Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1884/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1884
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu
-- - - JUDECĂTOR 3: Sanda Lungu
-- - - Judecător
Grefier -
XXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții D-, împotriva sentinței nr. 1240 din data de 27 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
La apelul nominal s-a prezentat recurentul reclamant, lipsind recurenții reclamanți D-tru, și intimații pârâți Inspectoratul Județean al Poliției G, Inspectoratul General al Poliției Române și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termen legal, că a fost depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art. 302 și este scutit de taxa de timbru.
Curtea, apreciind cauza în stare de judecată, a pus recursul în dezbaterea părții prezente:
Recurentul reclamant solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, conform concluzii scrise.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Gorj, reclamanții D-, a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Administrației și Internelor B, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul Județean de Poliție G, pentru ca prin sentința ce se va pronunța, să fie obligați în solidar la plata diferențelor de drepturi de natură salarială, rezultate ca urmare aplicării sporului de 30-40%, actualizat în funcție de indicele de inflație calculat din perioada 2003 și până în prezent, precum și obligarea la plata dobânzilor legale până la momentul efectuării plăților.
S-a solicitat de asemenea obligarea Ministerului Finanțelor Publice să aloce către MIRA fondurile bănești necesare achitării despăgubirilor solicitate.
În motivare au arătat că sunt funcționari publici cu statut special în cadrul IPJ G, fiind desemnați, ca organ de cercetare al poliției judiciare prin Ordin al MIRA, cu avizul conform al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza dispozițiilor art.201 alin.3 Cod pr.penală și art.2 alin.3 din Legea 364/2004, privind organizarea și funcționarea poliției judiciare.
Au mai arătat că, potrivit art.28 din OUG 43/2002, ofițerii și agenții de poliție judiciară detașați la DNA primesc un spor de 30% din salariul de bază lunar, spor ce a fost prevăzut de lege și pentru procurorii DNA sau pentru judecătorii care compun completele specializate în judecarea infracțiunilor de corupție.
Au considerat reclamanții că s- creat o discriminare între cele două categorii, deși aceștia desfășoară activități similare și au aceeași pregătire. Au invocat Hotărârea nr. 185 din 22.07.2005 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
S- depus la dosar copie de pe hotărârea susmenționată.
Pârâții au formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii pe motiv că nu există discriminare întrucât s- aplicat un criteriu de selecție prevăzut de OG 137/2000.
S- mai arătat că dispozițiile legale sunt date cu respectarea Constituției, că petentul nu avut niciodată calitatea de ofițer detașat DNA și că instanței de judecată nu îi este permis se pronunța cu privire la oportunitatea, legalitatea sau neconstituționalitatea dispozițiilor invocate.
IGPR a formulat întâmpinare prin care invocat excepția necompetenței materiale, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 1240 din 27 mai 2008 respins acțiunea reclamanților. A admis excepției lipsei calității procesuale pasive a IGPR.
În considerentele sentinței s-a reținut că reclamanții nu pot beneficia de dispozițiile legale cu caracter special aplicabile ofițerilor ce-și desfășoară activitatea în cadrul DNA, structură cu personalitate juridică ce funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece sunt organe de cercetare ale poliției judiciare în cadrul IPJ G, iar Legea 364/2004 face distincție între poliția judiciară, ce este organizată și funcționează în cadrul MIRA și poliția judiciară a Parchetului Național Anticorupție.
Cu privire la susținerile reclamanților referitoare la discriminarea lor în raport cu ofițerii și agenții poliției judiciare detașați la DNA, s-a reținut că sunt neîntemeiate, diferențierea de tratament având la bază un criteriu obiectiv, acela al modificării raporturilor de muncă a acestora din urmă, prin detașarea din cadrul unei instituții care face parte din structura MIRA, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, structură cu personalitate juridică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
S-a mai reținut că reclamanții nu pot beneficia de dispozițiile prevăzute de art.28 din OUG 43/2002 (pentru perioada cât acestea s-au aflat în vigoare), nefiind detașați la DNA, precum și faptul că în cauză nu se identifică o situație discriminatorie bazată pe criteriile prevăzute de art.2 din OG 137/2002
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de IGPR,s-a apreciat de tribunal că este fondată, întrucât nu există raporturi de serviciu între acest pârât și reclamanți.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanții D-, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a susținut că potrivit art. 28 alin. 1 lit. a din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului, polițistul are dreptul la un salariu lunar compus din salariul de bază, indemnizații sporuri, premii ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege, respectiv OG 38/2003 care reglementează salarizarea polițiștilor.
