Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 184/2009. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- SENTINȚA NR. 184/F-CONT

Ședința publică din 30 octombrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Ioana Bătrînu judecător

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, cererea formulată de petentul, domiciliat în Rm.V,-, Bl.12,.C,.14, jud.V, privind suspendarea executării Ordinului nr.366 din 22 mai 2009 emis de INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru petent, lipsă fiind intimatul.

Procedura, legal îndeplinită.

Cererea legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10, 00 lei, achitată cu chitanța nr.-/2009 emisă de Primăria Mun.Pitești și cu timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul petentului precizează că cererea de preschimbare a termenului de judecată a rămas fără obiect și depune precizări la acțiune, în sensul că OUG nr.37/2009 a fost abrogată prin art.XIV din OUG nr.105/2009, astfel că raportarea motivelor pentru care a solicitat suspendarea executării actului administrativ se va face la prevederile OUG nr.105/2009. Arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Constatându-se cererea în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra acesteia.

Apărătorul petentului depune concluzii scrise, solicitând admiterea cererii de suspendare a executării Ordinului nr.366 din 22 mai 2009 emis de Președintele Institutului Național de Statistică, cu cheltuieli de judecată. Apreciază că, prin actul administrativ a cărui suspendare se solicită, i-au fost încălcate petentului, drepturile prevăzute chiar de Legea nr.188/1999.

CURTEA:

Deliberând, asupra cererii de suspendare de față:

Constată că prin cererea înregistrată la data de 12 iunie 2009, petentul a solicitat în contradictoriu cu intimatul Institutul Național de Statistică B suspendarea executării Ordinului nr.366/22.05.2009 emis de acesta, prin care a fost numit, din funcția publică de conducere de director executiv al Direcției Județene de Statistică V, în funcția publică de execuție de consilier, în cadrul aceleiași instituții, până la pronunțarea instanței de fond.

În motivarea cererii, s-a arătat că, începând cu luna ianuarie 1992, și-a desfășurat activitatea în cadrul V - în funcția de inspector - ocupând, ulterior, toate funcțiile de conducere, ultima fiind de director executiv, numit prin Ordinul nr.55/08.03.1999, în baza concursului organizat de

În perioada octombrie 2001 - iulie 2003, ocupat funcția publică de conducere de șef serviciu "Producție Statistică Socială", iar începând cu data de 18.07.2003, prin decizia nr.36 a directorului Vaf ost numit în funcția publică de șef serviciu "Producție Statistică Economică", funcție pe care a deținut-o până în anul 2006, când, în baza concursului organizat de ANFP, prin Ordinul nr.791/2006, a fost numit în funcția publică de conducere de director executiv al

Ulterior, prin adresa nr.75019/23.04.2009 a - Direcția de Management și Politici Resurse Umane, i s-a comunicat că, în baza art.III din OUG nr.37/2009, funcția publică de conducere pe care o deținea s-a desființat, urmând să beneficieze de un preaviz de 30 zile calendaristice, în perioada 23.04.2009 - 22.05.2009, conform prevederilor art.99 alin.3 din Legea nr.188/1999, republicată.

Astfel, prin Ordinul nr.366/22.05.2009 emis de președintele, începând cu data de 25.05.2009, a fost numit în funcția publică de execuție de consilier superior - treapta I - din cadrul Acest ordin este considerat nelegal și constituie o încălcare a unuia din principiile care stau la baza exercitării funcției publice, respectiv cel al stabilității, în raport de care singurele posibilități legale de modificare, suspendare ori încetare a raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, sunt cele prevăzute la art.87-102 din lege.

Prin actul administrativ a cărui suspendare o solicită, i s-a încălcat dreptul prevăzut chiar de legea privind Statutul funcționarilor publici, Legea nr.188/1999 - republicată, invocată de emitentul actului ca temei al numirii sale din funcția publică de conducere, în funcția publică de execuție, act prin care trecerea de la o funcție la alta s-a realizat fără a exista, în prealabil, un alt act administrativ prin care să fie eliberat din funcția publică de conducere respectivă.

De asemenea, a mai arătat că inclusiv acordarea preavizului de 30 zile s-a realizat fără să existe vreun ordin anterior de eliberare din funcția de director executiv, pentru a se putea aprecia că, în prezenta cauză, ar putea fi aplicabile prevederile art.99 din Legea nr.188/1999.

