcție, semnează
Președintele instanței,
Grefier,
Red.:-/20.02.2009
Dact.:-/4 ex./03.03.2009
Jud.fond:-
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Georgeta Bejinaru Mihoc, Clara
