Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1726/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.1726
Ședința publică din data de 8 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Tănăsică Elena
JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Stan Aida Liliana Nițu
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții, -, C -, -, C, G, toți cu domiciliu ales la, în,-, jud. P împotriva sentinței nr. 410 din data de 14 octombrie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local și Primăria orașului, prin Primar, cu sediul în,-, jud..
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții-reclamanți, -, C -, -, C, G, reprezentați de avocat din cadrul Baroului P, cu împuternicire avocațială depusă la dosar la fila 47, lipsind intimații-pârâți Consiliul Local și Primăria orașului, prin Primar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul a fost repus pe rol, în vederea continuării judecății, urmare soluționării dosarului - prin Încheierea nr.2224/14.04.2009 de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Avocat, în calitate de reprezentant al recurenților-reclamanți, solicită acordarea cuvântului în susținerea recursului, întrucât nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea ia act de declarația părții prezente, verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, în calitate de reprezentant al recurenților-reclamanți, menționează că recursul vizează modul eronat prin care instanța de fond a analizat materialul probator existent la dosar.
Printr-un scurt istoric se susține că reclamanții în calitate de funcționari publici în cadrul Serviciului Public din primăria Orașului, au solicitat acordarea indemnizației de dispozitiv ce reprezintă 25% din salariul de bază, începând cu data de 01.01.2005 și în continuare, întrucât acesta reprezintă un drept salarial ce se primește și de către personalul din domeniul Administrației Publice. Astfel, în mod eronat instanța de fond a considerat că reclamanții nu ar beneficia de această indemnizați sub motivația că Ordinul Ministerului Internelor nr.496/2003, specifică clar că se acordă doar pentru personalul civil trecut in rândul administrației publice locale, funcțiile specifice din armata ce sunt asimilate noilor funcții, strict enumerate.
Se mai arată că recurenții au arătat și dovedit prin calitatea pe care o au de funcționari publici în cadrul Serviciului Public din primăria Orașului, ca urmare a modificărilor de structură apărute la nivelul administrației publice generate de reorganizarea Guvernului în cursul lunii iulie 2003, prin Ordinul Ministrului Administrației și internelor nr.496/2003, s-a dispus uniformizarea sistemului de acordare veniturilor salariale ale personalului care își desfășoară activitatea sub autoritatea administrației publice. Scopul acestui ordin a fost pentru a se realiza un sistem uniform de acordare a drepturilor salariale pentru tot personalul aceluiași minister și pentru a exista un tratament egal între salariații acestuia, înlăturându-se discriminările salariale între persoanele care exercită aceleași atribuții, în același timp și condiții de muncă.
Se solicită a se avea în vedere că, în prezent de indemnizația de dispozitiv beneficiază toți angajații prefecturilor și angajații din domeniul evidenței informatizate a persoanei (activitate subordonată consiliilor județene și locale).
Precizează reclamanții că motivarea instanței de fond nu este corectă, deoarece conform art.9 al.4 din OUG nr.63/2003 Ministerul Administrației și Internelor a emis Ordinul 496/2003, iar din analiza pct.9.2 din nr.496/2003 reiese că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil care își desfășoară activitatea în domeniul Administrației Publice și totodată, soluția rezultă și din prevederile art.47 din Legea nr.138/1999, coroborată cu prevederile art.13 din aceeași lege, în sensul că sporul de dispozitiv se primește și de personalul din domeniul Administrației Publice.
Din coroborarea textelor anterior menționate rezultă că indemnizația de dispozitiv trebuie acordată și reclamanților recurenți, având în vedere că fac parte din personalul civil al Administrației Publice care exercită aceleași atribuții de serviciu ca și cei provenind din rândurile Ministerului d e interne.
Prin motivarea sa orală, reprezentantul recurenților susține că, deși ÎCCJ a pronunțat un recurs în interesul legii considerând că a tranșat situația, sunt instanțe din țară care acordă 25% din dispozitiv și totodată, există un precedent în cazul polițiștilor cărora li s-au acordat anumite drepturi, deși instanța supremă pronunțase o decizie contrară.
