Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1457/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1457

Ședința publică de la 24 Iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie

JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti

JUDECĂTOR 3: Alina Răescu

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanții, na, și împotriva sentinței nr. 822 din 07 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant și avocat pentru recurenții reclamanți, na, și, lipsind intimații pârâți COMUNA PRIN PRIMAR și CONSILIUL LOCAL.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Avocat pentru recurenții reclamanți semnează cererea de recurs și depune decizii ale altor instituții prin care a fost acordat sporul de dispozitiv.

Curtea, constatând că nu mai sunt cereri de formulat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.

Recurentul reclamant solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, în senul admiterii acțiunii și obligarea pârâților la plata indemnizației de dispozitiv.

Avocat pentru recurenții reclamanți, na, și susține că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii și solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii, depunând concluzii scrise în acest sens.

CURTEA:

Asupra recursului de față:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul O l t, reclamanții, na, și au chemat în judecată pe pârâții Comuna prin primar și Consiliul Local, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună obligarea acestora la plata cu titlu de drepturi salariale, a sumei totale ce va rezulta din cadrul indemnizației de dispozitiv, în procent de 25% din salariul de bază, obligarea primarului să propună rectificarea bugetului local în sensul includerii sumelor necesare plății indemnizației de dispozitiv precum și obligarea pârâților la plata tichetelor de masă pe ultimii 3 ani.

În motivarea cererii au arătat, în ceea ce privește indemnizația de dispozitiv, că în temeiul Legii 138/1999, a Codului muncii și a OUG nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici, MAI emis ordinul nr. 496/28 iulie 2003 pentru modificarea Ordinului MAI nr. 275/2002, în care conform pct. 9.2 se prevede că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, fără a se face vreo diferențiere între administrație publică centrală sau locală.

Referitor la acordarea tichetelor de masă au invocat dispozițiile Legii nr.142/1998.

Prin sentința nr. 822 din 07 decembrie 2007, Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a respins acțiunea reclamanților.

La pronunțarea sentinței, s-a reținut că soluția adoptată prin Ordinul 436/2003, în sensul că sporul de dispozitiv nu se acordă personalului din consiliile județene și consiliile locale, ci numai acelora din prefecturi, conduce la o gravă diferențiere în rândul funcționarilor publici, diferențiere ce încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor prevăzute în Constituție, în Convenția Europeană a Dreptului Omului și este de natură a crea o situație care contrazice prevederile Legii 188/1999 privind statutul funcționarului public.

În ceea ce privește acordarea tichetelor de masă, instanța de fond a reținut că potrivit art. 1 din Legea nr.142/1998 tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat, iar potrivit art.49 din Legea 733/2001, "instituțiile publice finanțate integral din bugetul de stat, bugetele locale și din fondul de asigurări sociale de sănătate, nu pot să-și prevadă în bugetele proprii, aprobate conform legii, sume pentru acordarea de tichete de masă".

S-a mai reținut că, potrivit art.39(1) din Legea bugetului de stat pentru anul 2003, nr.631/2002, "în bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv ale activităților de pe lângă instituțiile publice, nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație" și că aceste dispoziții au fost reluate și în Legea 507/2003 și Legea 511/2004, menținându-se și prin Legea 379/2005, art.24 - legea bugetului de stat pe anul 2006.

S-a statuat că aceste dispoziții legale sunt imperative și de strictă interpretare, iar invocarea faptului că alte instituții locale (Prefectura și Spitalul de Urgență) au primit tichete de masă nu are relevanță juridică, dar nici invocarea discriminării față de prevederile art.16 (1,2) din Constituția României nu are suport legal, deoarece nu este vorba de o încălcare a drepturilor omului, ci de o obligație de respectare a legii.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanții, na, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivele de recurs s-a arătat că drepturile solicitate au mai fost acordate și la alți funcționari publici, în considerarea faptului că dreptul ca atare există, că angajatorul are obligația să prevadă sumele necesare pentru acordarea drepturilor prevăzute de lege.

Prin precizarea depusă la dosar la data de 22.04.2008, reclamantul a arătat că înțelege să renunțe la apărătorul ales și la capătul de cerere privind acordarea tichetelor de masă.

Recursul este nefondat.

Personalul din cadrul autorităților publice locale poate beneficia de prevederile Ordinului MAI nr. 496/2003, în sensul acordării sporului de dispozitiv, în măsura în care autoritatea dispune de fonduri financiare, de natură să satisfacă plata sporului respectiv.

Sistemul de salarizare al funcționarilor publici este reglementat în cuprinsul art.29 din Legea 188/1999, OUG 192/2002 și OUG 92/2004.

În conformitate cu prevederile art.29 din Legea 188/1999, privind statutul funcționarului public, pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariu de bază, spor de vechime, suplimentul postului, suplimentul gradului.

Același text, la aliniatul 2 prevede că funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii.

