Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1595/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR Nr-
DECIZIA Nr. 1595
Ședința publică din data de 12 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
JUDECĂTORI: Maria Pohoață, Urlețeanu Alexandrina Miță Valentin
: - -
Grefier: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul-domiciliat în comuna, sat M, județul P, împotriva sentinței nr. 407 din 30 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatele pârâtePRIMĂRIA COMUNEIși CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, comuna, sat M, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, a răspuns recurentul-reclamant personal, lipsă fiind intimata pârâtă Primăria Comunei și Consiliul Local al comunei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este în continuare netimbrat și nesemnat, deși recurentul a fost citat cu această mențiune, după care,
Recurentul reclamant depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 2 lei potrivit chitanței nr. -/12.11.2009 si timbru judiciar de 0,15 lei, solicitând totodată permisiunea de a complini lipsa semnăturii recursului.
Curtea, luând act că în cauză nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Recurentul, având cuvântul, învederează că este viceprimarul comunei și potrivit art.77 din Legea 215/2001, făcând parte alături de primarul comunei din aparatul de specialitate al primarului care soluționează problemele curente ale colectivității locale, are dreptul la aceleași drepturi salariale, în concluzie și la indemnizația de dispozitiv.
Arată de asemenea că a depus la dosar practică judiciară care dovedește că și alte instanțe au hotărât favorabil în astfel de acțiuni.
Pentru aceste considerente, criticând prin motivele recursului formulat sentința instanței de fond, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și rejudecând cauza, admiterea acțiunii.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- reclamantul - în contradictoriu cu pârâții Primăria comunei și Consiliul Local al comunei a solicitat alocarea, calcularea și plata către reclamant a drepturilor bănești reprezentând indemnizație de dispozitiv lunară, în cuantum de 25% din salariul de bază, retroactiv, începând cu data de 26.06.2004 și în continuare până la încetarea funcției de viceprimar și actualizarea sumelor cu coeficientul de inflație de la data scadenței fiecărei indemnizații și până la efectuarea plății efective.
În motivarea acțiunii reclamantul arată că ocupă funcția de viceprimar al comunei, județul P, începând cu data de 26 iunie 2004 și potrivit acestei funcții de demnitate publică aleasă, i-a fost stabilită indemnizația în conformitate cu prevederile art.19 și 20 din Legea nr.154/1998 coroborat cu dispozițiile art.67 alin.5 din Legea nr.215/2001, omițându-se a se face aplicarea punctului 9.2 și 31.1 din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr.496/28.07.2003 și a art.13 din Legea nr.138/1999.
A mai arătat că indemnizația de dispozitiv a fost reglementată prin Legea nr.138/1999 și vizează cadrele militare angajate pe bază de contract și salariații civili din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerul d e Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Justiției.
Menționează că prin Ordinul nr.496/28.07.2003 emis de Ministerul Administrației și Internelor la punctul 9.2 s-a prevăzut că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil care-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, iar la punctul 3.1. se arată că prin personal civil în sensul acestui ordin se înțelege funcționarii publici și personalul contractual ai Ministerului Administrației și Internelor și că personalul civil mai beneficiază de drepturile stabilite prin Legea nr.138/1999 cu excepția celui din domeniul administrației publice care beneficiază doar de dreptul prevăzut la art.13 din lege.
Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe punctul 9.2 și 31.1 din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr.496/28.07.2003, art.13 din Legea nr.138/1999, nr.OG137/2000, art.19 și 20 din Legea nr.154/1998, Legea nr.53/2003, art.39 din Legea nr.393/2004.
Pârâtul Primarul comunei a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu acțiunea formulată și că din calculele efectuate în cadrul compartimentului financiar-contabil-salarii a rezultat că sumele solicitate sunt îndreptățite și reale.
Prin sentința nr. 407 din 30.06.2009 Tribunalul Prahovaa respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Primăria comunei si Consiliul local al comunei.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut că reclamantul este viceprimarul comunei din județul P și în această calitate a solicitat acordarea indemnizației de dispozitiv lunara în cuantum de 25% din salariul de baza.