Precizează că funcționarii publici au încheiat un acord colectiv ce nu a fost abrogat și față de aceasta decizia instanței supreme ar trebui sancționată.
Solicită admiterea recursului, curtea să constate că reclamanții îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a primi indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază începând cu data de 01.01.2005 și în continuare. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Prin acțiunea înregistrata pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanții, -, C -, -, C, G, au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local si Primarul Orașului, obligarea acestora la acordarea indemnizației de dispozitiv lunara in cuantum de 25% din salariul de baza, retroactiv, începând cu luna iunie 2005 si pana la încetarea raporturilor de munca ale reclamanților, sume actualizate cu coeficienții ratei de inflație de la data scadentei fiecărei indemnizații si pana la data plătii efective, precum si obligarea paraților sa le consemneze în carnetele de munca ale reclamanților a acestei indemnizații retroactive și cu caracter permanent.
In motivarea cererii, reclamanții au aratat ca prestează activitate ca funcționari publici în cadrul Primăriei com., cuvenindu-li-se o indemnizație lunara de dispozitiv ( în prezent de 25% din salariul de baza), astfel cum rezulta din dispozițiile Ordinului MAI 496/28.07.2003 - prin care s-a dispus uniformizarea sistemului de acordare a veniturilor salariale ale personalului care isi desfășoară activitatea sub autoritatea acestui minister, prin comasarea celor doua domenii ( cel al internelor cu cel al administrației publice) - si art.13 din Legea nr.138/1999. Au mai aratat ca, în prezent, de aceasta indemnizație beneficiază toți angajații prefecturilor si ale altor entități administrativ-teritoriale și ca, exista hotărâri ale instanțelor judecătorești admise.
Prin sentința nr.410 pronunțată în data de 14 octombrie 2009, Tribunalul Prahovaa respins ca neîntemeiată acțiunea reclamanților, reținând în esență că reclamanții isi desfășoară activitatea, ca funcționari publici, în cadrul Primăriei, calitate in care au solicitat acordarea indemnizației de dispozitiv lunara in cuantum de 25% din salariul de baza, începând din luna septembrie 2005, actualizata cu coeficientul de inflație, începând cu data scadentei si pana la data plații efective a acesteia.
Tribunalul a constat că dispozițiile Legii nr.138/1999 se aplică, conform art. 1 din acest act normativ, personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și personalului civil din aceste instituții și că administrația publică locală, in speță - Primaria, nu face parte din categoriile de instituții publice menționate anterior, în realitate primăria fiind, conform art.77 din Legea nr.215/2001, o structura funcționala cu activitate permanenta, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local si dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
De asemenea, in perioada 2003-2004 structura Ministerului d e Interne a suferit modificări, prin trecerea in cadrul administrației locale a unor servicii cum sunt: pașapoartele, evidenta personalizata a persoanelor, etc, devenind Ministerul Administrației si Internelor și că practic, prin preluarea acestor servicii au trecut sub autoritatea locala, atât personalul militar al acestora, cat si personal contractual.
In acest context s-a emis Ordinul Ministerului Internelor nr.496/2003, prin care se specifica ca pentru personalul civil trecut in rândul administrației publice locale, funcțiile specifice din armata sunt asimilate noilor funcții, care sunt strict enumerate. Ca urmare, refuzul organelor locale de a acorda indemnizația de dispozitiv reclamanților nu reprezintă o discriminare fata de personalul contractual si funcționarii publici cărora le sunt aplicabile prevederile Ordinului Ministerului Administrației si Internelor.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, funcționari publici în cadrul Primăriei, criticând-o pentru nelegalitate, respectiv hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
În cuprinsul motivelor de recurs se arată că instanța de fond în mod greșit a reținut că solicitarea lor de a li se acorda "indemnizația de dispozitiv" lunară, în cuantum de 25% ar fi neîntemeiată, întrucât dispozițiile pct. 9.2 și 31.1 din Ordinul MAI nr.496/28.07.2003 arată că prin acest ordin s-a urmărit cuprinderea personalului civil în domeniul administrației publice și să înlăture discrepanțele de natură salarială.
