Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 164/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 164/ Dosar nr-
Ședința publică de la 6 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche
- - - - JUDECĂTOR 3: Silviu
- - - - judecător
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE și INSPECTORATUL GENERAL DE POLIȚIE împotriva sentinței civile nr.1/CA/05.01.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 24 februarie 2009, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 3 februarie 2009, respectiv pentru astăzi 6 martie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin SC nr. 1/CA/05.01.2009 a Tribunalului Brașov - secția comercială și de contencios administrativ a dispus următoarele:
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul General al Poliției Române; s-a admis excepția lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor și, in consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamanții și in contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. S-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și, in consecință, s-a respins ca prescrisă acțiunea formulată și precizată de reclamanți in contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul de Poliție al Județului B pentru perioada 01.03 - 05.06.2005. S-a admis in parte acțiunea formulată și precizată de reclamanții și in contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul de Poliție al Județului B și, in consecință,
pârâții au fost obligați să plătească reclamanților orele suplimentare efectuate de aceștia in perioada iunie 2005 - septembrie 2007, actualizate cu rata inflației și dobânda legală, începând cu data scadenței și până la data plății, astfel:
- reclamantului 720 de ore suplimentare ( in anul 2005: 28 ore in iunie, 24 in iulie, 8 in august, 52 in sept. 48 in oct. 52 in nov. in 2006: 16 in ian. 8 in febr. 8 in. 40 in mai, 8 in iunie, 72 in iul. 88 in oct. 40 in nov. 32 in dec. in 2007: 24 in ian. 8 in febr. 16 in. 28 in apr. 8 in mai, 80 in iul. 32 in sept.)
- reclamantului 632 de ore suplimentare ( in anul 2005: 28 in iun. 52 in sept. 48 in oct. 52 in nov. in 2006: 16 in ian. 8 in. 56 in apr. 52 in mai, 48 in iul. 72 in sept. in 2007: 64 in. 52 in apr. 20 in mai, 8 in aug. 56 in sept.).
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Având in vedere modalitatea in care reclamanții au înțeles să cheme in judecată pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitarea acestora de a-l obliga pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor alături de ceilalți pârâți la plata sumelor reprezentând orele suplimentare ( și nu la alocarea unor fonduri către Ministerul Internelor și Reformei Administrative, necesare in ipoteza admiterii prezentei acțiuni) și faptul că între reclamanți și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor nu există un raport de serviciu, reclamanții nefiind angajat în cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, a fost admisă excepția invocată și a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanți in contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul General al Poliției Române sunt nefondate, au fost respinse, aceștia fiind, față de dispozițiile Legii nr. 218/2002, ordonatori principali și, respectiv, secundari de credite, Inspectoratul de Poliție al Județului B, in cadrul căruia își desfășoară activitatea reclamanții fiind ordonator terțiar, în subordinea celorlalți doi pârâți.
Excepția prescripției dreptului material la acțiune a fost admisă ca fondată față de dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958 (care prevăd un termen de 3 ani pentru introducerea acțiunii), de data introducerii acțiunii (06.06.2008) și data de la care se solicită plata orelor suplimentare ( 01.03.2005 ), și s-a respins acțiunea reclamanților pentru perioada 01/03 - -, ca fiind prescrisă.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut că reclamanții au calitatea de funcționar public cu statut special, respectiv sunt agenți de poliție in cadrul Inspectoratul de Poliție al Județului B, aspect necontestat de pârâți.
Din înscrisurile înaintate la dosar de pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului B, rezultă că, in perioada iunie 2005 - sept. 2007 reclamantul a efectuat un total de 720 de ore suplimentare din care au fost plătite 24 ore suplimentare efectuate in luna septembrie a anului 2007 iar reclamantul a efectuat un total de 632 de ore suplimentare, din care au fost plătite 12 ore in iunie și 24 de ore in septembrie 2007. Înscrisurile provenind de la pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului B conțin date contradictorii, in sensul că, deși in adresa nr. -/24.11.2008 se menționează că pentru anii 2005 - 2006 nu există pontaje pentru orele suplimentare și nici dispoziția șefului inspectoratului pentru alocarea la plata orelor suplimentare a reclamanților iar in anul 2007 reclamanții, in perioada ianuarie - mai, nu au fost alocați la aceste drepturi, plătindu-li-se doar orele suplimentare efectuate in luna iunie și septembrie, totuși, din înscrisul de la fila 70 rezultă că reclamanții au efectuat ore suplimentare atât in anii 2005-2006 ( ceea ce înseamnă că a existat un pontaj), cât și in perioada ianuarie - mai 2007.
