Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1460/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - litigiu privind funcționarii publicii
Legea nr. - -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALA, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1460
Ședința publică din 1 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Hîncu Cezar
JUDECĂTOR 2: Grosu Cristinel
JUDECĂTOR 3: Surdu Oana
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea recursului declarat de pârâta Agenția Națională pentru Protecția Mediului B, cu sediul în B, nr.294, sector 6,împotriva sentinței nr. 752 din 17.06.2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-), în contradictoriu cu reclamanții, G, -, -, -, -, G, - și pârâta intimată Agenția pentru Protecția Mediului
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit atât pârâții cât și reclamanții intimați.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Luând act că pârâta recurentă a solicitat judecarea în lipsă, conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța constată recursul în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art.150 Cod procedură civilă, trece la soluționarea acestuia.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr- din 14.05.2009, reclamanții au solicitat în contradictoriu cu pârâtele Agenția pentru Protecția Mediului și Agenția Națională pentru Protecția Mediului B obligarea acestora la plata sumelor de bani reprezentând sporul privind suplimentul postului în procent de 25% din salarul tarifar de încadrare și sporul privind suplimentul treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul tarifar de încadrare, începând cu data de 16.01.2009 și în continuare, până la încetarea raporturilor de serviciu, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că aceste sporuri sunt prevăzute de art. 29 din Legea nr. 188/1999 modificată, că prin OG92/2004 sporurile au fost suspendate pentru perioada 2004- 2006, însă nu au fost abrogate, trebuind a fi acordate după încetarea perioadei de suspendare.
Au mai arătat reclamanții că anterior introducerii acțiunii au solicitat prin procedura prealabilă acordarea acestor drepturi, însă solicitarea lor fost refuzată.
În susținerea acțiunii, reclamanții au depus la dosar înscrisuri.
Pârâții au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Tribunalul Botoșani,prin sentința nr. 752 din 17 iunie 2009a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți și a obligat pârâtele să acorde acestora, suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, pentru perioada efectiv lucrată de fiecare dintre aceștia, din perioada de timp cuprinsă între data de 16.01.2009 și data pronunțării prezentei hotărârii, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Totodată s- respins ca nefondată cererea referitoare la plata acestor drepturi salariale pentru viitor până la încetarea raporturilor de serviciu ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Temeiul legal al drepturilor salariale pretinse prin acțiune îl constituie disp. art. 29 din Legea nr. 188/1999 modificată, care - în forma actuală - prevede că salariul funcționarului public este compus din salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare.
Ori, această componentă a salariului a fost introdusă prin art. 13 din Titlul III- Reglementări privind funcția publică și funcționarii publici - din Legea nr. 161/2003, care a modificat prevederile anterioare ale disp. art. 29 din Legea nr. 188/1999 și care, prin art. 25 din aceeași lege a prevăzut data aplicării acestui text de lege, respectiv data de 1.01.2004.
Prin urmare, instanța a considerat că sporurile cerute prin acțiune sunt întemeiate începând cu data de 16.01.2009, întrucât legiuitorul le-a prevăzut expres în lege, din acel moment, nefiind lăsate la aprecierea ordonatorilor de credite și trebuind a fi aplicate direct în baza legii.
În ce privește efectul suspendării sporurilor respective prin nr.OG 92/2004 și OG nr. 2/2006, pentru perioada 2004-2006, instanța a constatat că acestea nu au fost abrogate, reintrând de drept în vigoare la data încetării perioadei de suspendare, conform dispozițiilor art. 64 alin. 2 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.
În ce privește capătul de cerere referitor la acordarea acestor drepturi pentru viitor, tribunalul a respins această cerere întrucât acțiunea vizează recunoașterea unor drepturi prevăzute de lege, neavând un caracter cert pentru viitor.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs pârâta Agenția Națională pentru Protecția Mediului
În motivare pârâta a învederat că în perioada 2004 - 2006, prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin art. 44 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005, și prin art. 48 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006.
Totodată arată că, în prezent se află în vigoare OG nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007. Că prezenta ordonanță se aplică funcționarilor publici numiți în temeiul Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată.
Recurenta mai subliniază faptul că în condițiile în care legea nu face nici o referire la acordarea acestor sporuri, precum și la cuantumul acestora, acordarea acestor suplimente nu ar putea fi interpretată decât ca nelegală.
Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului precum și a motivelor invocate în recurs, curtea constată nefondat recursul.
Potrivit art. 31 al. 1 lit. c și din Legea nr. 188/1999 "pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
Așa cum de altfel pârâtul recurent admite, reclamanții nu au primit aceste sporuri salariale.
De principiu, o normă legală, o dată reglementată, trebuie să producă efecte, fiind împotriva rațiunii de a exista, a unei legi, să aibă doar caracter formal.
Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietate decât pentru cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului".
Dreptul reclamanților la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare este un drept de creanță și prin urmare, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar atâta timp cât nu s-a dovedit existența unei cauze de utilitate publică pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, pârâta corect a fost obligată la plata sumelor solicitate prin acțiunea inițială.
Cât privește suspendarea aplicării dispozițiilor art. 31 al. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 prin art. 44 din OUG nr. 92/2004, corect a reținut instanța de fond că, măsura suspendării s-a dispus cu încălcarea dispozițiilor constituționale ce reglementează drepturile persoanelor încadrate în muncă.
Suspendarea aplicării acestor dispoziții, care evident a avut un caracter temporar, nu duce la stingerea dreptului.
Art. 53 din Constituția României arată clar, situațiile în care exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns, iar restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democrată. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
Prin suspendarea succesivă a aplicării normei de drept, s-a ajuns la situația unei adevărate îngrădiri a dreptului câștigat și, practic, la anularea obligației corelative, fără nici o justificare legală.
sumelor în buget nu eop roblemă de acordare și existență a dreptului, ci doar de executare.
Împrejurarea că nu a fost prevăzut cuantumul exact al sporului prin hotărâri ale Guvernului României de punere în aplicare și executare a legii, nu constituie un temei al respingerii acțiunii. Fiind prevăzut de lege, dreptul pretins nu poate fi înlăturat de instanță. Exercitarea reală a acestui drept, impune statului luarea unor măsuri pozitive printre care și măsura stabilirii cuantumului sporului, lipsa acestei măsuri echivalând cu o ingerință în exercițiul dreptului de proprietate și cu neîndeplinirea obligațiilor pozitive ale statului ce îi incumbă pentru salvgardarea dreptului de proprietate, obligații pozitive reținute și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului - cauza Oneryiediz Turcia din 18 iunie 2002. Sancționarea ingerinței statului, poate fi realizată doar prin stabilirea cuantumului sporului, de către instanță. Nu a fost învederat nici un motiv pentru care cuantumul sporului acordat de prima instanță ar avea caracter nerezonabil și nici Curtea nu constată motive pentru care cuantumul sporului acordat de prima instanță ar putea fi considerat excesiv.
Față de aceste aspecte, constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtului.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE,
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Agenția Națională pentru Protecția Mediului B, cu sediul în B, nr.294, sector 6,împotriva sentinței nr. 752 din 17.06.2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani- Secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-), în contradictoriu cu reclamanții, G, -, -, -, -, G, - și pârâta intimată Agenția pentru Protecția Mediului
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 1 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. -
Tehnored.
Ex. 2/6.10.2009
Președinte:Hîncu CezarJudecători:Hîncu Cezar, Grosu Cristinel, Surdu Oana
