Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1801/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.1801 /2008
Ședința publică din 15 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 3: Lucia Brehar
GREFIER: - -
S-a luat în examinarea recursul formulat de reclamanta
împotriva sentinței civile nr. 236 din 25 aprilie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N, în contradictoriu cu intimații CONSILIUL JUDEȚEAN B- și PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN B N având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr. 188/1999)- indemnizație de dispozitiv 25%.
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 28.08.2008 s-au înregistrat la dosarul cauzei întâmpinării din partea intimaților, prin care au solicitat respingerea recursului și judecarea cauzei în lipsă potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 pr.civ.
În data de 12.09.2008 s-a depus la dosarul cauzei dovezile ce atestă achitarea taxelor de timbru și timbru judiciar (27-28 ).
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 236/CA/2008 din data de 25 aprilie 2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Bistrița Ns -au respins ca neîntemeiate excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a lipsei procedurii prealabile invocate de pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN B- și s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL JUDEȚEAN B-N și PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN - dl.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că pretențiile formulate sunt neîntemeiate având în vedere incidența Ordinului nr. 496 din 28 iulie 2003 Ministerului Administrației și Internelor prin care se modifică și se completează Ordinul nr. 275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar și civil din Ministerul d e Interne. În textul legal reținut se arată "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice", iar indemnizația de dispozitiv este reglementată de Legea nr. 138/1999, care la art. 13 enumeră limitativ entitățile statului cărora li se aplică prevederile actului normativ.
A constatat instanța de fond că personalului din cadrul aparatului propriu de specialitate al autorității administrației publice locale nu îi sunt aplicabile dispozițiile Ordinului nr. 275/2002, cu modificările ulterioare, acestea fiind aplicabile exclusiv salariaților
Cu privire la excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a lipsei procedurii prealabile invocate de pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN B-N, instanța de fond le-a apreciat ca fiind neîntemeiate având în vedere dispozițiile art. 137.pr.civ. deoarece pârâtul are calitate procesuală pasivă, fiind chemat în judecată în calitate de angajator, iar în conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. 5 din Legea nr. 554/2004 republicată, nu este necesară plângerea prealabilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta solicitând admiterea acțiunii ca întemeiată și obligarea pârâtului la plata indemnizației de dispozitiv în cuantum de 25 % din salariul de bază, începând cu luna decembrie 2004, actualizată cu indicele inflației de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă.
În motivarea recursului reclamanta arată că prin acțiunea introductivă a invocat ca temei pct. 9.2. din Ordinul nr. 496/2003 emis de care uniformizează sistemul de acordare a veniturilor salariale personalului care își desfășoară activitatea sub autoritatea, prin comasarea celor două domenii, cel al internelor și cel al administrației publice, astfel personalul din administrația publică urmând a beneficia de o indemnizație lunară de dispozitiv în procent de 25 % din salariul de bază.
A invocat reclamanta și dispozițiile art. 1 alin. 2 lit. e din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, care impune principiul egalității între cetățeni prin excluderea privilegiilor și discriminărilor în exercitarea drepturilor economice, iar prin acordarea sporului de dispozitiv se asigură egalitatea de tratament economic, salarial al personalului din cadrul aceleiași autorități.
Pârâtul prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului ( 30-31).
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Cele două acte administrative respectiv Ordinul nr. 275/2002 și Ordinul nr. 496/2003 emise de către Ministerul Administrației și Internelor au fost date în considerarea dispozițiilor Legii nr. 138/1999,privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
Se poate constata, chiar din textul menționat anterior, că Legea nr. 138/1999 reglementează salarizarea a două categorii de personal, militar și civil, angajați în cadrul acelorași instituții, respectiv instituții publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Față de această prevedere expresă cuprinsă chiar în titlul legii, singura concluzie ce se poate desprinde este că doar categoriile de personal ce se încadrează în dispozițiile legii pot pretinde aplicarea drepturilor conferite de către aceasta.
Așa cum s-a arătat anterior de beneficiul Legii nr. 138/1999 se pot bucura doar personalul militar și cel civil angajat în instituțiile publice expres prevăzute, respectiv de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Reclamanta este funcționar public angajat în aparatul propriu al unei unități administrativ teritoriale și nu în cadrul unei instituții publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
În privința Ordinului nr. 426 din 28 iulie 2003 emis de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative indicat de către reclamant ca temei juridic al cererii de chemare în judecată, Curtea constată următoarele:
În conformitate cu art. 10 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele normative inclusiv ordinele și instrucțiunile emise de organele administrației publice centrale se publică în Monitorul Oficial al României partea
Nici Ordinul nr. 496/2003 și nici cel anterior, respectiv nr. 275/2002 nu au fost publicate în Monitorul Oficial, astfel încât, nu au puterea de lege ce le este conferită de faptul publicării.
Prin Ordinul nr. 496/2003 s-a extins în mod nejustificat sfera de aplicare a unei legi, act normativ de valoare superioară, adăugând astfel la lege. Atât Legea nr. 138/1999 cât și Ordinul nr. 275/2002 se adresează unei categorii limitate de salariați, astfel încât printr-o modificare adusă ultimului act administrativ nu poate fi extinsă sfera de adresabilitate a legii și funcționarilor publici din administrația locală.
În conformitate cu caracterul limitat, sub aspectul subiectului căruia i se adresează, al Legii nr. 138/1999, trimiterea din art. 9 pct. 2 al Ordinului nr. 496/2003 la personalul civil din administrația publică trebuie înțeleasă în sensul că și personalul civil al instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de sporul de dispozitiv dar numai cei din instituțiile pe care legiuitorul le-a avut în vedere la adoptarea Legii nr. 138/1999.
Nu se poate reține discriminarea în sensul nr.OG 137/2000 deoarece salarizarea diferită este determinată de condițiile de muncă diferite, de specificul muncii și de diferența dintre unitățile în care sunt încadrați funcționarii publici.
Față de cele menționate anterior în temeiul art. 304 pct. 9.pr.civ. se va respinge recursul formulat și se va păstra în întregime hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 236/CA din 25.04.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 15 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.
Dact./2ex.
18.09.2008
Președinte:Augusta ChichișanJudecători:Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț, Lucia Brehar