Chiar dacă ar fi vorba de o reorganizare a instituției, aceasta trebuia realizată prin numirea sa tot într-o funcție de conducere, reducerea unui post fiind justificată doar dacă atribuțiile aferente acestuia se modifică în proporție de 50% ori se modifică condițiile specifice de ocupare a postului respectiv în privința studiilor, ceea ce în cauză nu s-a realizat.

Un alt considerent, al netemeiniciei ordinului în discuție, este faptul că a fost numit într-o funcție publică de execuție, fără să i se solicite acordul.

Ca atare, sunt îndeplinite condițiile art.14 din Legea nr.554/2004, republicată, referitoare la cazul bine justificat și la prevenirea unei pagube iminente.

În susținere, a depus la dosar înscrisuri filele 5-16.

Pârâtul- Institutul Național de Statistică B - prin întâmpinarea formulată la 17.08.2009 - a invocat, în principa, excepția lipsei de interes în formularea prezentei cereri de suspendare a Ordinului președintelui nr.366/2009, cu motivarea că, prin efectul OUG nr.37/2009, la data de 25.05.2009, funcția publică de conducere de director executiv al V, deținută de petent a fost desființată și, începând cu aceeași dată, în baza OUG nr.1/2009 și Legii nr.188/1999- republicată, petentul a fost numit în funcția publică vacantă de execuție de consilier superior - treapta I în cadrul aceleiași instituții.

Ca atare, în cazul admiterii cererii petentului, acesta nu va mai putea presta activitate, fiind în consecință lipsit pe o perioadă nedeterminată de timp de salariul corespunzător funcției ocupate în prezent.

Pe fondul cauzei, a arătat faptul că, dată fiind desființarea precizată anterior, în conformitate cu dispozițiile OUG nr.37/2009, coroborate cu cele ale art.99 alin.3 din Legea nr.188/1999, petentului i s-a oferit funcția publică vacantă de consilier superior treapta I, pe care acesta o ocupă prin Ordinul președintelui nr.366/22.05.2009.

Față de aceste considerente s-a susținut că solicitarea petentului nu îndeplinește cerințele imperative impuse de art.14 alin.1, Legea nr.554/2004, prin aceea că nu se poate considera că acestuia i s-a creat un prejudiciu material, întrucât i s-a oferit prestarea unei activități remunerată, în raport de natura noilor atribuții de serviciu

La data de 27 iulie 2009, petentul a formulat cerere de preschimbare a termenului de judecată asupra căreia nu a mai insistat, considerând că a rămas fără obiect, având în vedere perioada ce s-a scurs între data formulării acestei cereri și data soluționării ei pe fond.

Ulterior, la data de 30.10.2009, petentul a depus Precizări ale cererii, legate de faptul că OUG nr.37/2009 a fost abrogată, urmând ca, în prezent, soluționarea cererii sale să se facă prin raportare la prevederile OUG nr.105/2009, care reiau dispozițiile ordonanței abrogate în ceea ce privește desființarea funcțiilor publice de conducere, dar că și acestea contravin legii, întocmai ca și ordonanța abrogată.

S-a mai susținut că nu poate fi primită excepția invocată de pârât, întrucât ordinul în litigiu este emis abuziv, fără a i se solicita acordul, ordin prin care i s-a creat o pagubă, prin diminuarea veniturilor lunare pe care le putea realiza.

Față de dispozițiile art.137 Cod procedură civilă, Curtea, urmează să se pronunțe, mai întâi, asupra excepției invocate de intimatul Institutul Național de Statistică B, privind excepția lipsei de interes a prezentei cereri de suspendare a Ordinului nr.366/2009, excepție pe care Curtea o consideră neîntemeiată, deoarece ea nu se justifică în raport cu obiectul cererii, în sensul că nu desființarea postului este în discuție, ci trecerea petentului pe un post de altă natură, din cadrul instituției respective.

În ceea ce privește fondul cauzei, într-adevăr, potrivit art.14 din Legea nr.554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art.7 a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente suspendarea executării actului administrativ, până la pronunțarea instanței de fond.

Din lecturarea acestui text rezultă că pentru solicitarea acestei măsuri este obligatorie îndeplinirea cumulativă a două condiții, respectiv caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.

