Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1456/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 1456
Ședința publică din data de 28 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Dinu Florentina
JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
- - - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul UL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR, PRO - B, ÎN NUMELE MEMBRILOR DE --,. 23, sec. 2, împotriva sentinței nr.349 din 22 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimații - pârâți MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE - B, sector 1, nr. 1A, Cod poștal -, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE - B, sector 5,-, Cod poștal -, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI D - Târgoviște,-, Cod poștal -, Județ
Cererea de recurs este scutită de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimații pârâți Inspectoratul General al Poliției române, Inspectoratul de Poliție al Județului D, ambele reprezentate de consilier juridic, lipsă fiind recurentul reclamant Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor, Pro " B, intimatul pârât Ministerul Administrației și Reformei Administrative
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței, faptul că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de plata taxei de timbru, motivat, iar prin intermediul Serviciului Registratură s-au depus la dosar întâmpinări de Inspectoratul General al Poliției Române B, vizată cu actul nr. 16078/06.10.2009, Inspectoratul Poliției al Județului D, vizată cu actul nr. 16267/08.10.2009 și Ministerul Administrației și Internelor B, vizată cu actul nr. 16268/08.10.2009.
Consilier juridic, depune la dosar delegațiile nr. 47945/C-DD din 29.09.2009 emisă de IGPR și cea din 28.10.2009 emisă de IPJ
Totodată, având cuvântul declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, ia act de declarația reprezentantului intimaților pârâți Inspectoratul General al Poliției române, Inspectoratul de Poliție al Județului
D, că nu mai are alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Consilier juridic, având cuvântul pentru intimații pârâți Inspectoratul General al Poliției române, Inspectoratul de Poliție al Județului D, solicită respingerea recursului formulat de reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor, Pro " B, întrucât instanța de fond a apreciat în mod corect că nu li se poate acorda membrilor de sindicat sporul de 30% din salariul de bază lunar, pentru perioada solicitată, ofițerilor de poliție din cadrul IPJ D, la fel cum au beneficiat ofițerii de poliție detașați la DNA.
In continuare susține faptul că în speță nu există discriminare între cele două categorii de polițiști, acest criteriu nu este relevant, deoarece activitățile desfășurate de aceștia, deși în aparență sunt asemănătoare, în esență sunt total diferite raportat la nivelul structurii în care polițiștii își desfășoară activitatea și complexitatea dosarelor penale în care întocmesc acte de procedură penală.
In consecință, solicită respingerea recursului declarat de reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor, Pro " și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea de contencios adminsitrativ înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr. 38/120/5.01.2009, Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor " Pro ", în calitate de reprezentant al membrilor de sindicat, a chemat în judecată Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul de Poliție al Județului, solicitând obligarea acestora la plata sporului de 30 % din salariul de bază lunar, pentru perioada septembrie 2002 - martie 2006, actualizate cu indicii de inflație, înlăturarea situației create prin discriminare și obligarea pârâților să efectueze retroactiv mențiunile corespunzătoare în evidențele privind salarizarea membrilor de sindicat, precum și obligarea lor la cheltuielile de judecată, ocazionate de proces.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că membrii de sindicat sunt angajați în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului D, iar pentru cei desemnați ca organe de cercetare ale poliției judiciare în cadrul Parchetului Național Anticorupție și DNA s-a stabilit un spor de 30 % din salariul de bază lunar, considerând că, actele normative de acordare a acestui spor doar anumitor categorii de ofițeri de poliție judiciară, contravin dispozițiilor OG nr. 137/2000 privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare.
A mai susținut reclamantul că, în calitatea pe care o dețin, membrii de sindicat au aceleași atribuții ca ofițerii de poliție detașați în cadrul DNA, efectuând acte de urmărire penală sub directa supraveghere a procurorului, astfel că nu există diferențe sub aspectul complexității cercetării cauzelor, singura diferență constând în faptul că polițiștii din cadrul poliției judiciare au răspundere decizională, pe când cei detașați la
DNA - nu au asemenea răspundere, actele fiind emise exclusiv de procuror, apreciind că membrii săi de sindicat, care fac parte din poliția judiciară, sunt dezavantajați prin aplicarea unor norme discriminatorii privind salarizarea, considerente pentru care solicită admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată.
