Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 186/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 186
Ședința publică din data de 4 februarie 2009
PREȘEDINTE: Chirica Elena
JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Giurgiu
G
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamanții C, -, -, a, (), G, C, (), -, (), -, G, G, -, toți cu domiciliul ales în T,-, județul D, împotriva sentinței nr. 1100 din 3.11.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă D, cu sediul în T,-, județul
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții reclamanti reprezentați de avocat din Baroul Dâmbovița și intimata pârâtă AJOFM D reprezentată de consilier juridic .
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședintă, care învederează că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului registraturii întâmpinare din partea intimatei pârâte Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă
Curtea, comunică copie de pe întâmpinare apărătorului recurentilor reclamanti.
Avocat pentru recurenții reclamanți solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a lua cunoștință de întâmpinare.
Consilier juridic lasă la aprecierea instantei cu privire la cererea de amânare.
Curtea, respinge cererea de amânare formulată de apăratorul recurenților reclamanți, întrucât întâmpinarea reprezintă apărarile intimatei pârâte.
Părtile prezente, prin reprezentanți legali, arată că alte cereri nu mai au de formulat în cauză, iar Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurenții reclamanți arată că soluția isntanței de fond este netemeinică și nelegală, întrucât s-a apreciat că acordarea tichetelor de masă nu constituie o obligație a angajatorului ci o facultate, normele europene invocate de recurenți în fața instanței de fond, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Protocolul nr. 12 la Convenție privitor la interdicția generală a oricărei forme de discriminare, Constituția Romaniei, nu au fost amintite în sentința pronunțată. Potrivit art. 1 din Protocol, exercitarea oricărui drept prevăzut de legea națională a unui stat contractant este asigurată, fără nici o discriminare.
Tichetele de masă fac parte, potrivit Legii contabilității și a Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, din categoria drepturilor de natură salarială.
După cum se poate vedea statul român prin distinctia pe care o face acordând tichete de masă instituțiilor din domeniul sănătății sau din învățământ sau instituțiilor publice care beneficiază și de fonduri extrabugetare introduce distincții între diferitele situații în care se află salariații contractuali din diferite domenii, astfel se încalcă disp. art 14 din Convenție.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimata pârâtă, arată că, pentru opt dintre recurenții reclamanți, respectiv, G, s-a hotarât prin sentința recurată disjungerea cererii, astfel că nu au calitate procesuală activă.
Solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluției instantei de fond, conform susținerilor din întâmpinare.
CURTEA
Asupra recursului de față, reține urmatoarele:
Prin cererea înreg. la Tribunalul Dâmbovița de către reclamanții funcționari publici și personal contractual din cadrul AJOFM D în contradictoriu cu pârâta AJOFM D s-a solicitat obligarea pârâtei la plata sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă începând cu luna mai 2006 și până la data introducerii acțiunii, actualizate cu indicele de inflație, până la momentul plății efective precum și acordarea pe viitor a acestor tichete.
In motivarea acțiunii reclamanții au arătat că au solicitat pârâtei, prin cererea înreg. sub nr. 11352/15.05.2008 acordarea contravalorii tichetelor de masă pentru perioada aprilie 2006 - mai 2008 și acordarea tichetelor de masă pentru viitor, cerere care le-a fost respinsa invocându-se calitatea de funcționari publici a acestora și lipsa surselor de finanțare prevăzută la buget pentru restul personalului încadrat pe baza de contract individual de muncă.
Pârâta a depus la dosar întâmpianre, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată deoarece, atât funcționari publici cât si personalul contractual din cadrul instituției nu pot beneficia de alocație individuală de hrană sub forma tichetelor de masă, întrucât nu se încadrează în dispozițiile Legii 142/1998.
La data de 1.09.2008, reclamantii si-au modificar cererea iniutială aratând ca solicita acordarea tichetelor de masa incepând cu luna mai 2005 și au facut precizati legat de numele corect a unei părti dintre reclamanti.
La aceeași data s-a formulat și o cerere de intervenție în interes propriu de către, și salariați în cadrul instituției, solicitând plata acelorași drepturi ca si reclamanții inițiali.
In urma probelor adminsitrate în cauză, Tribunalul Dâmbovițaa pronunțat sentința nr. 1100 din 3.11.2008 prin care a disjuns cererea formulată de reclamanții personal contractual și a respins totodată cererea formulată de funcționari publici ca neîntemeiată.
Instanța de fond a disjuns cererea formulată de personalul contractual, transpunând cauza la Secția civilă a Tribunalului Dâmbovița, completului specializat în soluționarea litigiilor de muncă, iar în ce privește pentru funcționarii publici a reținut că aceștia nu pot primi contravaloarea tichetelor de masa întrucât Legea 142/1998, care reglementează acordarea tichetelor se aplica numai personalului contractual, așa cum s-a pronunțat și ICCJ prin decizia nr. 14/2008.
