Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 1618/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - funcționari publici statutari -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.1618
Ședința publică din15 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 2: Surdu Oana
JUDECĂTOR 3: Grosu Cristinel
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea recursurilor declarate depârâții Ministerul Administrației și Internelor și Inspectoratul de Poliție al județului Sîmpotriva sentinței nr.801 din 27 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cureclamantul-intimat Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor PRO
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic pentru pârâții-recurenți, lipsă fiind reprezentantul reclamantului-intimat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând că recursurile ce constituie obiectul prezentului dosar sunt în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Reprezentantul recurenților a pus concluzii de admitere a recursurilor, arătând că sentința pronunțată de prima instanță este lipsită de temei legal, solicitând, în consecință, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată. A menționat că polițiștii sunt funcționari publici cu statut special, care au beneficiat de majorarea salariilor în anul 2007; depune practică judiciară.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal - la data de 02.12.2008, sub nr-, reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro ", în numele membrilor de sindicat, a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Poliție al Județului S, obligarea acestora la: repararea prejudiciului cauzat polițiștilor - membri de sindicat - ca urmare a discriminării prin neacordarea majorărilor salariale de 5% începând cu data de 01.01.2007 (față de nivelul din luna decembrie 2006), cu 2% începând cu data de 01.04.2007 (față de nivelul din luna martie 2007) și cu 11% începând cu data de 01.10.2007 (față de nivelul din luna septembrie 2007); plata dobânzilor legale (calculate conform art. 3 alin. 3 din OG nr. 9/2000, începând cu luna ianuarie 2007 până la efectuarea plății; indexarea sumelor datorate (prin aplicarea coeficienților de inflație), începând cu momentul nașterii dreptului la despăgubire - 01.01.2007 și până la momentul efectuării plății efective a drepturilor salariale revendicate ca urmare a discriminării; efectuarea mențiunilor privitoare la majorările salariale în dosarul personal al fiecărui membru de sindicat.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că membrii de sindicat sunt angajați ai Inspectoratului de Poliție al Județului S din cadrul Ministerului Internei și Reformei Administrative și au calitatea de funcționari publici.
A mai arătat reclamantul că în anul 2007 Guvernul României a emis un număr de trei ordonanțe prin care a dispus majorarea salariului, începând cu 01.01.2007, tuturor demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și salariaților contractuali.
Legea nr. 232/2007 pentru aprobarea OG nr. 6/2007, prevede majorări salariale în cotă de 7% aplicată la salariul din 2006 și de 11% cu începere de la 01.10.2007, aplicată la salariul din luna septembrie 2007 pentru toți funcționarii publici, însă la aplicarea acesteia au fost exceptați polițiștii.
OG nr. 10/2007 a prevăzut creșteri salariale de bază ale personalului contractual din sectorul bugetar stabilite potrivit OUG nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 383/2001 cu modificările și completările ulterioare, precum și indemnizațiile personalului care ocupă funcții de demnitate publică stabilite potrivit anexelor II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.
Majorările s-au prevăzut în trei etape, astfel, 5% începând cu 01.01.2007, față de nivelul din luna decembrie 2006, 2% începând cu data de 01.04.2007, față de nivelul din luna martie 2007 și 11% începând cu data de 01.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007.
A susținut reclamantul că prin excluderea polițiștilor de la acordarea majorărilor salariale mai sus-arătate s-a produs o discriminare în sensul art. 2 din OG nr. 137/2000 constând în lipsirea de venituri corespunzătoare majorărilor salariale acordate celorlalte categorii salariale, aceste ordonanțe de guvern având drept finalitate majorarea - indexare - salariilor corespunzător inflației existente, inflație ce afectează toate categoriile de salariați, fără deosebire.
Exceptarea membrilor de sindicat de la creșterile salariale pe anul 2007, conform OG nr. 10/2007 contravine prevederilor directivei 2000/78/CE, de creare a unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă, unde se definește discriminarea directă ca fiind tratamentul diferențiat prin prisma unor persoane aflate în situații comparabile și nu în situații similare.