Art.2 alin.1 lit.t din Legea nr.554/2004, definește noțiunea de caz bine justificat ca fiind împrejurările legate de starea de fapt și de drept, ce sunt de natură a crea o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

În speță, se susține existența acestei condiții - în ceea ce privește emiterea Ordinului nr.366/22.05.2009 de eliberare a sa din funcția publică de conducere de director executiv la V - pe inexistența acordului acestuia și pe întemeierea sa pe un act normativ, respectiv nr.OUG37/2009, considerat neconstituțional și nelegal, în prezent, abrogat, precum și pe faptul că s-a dispus numirea într-o funcție publică de execuție, subsecventă funcției de conducere deținute inițial, împrejurări care ar fi de natură să justifice prevederea art.2 menționat mai sus.

Or, aspectele relevate de petent, în legătură cu pretinsa încălcare a legii și nelegalitatea actelor în temeiul cărora a fost emis ordinul, trebuie examinate depășindu-se nivelul de aparență stabilit de limitele de suspendare, arătându-se că este atribuția statului să stabilească normele referitoare la executarea funcției publice, atribuție care, cel puțin la nivel formal, a fost exercitată prin emiterea nr.OUG37/2009, act normativ pe care s-a întemeiat ordinul contestat.

Prevederile acestei ordonanțe, în prezent abrogată, au fost preluate și continuate prin OUG nr.105/2009, în vigoare la momentul soluționării prezentei cereri, care nu a fost modificată în vreun fel, împrejurare în raport de care nu se poate spune, cel puțin la acest moment, că există o îndoială puternică asupra legalității actului administrativ, cu atât mai mult cu cât intimatul, prin emiterea ordinului, a dispus numirea petentului în funcția publică de execuție de consilier superior, conform recunoașterii acestuia.

Sub acest aspect, în contradicție cu cele susținute de petent, se apreciază că, la acest moment, executarea ordinului a fost deja realizată, astfel că solicitarea de suspendare a executării acestui ordin devine, deci, lipsită de obiect, ca atare nu mai este întrunită prima condiție invocată de acesta.

Prin acceptarea postului menționat anterior, este infirmată și susținerea petentului referitoare la atingerea adusă principiilor egalității de tratament în privința încadrării în muncă și a dreptului la muncă.

E drept că, recomandarea nr.R(89)8 Comitetului de Miniștri către Statele Membre privind protecția judiciară provizorie în materie de contencios administrativ, adoptată la 13 septembrie 1989, stabilește, ca principiu, că în momentul în care instanța este sesizată cu o contestație împotriva unui act administrativ, față de care nu s-a adoptat o soluție, se poate solicita instituirea unei măsuri de protecție provizorie, însă aceiași recomandare prevede rezolvarea acestei cereri prin luarea în considerare a tuturor factorilor și intereselor relevante.

Or, așa cum s-a arătat mai sus, cel puțin la nivel formal, nu s-a dovedit cerința privind îndoiala serioasă asupra legalității actelor administrative și nici faptul că petentul a suferit o pagubă materială, iminentă, reprezentând a doua condiție imperativă a textului, pentru ca solicitarea sa să fie justificată.

prejudiciu suferit de contestator nu poate fi apreciat, de sine stătător, ca reprezentând un temei suficient admiterii prezentei cereri, atâta vreme cât diferențele de salariu dintre cele două funcții constau numai în eliminarea sporului de conducere prevăzut în cazul funcției deținute anterior de contestator, în raport de funcția deținută în prezent - funcție de execuție, consecință firească a atribuțiilor pe care le-a îndeplinit contestatorul și pe care le îndeplinește în prezent.

În aceste condiții, se constată că petentului nu i-au fost afectate nici dreptul la muncă, nici dreptul la salariu și nici dreptul de a accede la o funcție de conducere, în cadrul serviciilor deconcentrate.

Față de considerentele expuse, Curtea în baza art.14 din Legea nr.554/2004, urmează să respingă cererea de suspendare, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a executării Ordinului nr.366 din 22 mai 2009 emis de INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ -cu sediul în B, B-dul -, -. 16, sector 5, formulată de petentul, domiciliat în Rm.V,-, Bl.12,.C,.14, jud.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 octombrie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

,

Grefier,

Red.IB/02.11.2009

EM/4 ex.

Președinte:Ioana Bătrînu
Judecători:Ioana Bătrînu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 184/2009. Curtea de Apel Pitesti