Se mai susține că majorarea cu 30% a salariului solicitată este prevăzută de art. 28 alin. 4 din OUG nr. 43/2002 privind DNA cu modificările ulterioare pentru ofițerii de poliție judiciară din cadrul acestuia, cât și pentru cei încadrați în unitățile aparținând Poliției Române.
În motivele de recurs formulate s-a susținut că sentința pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică, deoarece nu s-a acordat sporul de 30% din salariul de bază cuvenit, potrivit prevederilor art. 28 din OUG nr. 43/2002 privind DNA.
Au arătat reclamanții că a fost delegați în repetate rânduri să efectueze acte de cercetare, inclusiv în cauzele de corupție aflate în competența organelor de cercetare ale poliției judiciare, desfășurându-și activitatea sub conducerea, supravegherea și controlul procurorului, potrivit dispoz.art.8 alin.1 din Legea 364/2004.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În speță, reclamanții și-au desfășurat activitatea ca funcționari publici cu statut special în cadrul IPJ
Sporul de 30% din salariul de bază este prevăzut de art. 28 alin. 5 din OUG nr. 43/2002 privind DNA.
Pentru a putea beneficia de acest spor, trebuie ca recurenții reclamanți să fi funcționat în cadrul DNA, ca ofițeri de poliție judiciară.
Recurenților reclamanți le sunt aplicabile prevederile OG 38/2003 privind salarizarea polițiștilor, care nu prevede acordarea acestui spor.
Dreptul salarial solicitat de reclamanți se aplică polițiștilor din cadrul DNA, iar diferențierea salarială se bazează pe criteriul obiectiv al detașării acestora în cadrul unor instituții care nu face parte din structura MIRA, astfel încât nu sunt aplicabile prevederile OG 137/2000, care cuprinde criteriile de discriminare.
Prin urmare, diferențierea de tratament la acordarea drepturilor salariale este stabilită în raport de instituția unde-și desfășoară activitatea pe perioada detașării, respectiv în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
Întrucât dreptul de a beneficia de un spor salarial de 30% din salariul de bază nu este prevăzut în lege pentru polițiștii care efectuează acte de cercetare și care funcționează în cadrul structurilor MIRA, judecătorul nu poate extinde sfera de aplicare a unor drepturi de la o categorie profesională cu un anumit specific, la o altă categorie profesională.
Niciodată polițiștii din cadrul MIRA nu au avut prevăzut în lege dreptul pe care-l solicită reclamantul, așa încât nu se poate pune în discuție, eventual, aplicarea legii în timp.
Judecătorul nu se poate transforma în legislator pozitiv, în sensul de a introduce drepturi salariale suplimentare, față de cele prevăzute în legea care reglementează domeniul de activitate în care funcționează partea.
Curtea mai precizează că polițiștii detașați în cadrul altor autorități sau instituții beneficiază în baza art.37 din OG 38/2003 de salariul funcției respective și de celelalte drepturi legal cuvenite.
Întrucât OG 43/2002 prevedea drepturi specifice pentru polițiștii care funcționează în cadrul DNA, aceștia au încasat legal sumele cuvenite, iar polițiștii care funcționau în unitățile MIRA nu pot pretinde dreptul respectiv, pentru considerentele deja expuse.
Având în vedere motivele enunțate, Curtea va respinge recursul reclamantului, sentința primei instanțe fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții D-, împotriva sentinței nr. 1240 din data de 27 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
fond.Gh.
Tehred. / 2 ex/ 25.09.2008
Președinte:Magdalena FănuțăJudecători:Magdalena Fănuță, Teodora Bănescu, Sanda Lungu
