Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1677/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.1677
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 22.06.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Duican Doina
JUDECĂTOR 2: Bîcu Vasile
JUDECĂTOR 3: Cosma Carmen
GREFIER
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de reclamantul SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR " PRO " împotriva sentinței civile nr.732/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX -a de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul reclamant SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR " PRO " prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar și intimata pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI B prin consilier juridic cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că intimații pârâți au depus la dosar la data de 15.06.2009 și 16.06.2009 întâmpinări.
Se comunică apărătorului recurentului reclamant copia întâmpinărilor.
Apărătorul recurentului reclamant solicită proba cu înscrisuri din care rezultă faptul că toți polițiștii beneficiază de drepturile solicitate.
Reprezentantul pârâtei solicită respingerea probei solicitate arătând că, în cauză, instanța trebuie să constatate dacă DGPMB se află în subordinea IGPR sau în structura acestei instituții.
Curtea apreciază că proba solicitată nu este utilă soluționării recursului și o respinge.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurentul reclamantul, prin apărător, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii.
Intimata pârâtă, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.732/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Internelor și Reformei Administrative și respinse acțiunile formulat împotriva acestuia pentru lipsa calității procesuale pasive.
Totodată au fost respinse ca neîntemeiate acțiunile conexe formulate de reclamantul Sindicatul Polițiștilor și Vameșilor "Pro " în numele membrilor de sindicat în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Poliție Municipiul B, acțiuni având ca obiect plata echivalentului bănesc reprezentând norma de hrană 12B începând cu anul 2004, până al data rămânerii irevocabile a sentinței, actualizat cu indicele de inflație de la data scadenței și până la data efectuării plății și obligarea la repararea prejudiciului cauzat ca urmare a discriminării prin neacordarea majorărilor salariale de 5% începând cu 1.01.2007, cu 2% începând cu 1.04.2007 și cu 11 % începând cu data de 1.10.2007, plata dobânzii legale până la efectuarea plății, indexarea sumelor datorate începând cu momentul nașterii dreptului la despăgubire și până la momentul efectuării plății efective a drepturilor solicitate, cu efectuarea mențiunilor corespunzătoare în dosarele personale.
În motivarea soluției pronunțate, instanța de fond a reținut în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MIRA pe care a admis-o ca fiind întemeiată, faptul că membri de sindicat reprezentați de reclamant nu au avut raporturi de serviciu cu acest pârât, funcționând în cadrul Direcția Generală de Poliție Municipiul
Pe fondul cauzelor instanța a reținut că drepturile bănești reprezentând norma de hrană 12B nu pot fi acordate decât cu respectarea condițiilor legale prevăzute de disp.art.28 al.1 lit.c, din Lg.360/2002,art.2, HG 65/2003 precum și Ordinul Ministrului de Interne nr.440/2003 pct.8 din tabelul 1, respectiv polițiștilor care încadrează unitățile și subunitățile de poliție din structura Inspectoratul General al Poliției Române.
În consecință, instanța de fond în baza probatoriului administrat în cauză, a reținut că reclamanții nu beneficiază de norma de hrană 12B întrucât nu își desfășoară activitatea în cadrul unor unități și subunități
aflate în structura IGPR ci în categoria unităților și subunităților din subordonarea IGPR în condițiile stabilite prin HG 65/2003.
În ceea ce privește acțiunea conexă prin care s-a solicitat repararea prejudiciului cauzat ca urmare a discriminării prin neacordarea indexărilor salariale, instanța a reținut că actele normative invocate în susținerea cererii nu se referă la categoria polițiștilor, fiind aplicabile strict personalului indicat în cuprinsul acestora, iar crearea unei situații discriminatorii prin acordarea unor creșteri salariale diferite pe categorii de bugetari nu poate constitui un temei pentru admiterea cererii, având în vedere deciziile Curții Constituționale privind acordarea de către instanțe a unor drepturi salariale pe baza constatării unei discriminări.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat recurs reclamantul Sindicatul Polițiștilor și Vameșilor "Pro " în calitate de reprezentant al membrilor de sindicat, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului formulat, recurentul reclamant a susținut în esență că în mod greșit instanța de fond a apreciat ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MIRA.