A menționat reclamantul că membrii de sindicat sunt polițiști - funcționari publici cu statut speciale și primesc pentru activitatea desfășurată un salariu nominal. Baza acestui salariu o reprezintă valoarea forței de muncă, complexitatea și importanța activității pe care o desfășoară, precum și nivelul îngrădirilor care sunt impuse acestora de reglementările legale. Salariul real constă în cantitatea de bunuri și servicii pe care le pot obține membrii de sindicat cu salariul nominal. Raportul dintre salariul nominal și salariul real trebuie să fie același, adică în perioade diferite, cu aceeași cantitate de bunuri și servicii. Tocmai în acest sens intervine statul anual și indexează salariile pentru salariații bugetari pentru a acoperi nivelul prognozat al creșterii prețurilor de consum. În acest sens, s-a procedat la majorarea salariilor conform art. 1 din OG nr. 10/2007, majorarea de la care membrii de sindicat au fost excluși, astfel că în cauză sunt incidente prevederile art. 2 din nr. 137/2000.
În drept reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp. Legii nr. 232/2007, OG nr. 6/2007, OG nr. 10/2007, art. 16 din Constituția României, Legea nr. 74/1999.
În dovedirea acțiunii s-au depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, reprezentat prin Direcția Generală Juridică, a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii.
În motivarea acestei excepții a arătat că prin Decizia Curții Constituționale nr. 819 din 3 iulie 2008 s-a dispus admiterea excepției de neconstituționalitate ridicate de Ministerul Justiției într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, constatându-se că prevederile art.1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2000 sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale juridică sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Conform art. 147 din Constituția României, republicată, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției.
Astfel, începând cu data de 16 iulie 2008, dispozițiile invocate mai sus sunt suspendate de drept, iar începând cu data de 31 august 2008 și-au încetat efectele.
Reclamantul a invocat faptul că discriminarea este rezultatul prevederilor OG nr. 6, 10, 11/2007 prin care s-au prevăzut creștere salariale pentru anumite categorii de salariați bugetari.
Având în vedere faptul că membrii de sindicat în numele cărora a fost formulată acțiunea au calitatea de funcționari publici cu statut special și își desfășoară activitatea în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului S, salarizarea acestora se face potrivit normelor cuprinse în OG nr. 38/2003, act normativ care prevede acordarea acestor creșteri salariale.
Începând cu data de 01.01.2007 polițiștii au beneficiat de creșteri salariale ca urmare a majorării coeficienților de ierarhizare a funcțiilor, conform Legii nr. 491/2006 privind aprobarea OG nr. 57/2006, motiv pentru care prim-pârâtul apreciază că reclamantul solicită, fără temei legal, acordarea drepturilor salariale.
-pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu motivarea că, în conformitate cu art.1 alin. 1 din Legea nr. 360/2002, polițiștii sunt funcționari publici cu statut special și nu funcționari publici, categorie a căror drepturi și obligații sunt prevăzute de Legea nr. 188/1999.
Conform art. 78 din Legea nr. 360/2002 se arată că dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii nr. 188/1999 și ale altor acte normative aplicabile funcționarilor publici în situația în care domeniile respective nu sunt reglementate în legislația specifică polițistului. Ori în speță, domeniul drepturilor salariale ale polițistului este reglementat prin art. 28 alin. 1 lit. a din Legea nr. 360/2002, ca normă de drept general și OG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor. În art. 1 din ordonanță se arată că dispozițiile acesteia se aplică funcționarilor publici cu statut special (polițiști) din unitățile aflate sub incidența Legii nr. 360/2002, iar în conformitate cu art. 43 din aceeași ordonanță, salariile stabilite în raport cu coeficienții de ierarhizare, prevăzute în acest act normativ sunt brute și se vor indexa în baza reglementărilor care privesc salarizarea personalului din sectorul bugetar.
În acest sens, în conformitate cu art. 54 din ordonanță s-au emis normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 132/2004 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea polițiștilor din (abrogat prin Ordinul MIRA S/629/30.09.2008).