Potrivit dispozițiilor art. 16 din Ordonanța de Guvern nr. 38/2003 " prestate peste durata normală a timpului de lucru de polițiștii încadrați în funcții de înalți funcționari publici, funcționari publici de conducere și funcționari publici de execuție se vor plăti cu un spor din salariul de bază, după cum urmează:
a) 75% din salariul de bază pentru primele două ore de depășire a duratei normale de lucru;
b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare.
Cu un spor de 100% se plătesc și orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.
(2) munca prestată potrivit alin. (1) poate fi compensată cu timp liber corespunzător, la cererea polițistului, în condițiile în care orele nu au fost plătite.
(3) Munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată și sporurile prevăzute la alin. (1) se pot plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă în scris de șeful ierarhic, fără a se depăși 120 de ore anual, iar în cazuri cu totul deosebite se poate aproba efectuarea orelor suplimentare și peste acest plafon, dar nu mai mult de 360 de ore anual, cu aprobarea ordonatorului de credite și cu încadrarea în fondurile bugetare aprobate."
Este adevărat că potrivit dispozițiilor legale citate anterior, orele suplimentare se efectuează doar dacă au fost aprobate, în scris, de șeful ierarhic și că, așa cum rezultă din adresa nr. -/24.11.2008 emisă de pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului B, pentru anii 2005 - 2006 nu a fost întocmită nicio dispoziție a șefului inspectoratului pentru alocarea la plata orelor suplimentare a reclamantilor. In același timp, rezultă din evidențele aceluiași pârât, Inspectoratul de Poliție al Județului B, că reclamanții au efectuat numeroase ore suplimentare si aceasta la solicitarea șefilor ierarhici, din motive determinate de natura atribuțiilor de serviciu, ore care nu pot rămâne neremunerate. Instanța a mai reținut că, din aceeași adresă nr. -/24.11.2008 emisă de pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului B rezultă că, deși pentru anul 2008, fost emisă o dispoziție de alocare la plata orelor suplimentare, nu există pontaje lunare aprobate care să poată fi puse in plată ceea ce înseamnă că pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului B își invocă propria culpă in neachitarea orelor suplimentare care, cu siguranță, sunt efectuate.
Raportat considerentelor de fapt și de drept expuse, a fost admisă in parte acțiunea formulată de reclamanți și au fost obligați pârâții la plata orelor suplimentare efectuate conform dispozitivului prezentei hotărâri.
Sumele vor fi ctualizate în raport cu rata inflației de la data nașterii dreptului până la data plății efective, având în vedere faptul că în materia raporturilor de serviciu, similar raporturilor de muncă, se prezumă punerea în întârziere a angajatorului, odată cu data nașterii dreptului, sarcina probei revenindu-i acestuia raportat la data nașterii prejudiciului.
Reclamanții au solicitat, prin precizarea acțiunii, și obligarea pârâților la plata dobânzii legale aferente sumelor datorate de aceștia, cerere care este fondată, pârâții fiind obligați in acest sens, având in vedere dispozițiile art. 1084 Cod Civil, dobânda legală fiind de natură să acopere beneficiul nerealizat de reclamanți, ca urmare a neplății orelor suplimentare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Administrației și Internelor și Inspectoratul General al Poliției Române, solicitând în esență casarea sentinței atacate și respingerea acțiunii reclamanților.
În motivarea recursului declarat, recurenții arată, în esență, că hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii în sensul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a celor doi pârâți, iar pe fond orele suplimentare se acordă, potrivit legii, numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost, în prealabil, de către șeful ierarhic, fără a se depăși 120 de ore anual, plafonul maxim anual fiind de 360 de ore anual admisibil pentru situații speciale, deosebite, cu aprobarea ordonatorului de credite și cu încadrarea în fondurile bugetare aprobate, în conformitate cu art.16 din Ordonanța de Guvern nr. 38/2003. Recurenții au mai arătat că șefii ierarhici trebuie să întocmească la începutul anului un raport cuprinzând persoanele care prin natura atribuțiilor de serviciu pot efectua ore suplimentare, pentru care ar urma să se solicite plata sporurilor respective, raportul trebuind a fi vizat de compartimentul de control preventiv financiar și aprobat de ordonatorul de credite. Recurenții au mai criticat inexistența pontajelor lunare ocazionate de orele suplimentare efectuate în instituția din care fac parte reclamanții.