Legea 138/1999 republicata, care reglementează salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare naționala, ordine publica si siguranța naționala, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții prevede plata unei indemnizații de dispozitiv lunara de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comanda si gradații,respectiv din salariul de baza.
Tribunalul a reținut că administrația publica locala in speta - Primaria comunei nu face parte din structura, primăria fiind o structura ce funcționează in cadrul autorității publice locale. In acest caz, refuzul organelor locale de a acorda indemnizația de dispozitiv nu reprezintă o discriminare fața de personalul contractual si funcționarii publici cărora nu le sunt aplicabile prevederile Ordinului Ministerului Administrației si Internelor nr.496/2003.
Prevederile Legii 138/1999 se adresează strict unei categorii profesionale care la data intrării in vigoare a legii, in anul 1999, privea personalul militar din cadrul Ministerului d e Interne, Ministerului Apărării Naționale, si Ministerului Justiției.
In anul 2004 structura Ministerului d e interne a suferit modificări, in sensul ca a devenit Ministerul Internelor si al Administrației Locale prin trecerea in cadrul administrației locale a unor servicii cum sunt: pașapoartele, evidenta personalizata, etc.
In acest context s-a emis Ordinul Ministerului Internelor nr.496/2003, prin care se specifica ca pentru personalul civil trecut in rândul administrației publice locale, funcțiile specifice din armata sunt asimilate noilor funcții care sunt strict enumerate.
Împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Prahovaa formulat recurs reclamantul criticând-o ca netemeinică și nelegală si susținând că instanța de fond a interpretat greșit actele depuse la dosar si actele normative pe care le-a indicat în susținerea cererii sale.
Astfel, se susține ca în mod greșit s-a reținut ca Primăria comunei nu face parte din structura MAI, ceea ce este în contradicție cu OUG nr. 63/2003.
Se mai arata ca instanța de fond a tratat cu superficialitate prevederile art. 40 alin.2 lit. C din Codul Muncii potrivit cărora angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile care decurg din lege, printre care si art. 13 din Legea 138/1999 si din contractele individuale de munca.
Se precizează ca MAI a emis ordinul 496/2003 prin care a fost completat Ordinul 275/2002 in sensul ca s-a prevăzut că indemnizația de dispozitiv se acorda si personalului civil.
Intimata, deși legal citată nu s-a prezentat în instanță.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate în recurs, Curtea constată că recursul este nefondat, după cum urmează:
Potrivit Ordinului nr. 496/2003, emis de Ministrul Administrației și Internelor, beneficiază de indemnizația de dispozitiv de 25% din salariul de bază funcționarii publici și personalul contractual din structurile Ministerului Administrației și Internelor.
Faptul că ulterior emiterii acestui ordin au fost contopite cele 2 ministere, respectiv al Internelor și al Administrației nu constituie un argument pentru extinderea aplicării prevederilor ordinului mai sus menționat și la personalul contractual sau funcționarii publici ce își desfășoară activitatea în cadrul intimatei.
Este adevărat că se poate evidenția o anumită stare de discriminare a persoanelor angajate în cadrul administrației publice locale, însă potrivit Curții Constituționale, care a emis mai multe decizii în sensul definirii noțiunii de discriminare (deciziile nr. 818, 819 /2008) instanțelor de judecată nu le revine în competență înlăturarea stării de discriminare, ci numai interpretarea și aplicarea legii.
În consecință, Curtea urmează ca în baza art. 312 alin.1 Cod pr.civilă să respingă recursul ca nefondat, constatând ca în cauza nu sunt incidente dispozițiile art. 304 Cod proc. civ. privind casarea sau modificarea sentinței.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul-domiciliat în comuna, sat M, județul P, împotriva sentinței nr. 407 din 30 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatele pârâtePRIMĂRIA COMUNEIși CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, comuna, sat M, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Maria Pohoață, Urlețeanu Alexandrina Miță Valentin
- - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact. /4 ex.02.12.2009
Dosar fond - al Trib.
Jud fond
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață, Urlețeanu Alexandrina Miță Valentin