Impotriva acestei sentințe, au declarat recurs reclamanții, criticând-o ca netemeinica și nelegală pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a apreciat în mod eronat că tichetele de masă ar reprezenta un fel de recompensa ce se acordă unei anumite categorii de salariați, în funcție de disponibilitatea pe care statul român o are sau nu, și pe baza unor criterii subiective, fără a ține seama de normele europe ce au fost invocate în cauză și care tind să înlăture disciminarea pe care legiuitorul a creat-o prin aplicarea acestor dispoziții legale.
In opinia recurenților tichetele de masă fac parte potrivit legii contabilității și a contractului colectiv de muncă unic la nivel național din categoria drepturilor de natură salarială.
Acest text de lege, nu reglementează acordarea unor sporuri care să fie acordate în funcție de dificultatea unor ramuri sau domenii de activitate, nu reglementează acordarea unor premii sau recompense în functie de aportul deosebit al unor categorii de salariați așa cum apreciază instnata de fond, ci reglementează acordarea acestor drepturi salariaților din sectorul bugetar, fie că sunt funcționari publici fie că sunt persoane încadrate pe baza de contract de muncă.
Sub acest aspect, recurenții invoca prevederile art. 14 din CEDO care reglementează exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de Convenție.
De asemeni potrivit art. 1 din Protocolul nr. 12 al Convenției este interzisă orice formă de discriminare, Protocolul intrând în vigoare în anul 2005, fiind ratificat de Romania prin legea 103 din 2006.
Recurenții au solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
Intimata depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele și lucrarile dosarului, prin prisma criticilor formulate în recurs, Curtea reține urmatoarele:
Soluția instanței de fond a fost atacată cu recurs și de personalul contractual a căror acțiune a fost disjunsă, prin sentință și înaintată Secției Civile a Tribunalului Dâmbovița în vederea soluționarii de către completul specializat în litigii de muncă.
Prin urmare, cererea de recurs formulată de, G, și precum și interventienții și, urmează a fi respinsă ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.
Cu privire la recursul formulat de funcționarii publici din cadrul instituției intimate, Curtea constată că criticile sunt nefondate, întrucât funcționarii publici care își desfășoara activitatea în condițiile prevăzute de Legea nr. 188/1999, nu pot beneficia de alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă.
Instanța de fond a reținut în mod corect că funcționari publici se află într-un raport de serviciu cu instituția în care își desfășoară activitatea fiind exceptați de la dispozițiile Legii 142/1998, care reglementează acordarea tichetelor de masă.
Funcționarii publici își desfășoara activitatea în baza unei legi speciale, care stabilește conținutul salariului, compus din salariul de bază pentru vechime în muncă și alte componente reglementate prin legea bugetului de stat iar drepturile lor salariale sunt prevăzute anual prin ordonanțe de guvern.
In acest sens a opinat și ICCJ prin decizia nr. 14/18.02.2008 prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ICCJ, stabilindu-se că alocația individuală reprezintă o vocație numai pentru personalul contractual nu și pentru funcționarii publici.
Cu privire la înlăturarea discriminarii ce s-a creat între personalul contractual ce poate beneficia de atare drepturi și restul funcționarilor publici, Curtea
constată că în materia discriminarii instanța de judecată nu are a se pronunța, fiind o problemă ce se soluționează pe alte căi decât cele juridice, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin decizia nr.118/2008.
Referitor la criticile legate de normele comunitare care reglementează drepturile și libertățile cetățenilor și care nu sunt aplicate de instanța de fond, Curtea constată că sunt nefondate, întrucât nu există nici o discrepanță între aceste norme și cele interne sub raportul discriminării.
In baza art. 312 al. 1 civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul personalului contractual formulat de reclamanții, G, și precum și interventienții și, toți cu domiciliul ales în T,-, județul, a cărui acțiune s-a disjuns, ca fiind formulat de persoane fără calitate procesuală activă.
Respinge ca nefondat, recursul funcționarilor publici formulat de reclamanții C, -, -, a, (), G, C, (), -, (), -, G, -, toți cu domiciliul ales în T,-, județul D, împotriva sentinței nr. 1100 din 3.11.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă D, cu sediul în T,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 4 februarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Giurgiu
- - - - - G
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red. GA/DD
2 ex/09.02.2009
f- Tribunalul Dâmbovița
-
Președinte:Chirica ElenaJudecători:Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Giurgiu