Elementele sistemului de salarizare general, aplicabil funcționarilor publici, sunt prevăzute în art.14 din OUG 192/2002. Sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, premiile, stimulentele și alte drepturi.

Sporul de dispozitiv face parte din categoria altor drepturi, pe care ordonatorul de credite le poate acorda personalului.

Din dispozițiile art. 1 alin.3 din OUG nr. 92/2004, rezultă că sistemul de salarizare al funcționarilor publici cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.

În aceeași lege, la Secțiunea a II- sunt reglementate sporurile pe care le primesc funcționarii publici.

Astfel, în art.14 este stabilit sporul de vechime și cuantumul acestuia, în funcție de vechimea în muncă, în art.15 se regăsește sporul pentru munca în timpul nopții, în art.16, sporul pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru, în art.17, sporul pentru titlul științific de doctor.

De asemenea, în art.18 este reglementată modalitatea de acordare a sporului de confidențialitate.

Rezultă din expunerea efectuată mai sus că sporul de dispozitiv nu este prevăzut expres în Secțiunea "Alte sporuri".

Astfel fiind, el poate fi încadrat numai la categoria " alte drepturi".

Nefiind un spor expres prevăzut într-un act normativ cu forță generală obligatorie, cum este legea sau ordonanța Guvernului, care are aceeași putere juridică ca și legea, sporul de dispozitiv nu poate fi acordat decât dacă ordonatorul principal de credite îl încuviințează.

O astfel de soluție se impune, întrucât, din cuprinsul art.3 al OUG 92/2004 rezultă că gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare și numărul maxim de posturi aprobate potrivit legii.

Primarul are calitatea de ordonator principal de credite.

Deci el este cel care poate să stabilească dacă are fonduri suficiente pentru a acorda sporul de dispozitiv.

Instanța de judecată nu se poate substitui ordonatorului de credite și să acorde ea însăși sporul de dispozitiv, care este reglementat într-un ordin al Ministrului, act normativ cu putere inferioară legii.

Dacă sporul de dispozitiv ar fi fost trecut expres într-unul din actele normative cu putere de lege, care reglementează sistemul de salarizare al funcționarilor publici, în mod evident instanța ar fi putut să oblige autoritatea să acorde acel spor.

Sistemul legal de salarizare nu prevede expres acest spor și gestiunea sistemului de salarizare aparține ordonatorului principal de credite, care trebuie să se încadreze în resursele financiare, astfel că instanța nu poate să oblige autoritatea să acorde sporul, pentru că ar încălca norma legală privind încadrarea în resursele financiare.

În ceea ce privește acordarea tichetelor de masă, instanța constată că potrivit rt. 1 alin. 2 din Legea nr. 142/1998, tichetele de masă se acordăîn limita prevederilor bugetului de statsau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.

Ca urmare, legiuitorul a lăsat la latitudinea angajatorului acordarea dreptului, condiționat de existența sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat.

Sunt imperative dispozițiile art. 49 din Legea nr. 733/2001 a bugetului de stat pe anul 2002, potrivit cărora în bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație.

Aceleași dispoziții se regăsesc și în Legea nr. 631/2002, Legea nr. 507/2003 și Legea nr. 511/2004 a bugetului de stat pe anul 2005 și în Legea 379/2005 a bugetului de stat pe anul 2006.

Nu poate fi reținută susținerea reclamantului referitoare la ivirea unei situații de discriminare câtă vreme prevederile legilor bugetare din perioada 2002-2006 care interziceau acordarea acestor tichete au vizat toate instituțiile publice, cu excepția celor finanțate integral din venituri proprii.

Mai mult, referirea la alte categorii profesionale nu poate fi reținută pentru că aceste categorii au situații juridice diferite și se bucură de alte drepturi și obligații, iar salarizarea se asigură din bugete distincte. Dispozițiile prohibitive din legile bugetului de stat se aplică fără deosebire tuturor categoriilor de salariați ai instituțiilor finanțate de la bugetul de stat.

Printre măsurile de protecție socială garantate de Constituția României nu se regăsește acordarea tichetelor de masă, care reprezintă o situație specială în care legea a stabilit regulile după care angajatorii își exercită opțiunea de a acorda sau nu aceste beneficii.

Actele normative privind acordarea tichetelor de masă, nu instituie un drept al salariaților, respectiv o obligație corelativă a angajatorilor, ci prevăd doar caracterul opțional al acordării acestor beneficii condiționat de existența fondurilor bugetare.

In concluzie, dreptul pretins de reclamanți nu este un drept rezultând exclusiv din lege și aplicându-se prin efectul legii astfel că, în aceste condiții, instanța urmează să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de reclamanții, na, și împotriva sentinței nr. 822 din 07 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 24 Iunie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red. jud. -

Tehn. 2ex/08.07.2008

Jud. fond /

Președinte:Costinel Moțîrlichie
Judecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti, Alina Răescu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1457/2008. Curtea de Apel Craiova