Mai mult, secund-pârâtul a precizat că actele normative invocate de reclamant se referă la alte categorii de salariați și funcționari publice și că polițiștii au beneficiat de majorări salariale prin modificarea valorii de referință sectorială și nu cu o indexare procentuală la salariul de bază, iar în anul 2007, prin Legea nr. 491/2006 privind aprobarea OG nr. 57/2006 pentru modificarea OG nr. 38/2003, coeficienții de ierarhizare pentru funcțiile îndeplinite specifice polițiștilor s-au mărit, ceea ce a general creștere salariale.
Apreciază acest pârât că fapta reclamantă de petenți nu îmbracă forma unei discriminări, întrucât atribuțiunile specifice polițiștilor - funcționari publici cu statut special care au determinat reglementări salariale specifice, în raport cu alte categorii de salariați nu au un caracter arbitrat, fiind determinate pe baza unor criterii obiective, de legiuitor, dat fiind că dobândirea calității de funcționar public cu statut special s-a făcut odată cu demilitarizarea Poliției Române.
A apreciat secund-pârâtul că instanța nu poate, pentru a restabili situația de echilibru între subiectele de drept, să instituie ea însăși o normă juridică nediscriminatorie sau să aplice dispoziții prevăzute în acte normative aplicabile altor subiecte de drept, în raport cu reclamanții care se consideră discriminați.
Prinsentința nr.801 din 27.04.2009, Tribunalul Suceava- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea și a obligat pârâții să plătească reclamanților: majorările salariale de 5 %, începând cu data de 01.01.2007 în raport cu nivelul din luna decembrie 2006, de 2 % începând cu data de 01.04.2007 în raport cu nivelul din luna martie 2007 și cu 11 % începând cu data de 01.10.2007 în raport cu luna septembrie 2007, dobânzile legale pentru sumele datorate începând cu luna ianuarie 2007 și până la efectuarea plății, precum și indexarea sumelor datorate începând cu momentul nașterii dreptului la despăgubire, data de 01.01.2007, și până la momentul efectuării plății drepturilor salariale.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții sunt angajați ai Inspectoratului de Poliție al Județului S din cadrul Ministerului Internei și Reformei Administrative și au calitatea de funcționari publici.
Prin Ordonanțele Guvernului nr. 6/2007, 10/2007 și 16/2007 s-au prevăzut creșteri salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului salarizat potrivit Legii nr. 495/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și instituțiile culturale românești din străinătate.
Legea nr. 232/2007 pentru aprobarea nr.OG 6/2007 privind unele măsuri de reglementar a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a Legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, modificând art. 39 din ordonanță, a prevăzut acordarea de majorări salariale în cotă de 5% începând cu data de 01.01.2007 în raport cu nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând cu data de 01.04.2007 în raport cu nivelul din luna martie 2007 și în cotă de 11% începând cu 1 octombrie 2007 față de nivelul din luna septembrie 2007 pentru toți funcționarii publici.
Excluderea reclamanților de la acordarea majorărilor salariale mai sus-arătate, constituie discriminare în sensul art. 2 din OG nr. 137/2000, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 324/2004.
Prin nr.OG 3/2006, începând cu data de 1 februarie 2006, salariile de bază din sectorul bugetar s-au majorat în două etape cu 5% din 1 februarie 2006 și cu 6% din septembrie 2006.
OG nr. 10/2007 a prevăzut creșteri salariale de bază ale personalului contractual din sectorul bugetar stabilite potrivit nr.OUG 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 383/2001 cu modificările și completările ulterioare, precum și indemnizațiile personalului care ocupă funcții de demnitate publică stabilite potrivit anexelor II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.
Majorările s-au prevăzut în trei etape, astfel: cu 5% începând cu data de 01.01.2007, față de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începând cu data de 01.04.2007, față de nivelul din luna martie 2007; cu 11% începând cu data de 01 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.