Susțin recurenții că, discriminarea dintre salariați nu se justifică nici moral și nici legal, dat fiindcă potrivit art.16 alin.1 din Constituția României cetățenii sunt egali în fața legii, fără privilegii și discriminări.
Se precizează că din acest punct de vedere motivarea instanței de fond cu privire la soluția adoptată, este greșită, întrucât nu se poate reține că această indemnizație de dispozitiv nu poate fi acordată decât persoanelor prevăzute în mod expres și limitativ de Legea 138/1999, atâta timp cât funcționarii publici sunt o categorie a personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Se solicită admiterea recursului, urmând ca prin decizia ce se va pronunța să se dispună modificarea sentinței recurate și obligarea intimatelor-pârâte la alocarea, calcularea și plata sumelor reprezentând "indemnizația de dispozitiv" lunară, în cuantum de 25% din salariul de bază începând cu data de 01.01.2005 și în continuare.
Curtea, examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a normelor legale incidente în cauză, a art. 304 și 3041Cod pr.civilă, constată că recursul este nefondat, urmând să-l respingă pentru considerentele ce succed:
Potrivit dispozițiilor art. 13 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională - cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili, beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25 % din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, respectiv din salariul de bază, iar Ordinul MAI nr. 496/2003, invocat de recurenți, privind salarizarea personalului militar și civil din cadrul acestui minister, nu face decât să detalieze categoriile de personal militar și civil - funcționari publici și personal contractual - care pot beneficia și de indemnizația de dispozitiv.
Această dispoziție legală (art.13) se află înscrisă în lege la Cap. II, Secțiunea 1 care se intitulează "Solda lunară a personalului militar ", astfel că interpretând sistematic dispoziția legală, se constată că domeniul de aplicare al acestei dispoziții este restrâns la categoria personalului militar și cel civil ce desfășoară o strânsă activitate împreună cu cel militar.
Prin urmare, prevederile Legii nr. 138/1999 și ale Ordinului MAI nr. 496/2003, cuprind reglementări speciale pentru personalul militar și civil ce-și desfășoară activitatea în instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, ele neputând fi extinse sub aspectul acordării unor drepturi bănești și personalului contractual sau funcționarilor publici, din alte domenii de activitate, recurenții fiind funcționari publici în cadrul aparatului de specialitate al primăriei, astfel încât ei nu intră în categoria de personal căruia i se poate acorda și plăti indemnizația de dispozitiv de 25 % lunar, din salariul de bază.
Celelalte susțineri privind tipul de activitate desfășurată de recurenți în cadrul primăriei nu sunt de natură a conferi dreptul acestora la primirea indemnizației de dispozitiv, în lipsa unei prevederi legale exprese în acest sens.
Pe de ală parte, precedentul judiciar nu constituie izvor de drept în dreptul românesc, astfel că hotărârile judecătorești pronunțate de alte instanțe nu duc la formarea unei alte convingeri a instanței de judecată cu privire la acest drept.
Pentru toate aceste considerente și în temeiul art. 3041și 312 pr.civilă, Curtea constată că recursul este nefondat urmând a fi respins ca atare, în cauză neevidențiindu-se nici un motiv de casare sau de modificare din cele prevăzute la art. 304.pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, -, C -, -, C, G, toți cu domiciliu ales la, în,-, jud. P împotriva sentinței nr. 410 din data de 14 octombrie 2008 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local și Primăria orașului, prin Primar, cu sediul în,-, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Stan Aida Liliana Nițu
- - - - - -
Grefier
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / tehnored.; 28 Ex./ 10 decembrie 2009
Ds. fond nr- Tribunal P; Jud. fond
Președinte:Tănăsică ElenaJudecători:Tănăsică Elena, Stan Aida Liliana Nițu
