Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1442/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1442
Ședința publică de la 24 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 3: Alina Răescu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta ROMSILVA DIRECȚIA SILVICĂ împotriva sentinței nr.515 din 21 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat pentru intimatul reclamant, lipsind recurenta pârâtă ROMSILVA DIRECȚIA SILVICĂ.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Curtea, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Avocat pentru intimatul reclamant arată că deși recurenta pârâtă susține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii, în motivele de recurs nu se indică textul de lege a cărui aplicare s-a făcut în mod eronat.
Cu privire la celelalte motive de recurs, arată că aceste nu se încadrează în cele prevăzute de art.304 Cod pr. civilă.
În consecință, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca temeinică și legală, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariul de avocat.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr.515 din 21 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, s-a admis acțiunea reclamantului, s-a dispus anularea actului nelegal și repararea pagubei ce i-a fost cauzată, respectiv reintegrarea în muncă a reclamantului în funcția deținută anterior deciziei și obligarea pârâtei să plătească acestuia despăgubiri reprezentând drepturile salariale de la data concedierii până la data executării hotărârii, actualizate la data plății.
Reținând culpa procesuală a pârâtei în raport de dispozițiile art. 274 CPC, instanța a obligat pârâta să plătească reclamantului cheltuielile de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze, în cuantum de 1000 lei - onorariu avocat.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin decizia nr.484 / 29,10,2007, Direcția Silvică Cad ispus desfacerea contractului individual de muncă al reclamantului, angajat pe postul de pădurar la Ocolul Silvic În drept, intimata a invocat dispozițiile art.48, alin.2, lit.g din OUG 59/2000 aprobată cu modificări de Legea 427 / 2001 și art.100, lit. g și atr.59, lit. e din CCM / 2007-2008 al.
La sancționarea disciplinară a reclamantului au fost avute în vedere raportul nr. 6200 / / 04.09.2007 al Romsilva prin care au fost verificate aspecte privind nerespectarea regimului silvic în pădurile administrate de Ocolul Silvic Astfel s-a reținut în sarcina pădurarului în perioada 18-20.04.2007 o pagubă de 55 mc. produsă prin tăieri ilegale într-o singură unitate amenajistică, arbori extrași prin căzănire și folosirea ferăstrăului mecanic. Urmare a faptei descrisă mai sus, reclamantul a fost sancționat prin decizia nr.292 din 25.06.2007 cu diminuarea salariului cu 30% pe două luni. Ulterior, în urma controalelor efectuate în perioada 12-15.07.2007 în cantonul 21- Culmea s-a înregistrat un volum de 4,822 mc material lemnos pentru care pădurarul nu a justificat paguba.
Starea de fapt reținută de intimată la aplicarea sancțiunii disciplinare, precum și motivele de fapt expuse în temeiul acesteia, s-a constatat că sunt contrazise de probele administrate în cauză. Astfel, la controlul efectuat în perioada 18-20.04.2007 în cantonul aflat în paza reclamantului, cu toate că s-a constatat o pagubă de 55 mc material lemnos, pagubă produsă prin tăieri ilegale, reclamantul a justificat în mare parte prejudiciul cu un număr de 4 procese verbale de contravenție pentru 102 cioate scoase din sol, identificând autorii contravențiilor. Acest aspect este reținut de intimată în decizia de sancționare a reclamantului nr. 292 / 25.06.2007, precum și în expertiza efectuată în dosarul de cercetare penală față de învinuitul sub aspectul săvârșirii infracțiunii de neglijență în serviciu, însă nu a fost luat în calcul la stabilirea prejudiciului efectiv și aplicarea sancțiunii disciplinare. În situația în care din paguba totală de 55 mc ar fi fost scăzuta cantitatea de material lemnos justificată de procesele verbale de contravenție încheiate de reclamant, prejudiciul real ar fi fost de aproximativ 13 - 14 mc material lemnos.