In temeiul art. 115 pr.civ. pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, invocând excepția prescripției dreptului la acțiune, a lipsei calității sale procesual pasive, întrucât membrii de sindicat reprezentați de reclamant sunt angajați ai Inspectoratului de Poliție al Județului D, unitate cu personalitate juridică distinctă; pe fondul cauzei, a apreciat acțiunea neîntemeiată, deoarece, în cazul polițiștilor salarizarea se face potrivit OG nr. 38/2003, neaplicându-se prevederile OG nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, potrivit căreia, ofițerii și agenții de poliție detașați în cadrul DNA beneficiau de un spor de salariu de 30 % pentru " activitatea specializată de combatere a infracțiunilor de corupție ". Se mai arată că diferențierea de tratament aplicată polițiștilor din cadrul DNA are la bază criteriul obiectiv al detașării acestora în cadrul unei instituții care nu face parte din structura MIRA, respectiv în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
S-a mai arătat în întâmpinare că acordarea acestui spor s-a realizat până în luna martie 2006, iar instanța nu poate să constate existența vreunei situații discriminatorii, întrucât prin decizia nr. 818/2008 a Curții Constituționale s-a statuat asupra necompetenței instanței de a constata discriminarea salarială între diferitele categorii de funcționari publici.
După administrarea probelor cu înscrisuri,prin sentința nr.349 din 22 mai 2009 Tribunalul Dâmbovița a respins acțiuneaca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a constatat că acțiunea reclamantului de a le fi acordat membrilor săi de sindicat, ofițeri de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului D, sporul de 30 % din salariul de bază lunar, pentru perioada 1.09.2002 - 31.03.2006,la fel cum s-a procedat pentru ofițerii de poliție detașați la DNA, este neîntemeiată, deoarece celor două activități de cercetare și urmărire penală ( poliție judiciară ) le-au fost aplicabile sisteme de salarizare diferite, reglementate de OG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, respectiv OUG nr. 43/2002 privind DNA, în considerarea activității specifice desfășurate de cele două categorii de polițiști, iar ulterior, prin art. 41 lit. e din OUG nr. 27/2006 s-au abrogat prevederile referitoare la acordarea sporului de 30 % din salariul lunar de bază.
Tribunalul Dâmbovițaa argumentat că în acest sens s-a pronunțat și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care a reținut că existenței acestei diferențieri de salarizare este determinată de atribuțiile specifice cazurilor anchetate de cele două instituții, iar Curtea Constituțională a stabilit, la rândul ei, că acordarea diferențiată a sporului unei categorii de salariați ( funcționari ) suspendarea acordării lor, etc. nu încalcă vreun principiu constituțional, pentru că aceste sporuri nu sunt drepturi fundamentale, iar instanțele judecătorești nu au competența să înlocuiască prevederi din acte normative, cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi neavute în vedere de legiuitor, pentru rezolvarea unor situații discriminatorii -Deciziile Curții Constituționale nr. 818 - 821/2008.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor " Pro",care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că membrii sindicatului recurent, sunt angajați în cadrul Inspectoratului Județean de Poliție D, desemnați ca organe de cercetare ale poliției judiciare, prin Ordin al Ministrului internelor și reformei administrative, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ, în baza disp. art. 201, alin. 3 și C.P.P. art. 2 alin. 3 din Legea 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare.
A arătat recurentul că, potrivit art. 28 din OUG 43/2002, privind Parchetul Național Anticorupție, modificat ulterior, ofițerii de poliție judiciară detașați la Departamentul Național Anticorupție primesc un spor de 30% din salariul de bază lunar, prevăzut și pentru judecătorii care compun completele de judecată, specializate pentru judecarea infracțiunilor de corupție, în cazul ofițerilor de poliție judiciară detașați la DNA sporul fiind mențiunut la nivelul de 30% după intrarea în vigoare a OUG 24/2004, privind creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției.
S-a învederat că, într-un caz similar, prin hotărârea nr 185/22.07.2005 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a constatat existența unei discriminări directe, în sensul art. 2, al. 1 din OG 137/2001, în privința acordării acestor sporuri salariale de 30%-40%, numai anumitor categorii de magistrați, singura diferență față de prezentul litigiu, fiind calitatea de polițist a reclamanților.
Recurentul a arătat că sporul de 30% pentru ofițerii de poliție judiciară detașați la DNA s-a motivat pe necesitatea incoruptibilității acestora, ori această justificare este valabilă și în cazul ofițerilor de poliție membrii ai sindicatului recurent, care prin neacordarea acestui spor sunt supuși unor discriminări evidente, fiind îndreptățiți să se adreseze instanței și de art. 21 din OG 137/2000, modificată.
