Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 154/2010. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 154/
Ședința publică din 04 Februarie 2010
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâta DGFP, cu sediul în Târgu-M--3, împotriva sentinței nr.404/05.06.2009 pronunțată de Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa recurentului-chemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP M, a intimaților-pârâți Inspectoratul de Poliție al Județului M, Ministerul Internelor și Reformei Administrative și al intimatului-reclamant Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro ".
S-a făcut referatul asupra cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat conform prev. art.301 și 303 Cod procedură civilă, fiind scutit de plata taxei de timbru conform art.17 al Legii nr.146/1997, iar recurentul-chemat în garanție a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
În raport de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr. 404 din 5 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția contencios Administrativ și Fiscal, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor. S-a admis acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro ", în numele membrilor de sindicat, în contradictoriu cu Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Poliție al județului M; s-a admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor; a obligat pârâții și intervenientul la achitarea sporului de fidelitate pentru anul 2005 proporțional perioadei lucrate și corespunzător cu Normele de metodologie de aplicare a OG nr. 38/2003, actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței și până la data efectuării plății; s-a disjuns acțiunea față de reclamanții, și, dispunând transpunerea cauzei la secția civilă a Tribunalului Mureș.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, în rejudecare, a constatat că cererea este fondată.
Potrivit adresei IPJ M nr. - din 26 mai 2009, cuantumul sporului de fidelitate acordat în favoarea petenților menționați în cerere, funcționari publici, a fost stabilit în funcție de vechimea efectivă a fiecărui polițist, în conformitate cu prevederile art. 6 din OG nr. 38/2003, precum și ale nr. 1076 din 2 decembrie 2005, deci drepturile s-au stabilit prin decizie internă a ordonatorului principal de credite. Sporul de fidelitate nu s-a acordat pentru anul 2005, pentru funcționarii publici cu statut special, avându-se în vedere OUG nr. 118/2004 prin care dispozițiile art. 6 din OG nr. 38/2003 au fost suspendate temporar.
Termenul de suspendare s-a împlinit, în prezent normele redevenind eficiente, astfel că atâta timp cât normele de suspendare nu mai sunt în vigoare, instanța de drept comun este competentă să se pronunțe asupra legalității suspendării printr-o măsură legislativă de inferior, timpul scurs înainte de suspendare neproducându-și efectele, drepturile redevenind actuale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice M, solicitând modificarea în parte a hotărârii, în sensul respingerii cererii de chemare în garanție, ca fiind inadmisibilă, iar în subsidiar, respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivarea cererii de recurs se susține că prima instanță a nesocotit faptul că o cerere de chemare în garanție formulată împotriva Ministerului Finanțelor Publice în materia litigiilor de muncă este inadmisibilă, întrucât între părțile în litigiu reclamanți și pârâți, pe de o parte, și chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice, pe de altă parte, nu există raporturi juridice. Nu sunt îndeplinite niciuna dintre condițiile speciale de admisibilitate a cererii și anume legătura dintre cererea principală și cererea incidentală, legătură care presupune existența unui raport juridic între părți, astfel ca temeiul acțiunii principale se constituie suportul de drept sau de fapt al chemării în judecată a Ministerului Finanțelor Publice. Se arată că între autoritatea chemată în garanție Ministerul Finanțelor Publice și celelalte autorități pârâte, nu există un raport juridic obligațional, iar atribuțiile în materia bugetului de stat stabilite în sarcina Ministerul Finanțelor Publice prin art. 19 din Legea nr. 500/2002, nu pot constitui fundamentul unui asemenea raport.
Pe fond, se arată că sporul de fidelitate acordat prin hotărârea judecătorească, nu este născut și actual, întrucât dispozițiile care reglementează acordarea acestui spor, respectiv art. 6 din OG nr. 38/2003 au fost suspendate prin OUG nr. 118/2004 pentru anul 2005.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă, curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Ministerul Finanțelor Publice fost chemat în judecată pentru a asigura fondurile necesare plății drepturilor solicitate de către reclamanți în situația în care se admite cererea reclamanților și această chemare în garanție este justificată prin prisma dispozițiilor cuprinse în art. 19 din Legea nr. 500/2002, potrivit cărora Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi pregătirea proiectelor legilor bugetelor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 1 pct. 2 din HG nr. 208/2005, privind organizarea și funcționarea Ministerul Economiei și Finanțelor și ANAF, în realizarea funcției sale, Ministerul Economiei și Finanțelor are în principal atribuții de elaborare a proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și a proiectului legii de rectificare a acestor bugete.
Nu în ultimul rând trebuie arătat și faptul că potrivit dispozițiilor art. 1 din OG nr. 22/2002, executarea obligațiilor de plată a instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora, cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă, bugetele acestor instituții publice fiind aprobate de aceeași instituție, Ministerul Economiei și Finanțelor.
În ceea ce privește motivul de recurs invocat de recurenta Ministerul Economiei și Finanțelor, în sensul că dreptul la sporul de fidelitate a fost suspendat și că instituția nu avea posibilitatea să achite sumele solicitate cu acest titlu, instanța reține că actul normativ la care face referire recurenta și prin care s-a dispus suspendarea acordării acestui spor pe anul 2005, nu a dispus desființarea acestui drept, iar suspendarea sau amânarea plății acestuia nu echivalează cu însăși înlăturarea lui.
În condițiile în care acest drept prevăzut în mod expres de art. 6 din Legea nr. 353/2003 de aprobare a OG nr. 38/2003, este în ființă, pentru ca el să nu fie vidat de substanța sa și practic să devină lipsit de orice valoare, se impune plata sumelor prevăzute cu acest titlu, așa cum a dispus în mod corect și prima instanță.
Față de cele prezentate mai sus, Curtea în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 316 din același cod, va respinge recursul ca nefondat și va menține soluția primei instanțe ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu-M, str. -.-, nr. 1-3, județul M, împotriva sentinței nr. 404 din 5 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 4 februarie 2010.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 1: Nemenționat
Grefier,
red.
tehnored. BI/4ex
jud.fond: - 10.03.2010-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