În acest context s-a apreciat că sancțiunea aplicată reclamantului, respectiv desfacerea contractului individual de muncă a fost aplicată prin raportarea la o stare de fapt reținută în mod eronat, fiind mult prea aspră în raport de circumstanțele reale și personale ale reclamantului. Astfel chiar din actele care emană de la intimată reiese faptul că în cantonul gestionat de reclamant nu s-au înregistrat prejudicii mari în anii anteriori, acesta primind calificativul "bine" și "foarte bine" în anii 2004 - 2006, iar prejudiciul real constatat în urma controlului din perioada 18-20.04.2007 a fost de aprox. 13-14 mc, și nu 55 mc cum a reținut intimata. Totodată prin hotărârea nr. 3 din 19.06.2007 s-a stabilit că în viitor, în cazul constatării în sarcina reclamantului a unui alt prejudiciu mai mare de 15 mc i se va desface contractul individual de muncă. Ori sancționarea disciplinară a reclamantului, de desfacere a contractului individual de muncă, s-a produs ca urmare a unui prejudiciu mult mai mic, respectiv 4,822 mc.
În raport de aspectele reținute instanța a apreciat că decizia de desfacere a contractului individual de munca al reclamantului este nelegală, întrucât sancțiunea nu se raportează la o stare de fapt reală. Din motivele expuse, apreciind că reclamantul a fost vătămat în dreptul său la muncă prin emiterea deciziei contestate, în sensul art.1 din Legea 554 / 2004, instanța a dispus anularea actului nelegal și repararea pagubei ce i-a fost cauzată, respectiv va dispune reintegrarea în muncă a reclamantului în funcția deținută anterior deciziei și obligarea pârâtei să plătească acestuia despăgubiri reprezentând drepturile salariale de la data concedierii până la data executării hotărârii, actualizate la data plății.
Împotriva sentinței 515/21.02.2008 a Tribunalului Dolj, Secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Romsilva,Direcția Silvică C, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea instanței de fond s-a pronunțat cu neluarea în considerare a dispozițiilor art.23 din Ordinul 274/2002 al MAAP, potrivit cărora la stabilirea sancțiunii disciplinare trebuie luate în considerare cauzele ce au determinat săvârșirea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție al făptuitorului, gravitatea și consecințele abaterii disciplinare, conduita celui implicat.
Astfel, prima instanță nu a avut în vedere faptul că reclamantul a mai fost sancționat disciplinar, cu diminuarea salariului în procent de 30% pe două luni.
Tot în motivele de recurs s-a arătat că instanța de fond și-a întemeiat eronat motivarea pe raportul de expertiză efectuat în cauza penală, fără a ține cont de faptul că în cauzele penale părțile nu pot depune obiective și nici formula obiecțiuni.
A precizat recurenta că la aplicarea sancțiunii nu s-au avut în vedere cele 4 acte de contravenție, întrucât acestea nu au fost depuse la data controlului.
Nu s-a depus întâmpinare.
Recursul nu este fondat.
Curtea reține că motivele de recurs privind neluarea în considerare a dispozițiilor art.23 din Ordinul 274/2002, potrivit cărora la stabilirea sancțiunii disciplinare trebuie luate în considerare cauzele ce au determinat săvârșirea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție al făptuitorului, gravitatea și consecințele abaterii disciplinare, conduita celui implicat sunt neîntemeiate.
Din considerentele hotărârii instanței de fond rezultă că aceasta avut în vedere circumstanțele reale referitoare la săvârșirea faptei, precum și circumstanțele personale vizând persoana făptuitorului, anume prejudiciile înregistrate în cantonul gestionat de reclamant în anii anteriori, prejudiciul real constatat în urma controlului din perioada 18-20.04.2007, faptul că în hotărârea nr.3/19.06.2007, de propunere a sancțiunii, cu diminuarea salariului în procent de 30%, s-a specificat aplicarea sancțiunii desfacerii contractului individual de muncă, în situația constatării unui alt prejudiciu mai mare de 15 mc, prejudiciul constatat după sancționarea disciplinară de doar 4,822 mc și calificativele obținute de reclamant în perioada 2004-2006.