Pe fondul cauzei, recurentul a susținut că salariații din cadrul DGPMB au dreptul la norma de hrană în natură au echivalent, iar reținerea instanței cu privire la acest drept este nelegală și netemeinică, fiind rezultatul unei aplicări restrictive a dispozițiilor legale, fapt confirmat de emiterea unei dispoziții a DGPMB prin care în anul 2009 polițiștii din cadrul acesteia beneficiază de acest drepturi.
Consideră recurentul că instanța a reținut în mod eronat situația de fapt și a făcut o interpretare distorsionată a prevederilor legale aplicabile în cauză.
În drept au fost invocate disp.art.299 și urm. cod pr.civ. Lg.360/2002, art.3041pr.civ.Lg.218/2002,HG nr.65/2003, nr.440/2003 și nr.316/2002.
Intimata pârâtă Direcția Generală de Poliție Municipiul B a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate de către instanța de fond.
Analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale incidente în cauză, cât și în temeiul disp.art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul formulat în cauză este nefondat.
Astfel, în ceea ce privește criticile formulate cu privire la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MAI, Curtea constată că sunt nefondate.
În mod corect a apreciat instanța având în vedere faptul că recurenții reclamanți nu se află în raporturi de serviciu cu intimatul pârât MAI, astfel că acesta nu are calitate procesuală pasivă în cauză, activitatea acestora, respectiv raporturile de serviciu fiind cu DGPMB.
Nici criticile reclamantului pârât cu privire la aprecierea eronată a instanței de fond asupra dreptului la suplimentul de hrană prevăzut de norma 12B nu pot fi reținute, fiind nefondate.
Curtea constată că instanța de fond a făcut o corectă apreciere și interpretare a normelor legale incidente în cauză, reținând faptul că recurenții reclamanți care își desfășoară activitatea în cadrul unei unități subordonate IGPR nu fac parte din unitățile din structura acestuia, conf.disp.art.5 din Lg.218/2002.
Totodată Curtea constată că în mod corect instanța de fond a apreciat și reținut prin sentința atacată conform dispozițiilor HG 65/2003 și a 440/2003, faptul că "Norma 12B reprezintă un supliment pentru eforturi deosebite și situații speciale care se acordă în anumite condiții și pentru anumite categorii de polițiști, art.2 din HG 65/2003 precizând în anexă categoriile de personal care beneficiază de aceste drepturi, respectiv persoanelor care încadrează unitățile și subunitățile de poliție din structura IGPR,a ceste prevederi fiind preluate și de disp.pct.8 din Tabelul nr.1 al nr.440/2003.
Cum recurenții reclamanți își desfășoară activitatea în cadrul DGPMB - unitate teritorială aflată în subordinea IGPR, - conform dosp.art.5 din Lg.218/2002, privind organizarea și funcționarea Poliției Române, și nu din structura acestuia, precizată de disp.art.11 din aceeași lege, în mod corect s-a reținut de către instanța de fond, faptul că aceștia nu pot beneficia de dreptul solicitat.
Nici faptul că pentru anul 2009, DGPMB ar fi acordat acest drept polițiștilor angajați în cadrul acesteia nu poate constitui un argument în sensul susținerilor recurentului reclamant întrucât emiterea unei astfel de dispoziții presupune respectarea cadrului legal de acordare dreptului pretins.
Astfel fiind, Curtea constată că hotărârea pronunțată de către instanța de fond este legală și temeinică și în temeiul disp.art.312 al.1 pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantul Sindicatul Polițiștilor și Vameșilor "Pro " împotriva sentinței civile br.732/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți Ministerul Administrației și Internelor și Direcția Generală de Poliție Municipiul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 22.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Red.DD GREFIER
EF/2ex.
7.07.2009
Tr.
Jud.TN
Președinte:Duican DoinaJudecători:Duican Doina, Bîcu Vasile, Cosma Carmen