nu a menționat expres că a respins excepția referitoare la constatarea nulității absolute a Deciziei nr. 132/2007 emisă de pârâtă, nulitate invocată de reclamantă. De asemenea, recurenta a mai criticat sentința deoarece instanța de fond nu a pus în discuție, nu a admis efectuarea expertizei contabile în cauză, pentru a se stabili prin expertiză sumele deductibile, respectiv cele nedeductibile.
Examinând actele și lucrările dosarului, precum și sentința atacată prin prisma art. 304 ind.1 Cod procedură civilă, precum și prin prisma motivelor de recurs, Curtea constată că recursurile declarate sunt fondate si urmează a fi admise în sensul casării hotărârii atacate și trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții și au solicitat plata orelor suplimentare efectuate de aceștia în perioada 01.01.2004-31.12.2007 la locul de muncă, anume la Inspectoratul de Poliție al Județului În cauză au fost depuse mai multe înscrisuri emise de Inspectoratul de Poliție al Județului B, de cadre cu funcții de conducere pe diverse nivele de ierarhie în cadrul IPJ B, rapoarte ale reclamanților privind orele suplimentare, precum și tabele în care sunt menționate ore suplimentare efectuate de către reclamanți la locul de muncă.
Datele din tabelele atașate la dosar sunt contradictorii, relevând număr diferit de ore suplimentare pentru reclamanți de la un tabel la altul, astfel încât la acest moment procesual, la acest nivel de administrare a probatoriului, nu se poate stabili cu precizie dacă în privința efectuării orelor suplimentare au fost respectate cerințele OG nr. 38/2003, dacă au fost efectuate formalitățile legale corespunzătoare, dacă există sau nu înscrisuri emise conform legii cu privire la situația pontajelor intimaților reclamanți, iar în cazul în care aceste pontaje există, ce date conțin acestea în privința reclamanților, a orelor suplimentare efectuate. Instanța de fond trebuie să manifeste rol activ pentru a stabili în ce măsură au fost sau nu respectate dispozițiile legale privind efectuarea orelor suplimentare la nivelul IPJ B, cel puțin cu privire la situația juridică a intimaților reclamanți (conform art. 16 alin. 3 din Ordonanța de Guvern nr. 38/2003), iar dacă există înscrisuri, acestea să fie atașate la dosar, să verifice eventuala existența a motivelor și probelor care ar justifica acordarea mai mult de 120 de ore suplimentare potrivit art. 16 alin. 3 teza finală din Ordonanța de Guvern nr. 38/2003. Instanța de fond va efectua, potrivit art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, toate demersurile legale necesare pentru a verifica și lămuri contradicțiile dintre adresa emisă de Inspectoratul de Poliție al Județului B către instanța de fond (filele 69-70 dosar fond) și tabelele depuse la dosar de către intimații reclamanți, respectiv tabelul emis de Serviciul contabilitate al Inspectoratului de Poliție al Județului B, unde numărul de ore suplimentare este diferit de cele consemnate în celelalte tabele, solicitând eventuale relații, precizări de la Inspectoratul de Poliție al Județului B în acest sens.
Ca atare, instanța de recurs urmează a casa hotărârea și să o trimită primei instanțe spre rejudecare, iar instanța de fond urmează să reia judecata în primă instanță, dispunând și administrarea oricăror probe necesare pentru aflarea adevărului și corecta soluționare a dosarului, cu respectarea regulilor de procedură prevăzute de lege pentru această fază procesuală.
În consecință, în baza art. 312 Cod procedură civilă, instanța de recurs urmează a casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de recurenții Ministerul Administrației și Internelor, reprezentat prin Direcția Generală Juridică, cu sediul în B, nr. 1A, sector 1 și Inspectoratul General al Poliție Române cu sediul în B,- - 6, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 13/CA/5 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe, Tribunalul Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red. 27.03.2009/dact. VP 30.03.2009/3 ex.
Judecător fond
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche, Silviu