Reținerea tuturor aspectelor menționate a condus la pronunțarea unei soluții temeinice și legale de către instanța de fond, în condițiile în care aceasta a apreciat că raportat la circumstanțele privind săvârșirea faptei și circumstanțele privind persoana făptuitorului,arătate mai sus, sancțiunea desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă aplicată reclamantului este mult prea severă.
Art.48 alin.2 din OUG 59/2000 privind statutul personalului silvic stabilește că pentru abaterile disciplinare se aplică una din următoarele sancțiuni: mustrare (lit.a), avertisment scris (lit.b), diminuarea salariului și, după caz, a indemnizației de conducere cu 5% - 30%, pe o durată de 1-3 luni ( lit.c), retrogradarea în funcție pe o durată de 1 - 6 luni (lit.d), suspendarea din funcție pe o durată de 1-12 luni (lit.e), prelungirea cu 1-3 ani a duratei de acordare a unei gradații sau de promovare în grad (lit.f) și desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă (lit.g).
Ca urmare, legiuitorul a reglementat o aplicare graduală a sancțiunilor disciplinare, în funcție de elementele prevăzute de art.23 din Ordinul 274/2000 al MAAP, stabilind desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă ca ultimă sancțiune pentru abateri deosebit de grave, ceea ce nu este cazul în speță.
În ceea ce privește celelalte motive de recurs vizând aprecierea ca probă a raportului de expertiză efectuat în cauza penală și cele 4 procese verbale de contravenție neluate în considerare cu ocazia controlului, Curtea constată că și acestea sunt nefondate.
În conformitate cu dispozițiile art.52 din OUG 59/2000, faptele supuse analizei comisiei de disciplină se vor dezbate și se vor finaliza numai în baza unei cercetări prealabile din care trebuie să rezulte fără echivoc dacă cel anchetat este vinovat sau nu, fiecare consiliu fiind obligat să asigure celui anchetat posibilitatea de a lua la cunoștință acuzațiile ce i se aduc, astfel încât acesta să își poată susține în cunoștință de cauză punctul de vedere.
Ori în cauză nu s-a stabilit fără echivoc dacă prejudiciul constatat, urmare a controalelor efectuate în perioada 12-15.07.2007, s-a produs ca urmare a săvârșirii de către reclamant a unor abateri disciplinare.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât nu au fost avute în vedere cele 4 procese verbale de contravenție, prin care reclamantul justifică în fapt o parte a prejudiciului, identificând în persoana autorilor contravențiilor persoanele vinovate de producerea parțială a prejudiciului.
În plus, din Rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiași, rezultă că prejudiciul a fost calculat avându-se în vedere tăieri ilegale de arbori, deși din expertiza efectuată în cauza penală a reieșit că delictele constatate pot fi mai degrabă rezultatul scoaterii ilegale de cioate, precum și faptul că vechimea gropilor este, fie mai mare de 3 ani, fie mai mică, dubiu care profită reclamantului.
În aceste condiții, instanța de fond a avut în vedere raportul de expertiză întocmit în cauza penală, ca probă extrajudiciară, tocmai pentru lămurirea fără echivoc a aspectelor privind vinovăția reclamantului.
Susținerile recurentei, în sensul că în cauzele penale părțile nu pot depune obiective și nici formula obiecțiuni nu poate fi reținută având în vedere, pe de o parte, dispoz. art 120 alin. 2 și 3. proc. pen. iar pe de altă parte, faptul că este respectat principiul egalității în procesul civil, reclamantul fiind în aceeași situație ca și pârâta recurentă.
În baza art.274 Cod pr.civilă, recurenta, în culpă procesuală, va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată către reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta ROMSILVA DIRECȚIA SILVICĂ împotriva sentinței nr.515 din 21 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-.
Obligă recurenta la plata către intimat a sumei de 1000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Iunie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud.
2ex./10.07.2008
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti, Alina Răescu