Prin excluderea ulterioară a reclamanților de la acordarea majorărilor salariale mai sus-arătate s-a produs o discriminare în sensul art. 2 din nr.OG 137/2000, constând în lipsirea de veniturile corespunzătoare majorărilor salariale acordate celorlalte categorii salariale, aceste ordonanțe de guvern având drept finalitate majorarea - indexarea - salariilor corespunzător inflației existente, inflație ce afectează toate categoriile de salariați, fără deosebire.
A mai reținut tribunalul că exceptarea reclamanților de la creșterile salariale pe anul 2007, conform OG nr. 10/2007 contravine prevederilor directivei 2000/78/CE, de creare a unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă, unde se definește discriminarea directă, ca fiind tratamentul diferențiat prin prisma unor persoane aflate în situații comparabile și nu în situații similare.
Instanța de fond a apreciat că susținerea pârâților, în sensul că reclamanții au un statut special și au beneficiat de creșteri substanțiale ale salariilor în anul 2006, cât și în anul 2007, nu poate fi primită pentru următoarele considerente:
Astfel, reclamanții sunt funcționari publici având un statut special și primesc pentru activitatea pe care o desfășoară un salariu nominal. Baza acestui salariu o reprezintă valoarea forței de muncă, complexitatea și importanța activității pe care o desfășoară, precum și nivelul îngrădirilor care sunt impuse acestora de reglementările legale.
Salariul real constă în cantitatea de bunuri și servicii pe care le pot obține reclamanții cu salariul nominal.
Raportul dintre salariul nominal și salariul real trebuie să fie același, adică în perioade diferite, cu aceeași sumă de bani primită, să se poată cumpăra aceeași cantitate de bunuri și servicii.
Tocmai în acest sens intervine statul anual și indexează salariile pentru salariații bugetari pentru a acoperi nivelul prognozat al creșterii prețurilor de consum.
În acest sens, s-a procedat la majorarea salariilor art. 1 din OG nr. 10/2007, majorarea de la care au fost excluși reclamanții, astfel că în cauză sunt incidente prevederile art. 2 din OG nr. 137/2000.
Tribunalul Suceavaa considerat că, în speța de față, nu sunt incidente dispozițiile deciziei nr. 819 din 3 iulie 2008 Curții Constituționale, nefiind vorba despre anularea ori refuzul aplicării unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și înlocuirea acestora cu norme create pe cale juridică sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative, ci dimpotrivă este vorba despre aplicarea unor acte normative tuturor salariaților pentru care au fost emise, astfel că nu poate fi reținută excepția inadmisibilității acțiunii.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat recurs pârâții, criticând-o pentru nelegalitate și netemenicie.
Pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, în motivarea recursului, a arătat că membrii de sindicat în numele cărora a fost formulată acțiunea au calitatea de funcționari publici cu statut special și își desfășoară activitatea în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului S, iar salarizarea acestora se face potrivit normelor cuprinse în OG nr. 38/2003, act normativ care prevede acordarea acestor creșteri salariale.
Însă, începând cu data de 01.01.2007, polițiștii au beneficiat de creșteri salariale ca urmare a majorării coeficienților de ierarhizare a funcțiilor, conform Legii nr. 491/2006 privind aprobarea OG nr. 57/2006, motiv pentru care prim-pârâtul recurent apreciază că reclamantul solicită, fără temei legal, acordarea drepturilor salariale, iar instanța de fond a reținut în mod greșit că membrii de sindicat în numele căruia a formulat reclamantul acțiunea ar fi fost discriminați în sensul art.2 din nr.OG137/2000. Astfel, susține prim-pârâtul recurent, instanța de fond, prin soluția adoptată nu a ținut cont de faptul că reglementarea modalității de salarizare a diferitelor categorii de personal din instituțiile publice constituie opțiunea legiuitorului, neputând fi extrapolată și la alte categorii socio-profesionale, dacă legea nu prevede în mod neechivoc acest lucru.
A mai arătat acest recurent că principiul egalității nu presupune uniformitate, ci permite soluții legislative diferențiate pentru situații diferite.
Pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului S, în motivarea recursului său, a reiterat susținerile de la instanța de fond, susținând, în esență, că polițiștii, conform art.1 alin.1 din legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, sunt funcționari publici cu statut special și nu funcționari publici ale căror drepturi și obligații sunt prevăzute de Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și, mai mult, au beneficiat în cursul anului 2007 de creșteri salariale ca urmare a majorării, prin nr.OG57/2006, a coeficienților de ierarhizare a funcțiilor.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor de recurs formulate, care se încadrează în prevederile art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursurile sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:
Temeiul legal al solicitării reclamantului îl constituie, fără echivoc, dispozițiile art.33 din nr.OG38/2003, text de lege potrivit căruia "salariile stabilite în raport cu coeficienții de ierarhizare, prevăzute în prezenta ordonanță, sunt brute și se vor indexa în baza reglementărilor care privesc salarizarea personalului din sectorul bugetar", care se coroborează cu dispozițiile Legii nr.188/1999, la care trimit dispozițiile art.48 din nr.OG6/2007 aprobată prin Legea nr.232/2007, făcând aplicabile, în opinia reclamantului, dispozițiile art.39 din OG nr.6/2007.
Potrivit art. 39 din nr.OG 6/2007 "entru p. funcționarii publici și posturile corespunzătoare funcțiilor publice specifice preluate de Ministerul Economiei și Finanțelor de la Ministerul Integrării Europene, în condițiileart. 10din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, aprobată cu modificări și completări prinLegea nr. 228/2004, cu modificările și completările ulterioare, se păstrează salariile de bază și celelalte drepturi salariale acordate până la data de 31 decembrie 2006.
(2) de bază ale funcționarilor publici prevăzuți la alin. (1) se majorează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care intră în vigoare legea de aprobare a prezentei ordonanțe, cu 7% față de nivelul din luna decembrie 2006 și cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007."
Analizând textele de lege invocate, Curtea constată că în mod greșit prima instanță a admis acțiunea reclamantului, întrucât dispozițiile legale nu-i sunt aplicabile reclamantului pentru 3 considerente:
1. Așa cum rezultă din art.2 al nr.OG6/2007, acest act normativ se aplică funcționarilor publici numiți în temeiul Legii nr.188/1999;
2. Art.39 din nr.OG6/2007 vizează o categorie specială de funcționari publici, respectiv cei preluați de Ministerul Economiei și Finanțelor de la Ministerul Integrării Europene și aceasta pentru că, ministerul în discuție s-a desființat ca urmare a intrării României în E;
3. nr.OG6/2007 este un act normativ care reglementează drepturile salariale ale funcționarilor publici și creșterile salariale acordate acestora pentru anul 2007 și nu un act de aplicabilitate generală în sectorul bugetar. Actul normativ în discuție urmărește nu corelarea veniturilor cu prețurile, ci stabilește drepturile de natură salarială ale unei categorii de salariați în care reclamanții nu se încadrează. De altfel, chiar titlul acestui act normativ exclude interpretarea potrivit căreia, ar fi vorba de reglementare prin care să se urmărească o indexare a salariilor, împrejurări față de care, art.33 din nr.OG38/2003 nu are incidență în cauză.
Mai mult decât atât, aspect necontestat de reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor PRO, membrii acestuia au beneficiat în cursul anului 2007 de creșteri salariale ca urmare a majorării, prin nr.OG57/2006, a coeficienților de ierarhizare a funcțiilor, astfel încât dacă legiuitorul ar fi dorit să le "indexeze" salariile încă o dată, ar fi putut să o facă în chiar cuprinsul actului normativ în discuție.
Pentru considerentele învederate, în temeiul art.312 al.1,2,3 și art.3041din Codul d e procedură civilă, Curtea va admite recursurile și va modifica sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea ca nefondată.
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursurile declarate depârâții Ministerul Administrației și Internelor și Inspectoratul de Poliție al județului Sîmpotriva sentinței nr.801 din 27 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cureclamantul-intimat Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor PRO
Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./03.11.2009
jud.fond
Președinte:Rață GabrielaJudecători:Rață Gabriela, Surdu Oana, Grosu Cristinel