S-a susținut că nu există diferențieri între modalitatea de desfășurare a activității, polițiștilor detașați la DNA și cei care fac parte din poliția judiciară, toți aceștia desfășurându-și activitatea sub conducerea, supravegherea și controlul procurorului DNA sau procurorului care face parte din parchetul unității administrativ teritoriale, iar cauzele cercetate de cele două categorii de polițiști sunt similare sub aspectul complexității, singura diferență fiind aceea că polițiștii din cadrul poliției judiciare au răspunderea decizională în efectuarea urmăririi penale, putând dispune începerea acesteia, reținerea preventivă a unei persoane și întocmesc acte de terminare a urmăririi penale, în timp ce polițiștii detașați la DNA nu au această răspundere decizională, acte enumerate mai sus neputând fi efectuate decât de procuror.
In sprijinul criticilor formulate, recurentul a invocat și practică judiciară reprezentată de sentința nr 707/2008 a Tribunalului Cluj, rămasă definitivă și irevocabilă, prin decizia
In temeiul art. 308 pct. 2 civ. intimații au depus întâmpinări, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Curtea, examinând sentința, prin prisma criticilor din recurs, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că recursul este nefondat, pentru considerentele următoare:
Membrii sindicatului recurent sunt polițiști în cadrul Inspectoratului Județean de Poliție D, cărora le sunt aplicabile prevederile legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, iar salarizarea polițiștilor este reglementată de OG 32/2002,act normativ care nu prevede acordarea acestui spor.
Recurentul reclamant și-a întemeiat cererea pe disp. art. 28 al. 5 din OUG 43/2002, în vigoare până la data de 29.03.2006 (când au fost abrogate prin art. 41 lit. e din OUG nr. 27/2006) potrivit cărora ofițerii și agenții de poliție detașați în cadrul DNA beneficiau de un spor la salariu de 30% "pentru activitatea specializată de combatere a infracțiunilor de corupție" precum și pe disp. art. 21 din OG 137/2001, privind combaterea oricăror forme de discriminare.
Primul text invocat de recurenți nu poate fi aplicat prin pretinsa similitudine a competențelor și atribuțiile ofițerilor de poliție detașați la DNA,structură din cadrul Parchetului General,cu cele aparținând ofițerilor din cadrul MIRA deoarece, după cum deja s-a arătat,este vorba de acte normative speciale care reglementează pe de o parte, salarizarea și alte drepturi cuvenite polițiștilor - OG 38/2003, iar pe de altă parte salarizarea ofițerilor de poliție detașați în cadrul Direcției Naționale Anticorupție-OG 43/2002, când execută operațiuni specifice acestei instituții, care nu face parte din cadrul Ministerului Adminsitrației și Internelor, ci din cadrul Parchetului General al Romaniei.
Situația de disciminare invocată de recurent potrivit disp. OG 137/2000 nu este reală, deoarece acest act normativ privește discriminarea creată prin nerecunoașterea unui drept fundamental sau unui drept prevăzut de lege, unei persoane, în raport cu o altă persoană aflată în situație identică, așa cum rezultă din art. 2 al. 1 din OG 137/2000, ori în speță se invocă discriminarea rezultată din reglementări legale diferite, care se referă la domenii diferite de activitate, împrejurarea care nu intră sub incidența OG 137/2000.
Salarizarea reprezintă una din atribuțiile puterii executive, iar potrivit deciziilor Curții Constituționale, nr. 818 -821/2008, instanțele de judecată nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative, deoarece s-ar încălca principiul separațiilor puterilor în stat consacrat de art. 1 pct. 4 din Constituție.
Hotarârea nr 185/2.07.2005 a Consiliului Național de Combaterea Discriminării, invocată de recurent, nu are aplicabilitate în speță, deoarece aceasta privea magistrații aflați în situații identice, în sensul că funcționau la aceeași instanță, dar prin specificul activității, cei care instrumentau cauze penale primeau un spor nejustificat.
Constatând că sentința atacată, nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare prev. de art. 304 civ. in baza disp. art. 312 al. 1 pr.civ. Curtea va respinge recursul reclamantului, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul UL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR, PRO - B, ÎN NUMELE MEMBRILOR DE --,. 23, sec. 2, împotriva sentinței nr. 349 din 22 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimații - pârâți MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE - B, sector 1, nr. 1A, Cod poștal -, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE - B, sector 5,-, Cod poștal -, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI D - Târgoviște,-, Cod poștal -, Județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 28 octombrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red. /DD
nr- Tribunalul Dâmbovița
6 ex/ 2.11.2009
Președinte:Dinu FlorentinaJudecători:Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu
