Litigiu privind funcționarii publici statutari. Sentința 198/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--28.03.2008
SENTIN A CIVIL NR.198
Ședința publică din 15 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Mircea Ionel Chiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții, și împotriva pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic în reprezentarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor B, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentanta pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, iar pe fond respingerea acțiunii.
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.03.2008 reclamanții, și, au chemat în judecată pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,Direcția Națională Anticorupție solicitând obligarea acestora la plata către reclamanți a drepturilor salariale reprezentând sporul pentru misiune permanentă pentru perioada octombrie 2005 și până în prezent și sporul de fidelitate pe perioada 28 martie - 31 decembrie 2005, actualizate cu indicele de inflație, precum și obligarea pârâtului A să opereze în documentele echivalente Carnetului de muncă ale reclamanților, modificările salariale intervenite conform prezentei hotărâri.
În motivarea acțiunii reclamanții arată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 2 din nr.OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, polițiștii au dreptul la " un salariu de bază, compus din: salariul pentru funcția îndeplinită, salariul pentru gradul profesional deținut, gradații, sporul pentru misiune permanentă și după caz, indemnizația de conducere si salariul de merit"
.Dreptul, la salariu pentru munca prestată este prevăzut de dispozițiile legii fundamentale și în plus, de dispozițiile Legii nr.360/2002 privind Statutul polițistului, nr.OG 38/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, nr.OUG 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, modificată de nr.OUG 134/2005, ca și nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, dispoziții legale pe care își întemeiază în drept prezenta acțiune-capătul a) din cerere.
In pofida existenței unor reglementări legale ale dreptului acestora, sporul de misiune permanentă care se cuvine ofițerilor de poliție detașați în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, nu este acordat începând cu octombrie 2005 și până în prezent.
Dreptul salarial este consfințit de dispozițiile art. 28 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, respectiv" (1)Polițistul are dreptul la: a) salariu lunar, compus din salariul de bază, indemnizații, sporuri, premii și prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege. Salariul de bază cuprinde salariul corespunzător funcției îndeplinite, gradului profesional deținut, gradațiile, sporurile pentru misiune permanentă și după caz, indemnizația de conducere si salariul de merit "
Este adevărat că salarizarea, ca și celelalte drepturi ale ofițerilor de politie detașați în cadrul Direcției Naționale Anticorupție au fost stabilite prin nr.OUG43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, cu modificările și completările ulterioare. Acest act normativ însă face trimitere la nr.OG 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale polițiștilor, menționați mai sus, act normativ care, alături de Legea nr.360/2002 stabilesc cadrul legal al drepturilor si obligațiilor noastre._ Dispozițiile art. 28 alin_ (3) al nr.OUG 43/2002 prevedeau că: "Ofițerii de politie judiciară din Parchetul Național Anticorupție beneficiază, cu excepția sporului pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru și a celor lucrate în zilele de repaus săptămânal sau in celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale in vigoare, nu se lucrează, de drepturile prevăzute la art. ll și in anexa nr. 4 la Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 353/2003,cu modificările si completările ulterioare, precum si de drepturile prevăzute în prezenta ordonanță de urgentă," Textul nr.OUG43/2002 a fost în vigoare până în octombrie 2006 inclusiv.
Potrivit textelor, actelor normative menționate mai sus, "Polițiștii beneficiază de un spor pentru misiune permanentă de25%din salariul pentru funcția îndeplinită, din salariul pentru gradul profesional deținut, din salariul de merit, din indemnizația de conducere si gradații "art. 11-OG nr. 38/2002) iar "/. Polițiștii detașați în baza reglementărilor în vigoare să îndeplinească funcții în afara Ministerului d e Interne beneficiază de următoarele drepturi salariale:
a) salariul de bază al funcției îndeplinite, sporul de vechime în muncă, indemnizații, premii, sporuri și alte drepturi care se acordă personalului civil din unitățile unde își desfășoară activitatea, potrivit legislației care se aplică în unitățile respective; "(anexa 4).
După modificarea nr.OUG 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție prin nr.OUG134 din 29 septembrie 2005, noul conținut al art. 28 alin. (3) prevede că "Ofițerii și agenții de poliție judiciară din Departamentul Național Anticorupție beneficiază de drepturile prevăzute în anexa nr. 4 la Ordonanța Guvernului nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și de drepturile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență . ".
Nici nr.OUG 43/2002 si nici nr.OUG 27/2006 nu prevăd, cu titlu de excepție, că acest spor pentru misiune permanentă nu se acordă ofițerilor de poliție detașați la Direcția Națională Anticorupție. Dacă în intenția legiuitorului ar fi fost excluderea acestui drept salarial, acesta ar fi procedat la abrogarea expresă a sporului pentru misiune permanentă, astfel cum a stabilit, referitor la sporul pentru orele suplimentare, în art. 28 din Ordonanța de Urgentă nr. 43/2002, în vigoare până la 6 octombrie; "Ofițerii de politie judiciară din Parchetul Național Anticorupție beneficiază cu excepția sporului pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru si a celor lucrate in zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare nu se lucrează, de drepturile prevăzute la art. 11 și în anexa nr. 4 la Ordonanța Guvernului nr. 38/2003."
Cu privire la sporul de fidelitate reclamanții arată că potrivit dispozițiilor act. 6 din OG nr. 38/2003;"Pentru activitatea desfășurata în instituțiile din sectorul de apărare naționala, ordine publică și siguranța națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, polițiștilor li se acorda un spor de fidelitate de pana la 20% din salariul de baza,în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne". Aplicarea acestor prevederi legale a fost suspendata pentru perioada 1 ian - 31 dec 2005, practic, încă de la intrarea în vigoare a acestei legi.
Consideră aceste prevederi nelegale, întrucât codul muncii stipulează în mod imperativ că drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de către statul de drept împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu.
Suspendarea acestui drept pentru perioada 01 ian - 31 dec 2005, este expresia unui subiectivism evident și a încălcării flagrante a prevederilor normelor constituționale ale statului român.
Câtă vreme este vorba despre un drept fundamental, care se încadrează în dispoziția constituțională privind dreptul la muncă și protecția socială a muncii, drept consacrat de dispozițiile art.38 din Constituția României din anul 1991 (devenit art.41, după revizuirea Legii fundamentale), acesta nu poate fi îngrădit decât, eventual restrâns în situațiile limitativ prevăzute de dispozițiile art.49 lit. L(devenit art.53 lit. L, după revizuirea Legii fundamentale) iar restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge însăși existența dreptului conform alin.2 al aceluiași articol.
Pe de altă parte, dacă se va lua în considerare principiul neretroactivității legii consacrat de legislația în vigoare și observând succesiune în timp a actului normativ prin care a fost acordat un drept care li s-a suspendat/restrâns ulterior, se poate aprecia că, prin conținutul unor acte normative ce au survenit în urma acordării dreptului nostru, nu este firesc a li se afecta un drept deja dobândit prin legea care reglementează statutul acestora.
Referitor la calitatea procesuală pasivă a Ministerului Finanțelor Publice, conform art. l din OUG nr.22/2002, aprobată prin Legea nr.288/2002, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Astfel, pentru realizarea drepturilor salariale este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul Ministerului Public ca ordonator principal de credite, având obligația potrivit art.2 din aceeași ordonanță, să dispună toate măsurile necesare, inclusiv virări de credite bugetare în condițiile legii pentru asigurarea în bugetul propriu al Ministerului si instituțiilor din subordine, a creditelor necesare pentru efectuarea plătii sumelor stabilite prin titluri executorii.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr.360/2002 privind Statutul polițistului, art.2 si art. 6 din OG nr. 38/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, .OUG nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, modificată de nr.OUG 134/2005, ca și ..OUG nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, dispozițiile OG444/2006.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de pârât în cauza ce face obiectul dosarului nr- aflat pe rolul Curții de Apel Timișoara - Secția Contencios Administrativ și Fiscal, formulează cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice,pentru ca în cazul în care se va admite cererea reclamanților a, să se dispună prin aceeași hotărâre ca Ministerul Finanțelor Publice să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 73 6/2003 - privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele judecătorești sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat.
Totodată, art.131 pct.(l) din Legea nr.304/2004 republicată - privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Art.19 din Legea nr.500/2002 - privind finanțele publice - prevede că Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Astfel, rolul Ministerului Finanțelor Publice este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, precum și de proiectele de rectificare a acestor bugete.
Având în vedere dispozițiile legale anterior menționate rezultă că Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de ordonator principal de credite este în imposibilitate de a dispune de fonduri bugetare pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Din aceste motive, în situația în care acțiunea reclamanților va fi admisă, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - în calitatea sa de ordonator principal de credite - va fi obligat să procedeze la elaborarea unui proiect de rectificare a bugetului pe anul 2008, în care să includă sumele necesare plății drepturilor bănești solicitate în prezenta cauză.
De altfel, în conformitate cu prevederile art.3 din Ordonanța de Guvern nr. 22/2002 - privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii " în procesul executării sumelor datorate de către instituțiile publice în baza unor titluri executorii, trezoreria statului poate efectua numai operațiuni privind plăți dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare și a destinațiilor aprobate potrivit legii ".
In concluzie, cererea de chemare în garanție are interes, fiind îndeplinite condițiile cerute de legea procesuală, prin interes înțelegându-se folosul practic urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă. Astfel, interesul Ministerului Public Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție este născut și actual, personal și direct, legitim, juridic.
In considerarea celor expuse, apreciem că în speță sunt întrunite cerințele dispozițiilor art.60-63 din Codul d e procedură civilă, în scopul asigurării opozabilității sentinței pronunțate în prezenta cauză față de Ministerul Finanțelor Publice pentru elaborarea proiectului de rectificare a bugetului Ministerului Public Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație si Justiție pe anul 2008.
Față de considerentele expuse, solicită admiterea cererii de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice în conformitate cu prevederile art. 60 -63 din Codul d e procedură civilă
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - în calitate de ordonator principal de credite a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii formulate de reclamanți ca inadmisibilă pentru capătul de cerere privind sporul de stabilitate și ca neîntemeiată pentru celelalte capete ale acțiunii
Având în vedere faptul ca obiectul acțiunii reclamanților vizează drepturi salariale rezultate din raporturi de muncă, în conformitate cu prevederile art.137 cu aplicarea art.158 din Codul d e procedură civilă, invocăm excepția necompetenței materiale a instanței, motivat de faptul că potrivit Art. 2 pct. l lit. c din Codul d e procedură civilă, competența soluționării conflictelor de muncă revine în prima instanță tribunalului.
Față de cele expuse, solicităm admiterea excepției de necompetență materială a instanței de judecată și declinarea competenței materiale de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș.
Față de dispozițiile art. 911din Legea nr. 188/1999 republicată - privind statutul funcționarilor publici, raportat la art. 10 alin. 1 din Legea nr.554/2004 - privind contenciosul administrativ, apreciază că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile referitoare la raporturile de serviciu ale funcționarilor cu statut special, așa cum sunt ofițerii de poliție, ci dispozițiile privitoare la salarizarea judecătorilor, procurorilor și a altor categorii de personal din sistemul justiției, deoarece reclamanții sunt asimilați din punctul de vedere al salarizării cu aceste categorii profesionale.
In atare condiții, invocă excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile în raport de dispozițiile art. 42 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 177/2002 - privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, precum și de dispozițiile art. 36 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27 din 29 martie 2006 - privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată prin Legea nr. 45/2007, "personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe de urgență, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării, la organele de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție și ale Direcției Naționale Anticorupție ori, după caz, la Colegiul de conducere al înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 30 de zile. "
Reclamanții salarizați în temeiul acestor acte normative, în virtutea asimilării din punctul de vedere al salarizării cu aceste categorii profesionale, aveau obligația să conteste modul de stabilire a salariului în forma stabilită de legislația specifică, fapt ce nu s-a realizat, motiv pentru care acțiunea reclamanților este tardiv formulată.
Față de aceste aspecte, solicită admiterea excepției invocate și respingerea acțiunii ca inadmisibilă.
Asupra fondului cauzei, solicităm respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată pentru următoarele motive:
Reclamanții au solicitat acordarea sporului de misiune permanentă în temeiul art. 28 din Legea nr. 360/2003 - privind Statutul polițistului și în temeiul art. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 38/2003 - privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, deși în fapt sunt salarizați în temeiul Ordonanței de Guvern nr. 43/2002, astfel cum a fost modificată prin actele normative ulterioare.
Art. 10 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2002 statuează ca "în scopul efectuării cu celeritate și în mod temeinic a activităților de descoperire și de urmărire a infracțiunilor de corupție, în cadrul Parchetului Național Anticorupție funcționează ofițeri de poliție, constituind poliția judiciară a Parchetului Național Anticorupție", sub autoritatea procurorului general al Parchetului Național Anticorupție și efectuând actele de cercetare penală numai sub directa conducere, supraveghere și controlul nemijlocit al procurorilor din Parchetul Național Anticorupție.
După înființarea acestor funcții în cadrul Parchetului Național Anticorupție s-a pus problema salarizării acestora, care s-a efectuat în baza dispozițiilor art. 28 alin. 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2002, în vigoare de la data de 11 aprilie 2002, potrivit cărora "ofițerii de poliție judiciară beneficiază de drepturile bănești și materiale prevăzute în Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cu modificările și completările ulterioare, precum și de drepturile prevăzute de legislația specială pentru personalul militar".
In ceea ce privește drepturile prevăzute în anexa nr. 4 Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 38/2003, precizează că aceasta prevede că polițiștii detașați în baza reglementărilor în vigoare să îndeplinească funcții în afara Ministerului Administrației și Internelor beneficiază de salariul de bază al funcției îndeplinite, sporul de vechime în muncă, indemnizații, premii, sporuri și alte drepturi care se acordă personalului civil din unitățile unde își desfășoară activitatea, potrivit legislației care se aplică în unitățile respective, de salariul pentru gradul profesional și gradațiile calculate la acesta, potrivit legislației care se aplică polițiștilordeci nu si sporul de misiune permanentă care este prevăzut în cuprinsul art. 11 din actul normativ menționat.
Odată cu adoptarea Legii nr.601/2004-pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2004 privind creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției, ofițerii de poliție judiciară din Parchetul Național Anticorupție beneficiau, conform art. l pct.8 din acest act normativ, de drepturile prevăzute la art. 11 și în anexa 4 la Ordonanța Guvernului nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.353/2003 modificată și completată, precum și de drepturile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, cu excepția sporului pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru și a celor lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, nu se lucrează,salariul pentru funcția îndeplinită de ofițerul de poliție judiciară stabilindu-se în continuare potrivit anexei nr. l cap. A nr.crt.29 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 177/2002.
La data de 10 octombrie 2005 intrat în vigoare Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 137/2005 - pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, prin care Parchetul Național Anticorupție s-a transformat în Departamentul Național Anticorupție, cu structură autonomă, cu personalitate juridică proprie în cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, prin reorganizarea Parchetului Național Anticorupție.
In conformitate cu dispozițiile art. 1 pct.23 din acest ultim act normativ, ofițerii de poliție judiciară beneficiază doar de drepturile prevăzute în anexa nr.4 la Ordonanța Guvernului nr.3 8/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.353/2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și de drepturile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, nemaifiind precizate și drepturile prevăzute de art. 11 din Ordonanța Guvernului nr.38/2003, respectiv "sporul de misiune permanentă" a cărui acordare o solicită reclamanții.
In acest sens a fost îndepărtată și precizarea conținută în modificarea prevăzută în Legea nr.601/2004, respectiv exceptarea sporului pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru și a celor lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, nu se lucrează.
In această ordine de idei, trebuie avut în vedere faptul că misiunea permanentă presupune ca ofițerul de poliție judiciară să fie permanent la dispoziția superiorilor săi, motiv pentru care nu se justifică acordarea sporului pentru orele suplimentare.
Ulterior interdicția expresă de acordare a acestui spor pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru a fost abrogată, iar acest fapt constituie un indiciu clar că ofițerii de poliție judiciară nu se mai află în misiune permanentă,ceea ce face posibilă acordarea sporului pentru orele suplimentare și evident presupune imposibilitatea de acordare în continuare a sporului pentru misiune permanentă.
Prin Legea nr. 54/2006 - privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, Departamentul Național Anticorupție s-a transformat în Direcția Națională Anticorupție, cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție.
În prezent salarizarea ofițerilor de poliție judiciară se efectuează potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 27/2006 - privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și a altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată prin Legea nr.45/2007, salariul de bază de care beneficiază ofițerii de poliție judiciară fiind calculat, potrivit art.ll alin. 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/2006, în funcție de coeficientul de multiplicare 13. 500. prevăzut la pct. 28 din anexa nr. 1 cap. A din ordonanță, pentru judecătorii si procurorii cu 3-4 ani vechime în funcția de magistrat.
Așadar, învederează instanței că din analiza textelor de lege prezentate reiese cu claritate că sporul de misiune permanentă nu mai este de actualitate, fiind abrogat și nu mai poate fi aplicat în condițiile respectării legislației privitoare la salarizarea ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
Legiuitorul a considerat asimilarea strict din punct de vedere al salarizării acestei categorii profesionale cu cea procurorilor, așadar acordarea sporului pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru s-a dovedit suficientă pentru asigurarea unei compensări juste a activității desfășurate.
In ceea ce privește capătul de cerere privind sporul de fidelitate, învederăm instanței că acesta s-a acordat în conformitate cu dispozițiile art. 6 din Ordonanța de Guvern nr. 38/2003 - privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr . 353/2003, potrivit cărora "pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne ".
Insă, ulterior în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2004 - privind acordarea unor drepturi salariale personalului din cadrul Ministerul Administrației și Internelor, în anul 2005 s-a suspendat aplicarea dispozițiilor art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003.
In aceste condiții, aceste drepturi nu au putut fi acordate în mod legal în anul 2005, cererea reclamanților fiind astfel neîntemeiată.
Direcția Generală a Finanțelor Publice în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor,prin întâmpinare, solicită să se constate pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive Ministerului Economiei și Finanțelor, iar pe fond respingerea acțiunii.
Prin întâmpinare pârâta Direcția Națională Anticorupție, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată formulate de reclamanții prin care solicită obligarea pârâtei la plata sporului de misiune permanentă și a sporului de fidelitate, cu actualizarea acestor sume în funcție de rata de inflație și operarea în cartea de muncă a mențiunilor respective.
Pe fond, precizează că sediul materiei în ceea ce privește drepturile ofițerilor de poliție judiciară detașați îl constituie prevederile Anexei 4 din OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor:" 1. Polițiștii detașați în baza reglementărilor în vigoare să îndeplinească funcții în afara Ministerului d e Interne beneficiază de următoarele drepturi salariale:
a) salariul de bază al funcției îndeplinite, sporul de vechime în muncă, indemnizații, premii, sporuri și alte drepturi care se acordă personalului civil din unitatea unde își desfășoară activitatea, potrivit legislației care se aplică în unitățile respective. Salariul de bază al funcției îndeplinite reprezintă salariul pentru funcția îndeplinită;
b) salariul pentru gradul profesional și gradațiile calculate la acesta, potrivit legislației care se aplică polițiștilor;
c) în situația în care drepturile salariale prevăzute la lit. a) si b) sunt mai mici decât, cele ce li s-ar cuveni ca polițiști încadrați în instituțiile din structura poliției pe funcții similare celor pe care le îndeplinesc la instituțiile unde sunt detașați, cei în cauză pot opta pentru drepturile salariale cuvenite celor încadrați în unitățile de poliție.în acest caz drepturile salariale cuvenite conform prevederilor lit. a) se acordă de către unitățile unde sunt detașați, iar diferența până la totalul drepturilor salariale cuvenite în calitate de polițiști se acordă de către unitățile de poliție._Prin totalul drepturilor salariale se înțelege salariul de bază corespunzător funcției de polițist, asimilată, precum și celelalte sporuri și indemnizații cuvenite în calitate de polițist, stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor. La stabilirea salariului de bază corespunzător funcției de polițist, asimilată, va fi luat în calcul și salariul de merit, în condițiile în care polițiștii beneficiază de acest drept la instituțiile unde sunt detașați."
Astfel, potrivit pct.1, lit. c din Anexa 4 din OG 38/2003 ofițerii pot opta pentru drepturile salariale cuvenite celor încadrați în unitățile de poliție doar dacă drepturile salariale prevăzute la lit. a) si b) sunt mai mici decât cele ce li s-ar cuveni ca polițiști, însă nu suntem în această situație, întrucât salariul net (incluzând indemnizație, sporuri, etc) al unui ofițer de poliție judiciară în DNA este unul net superior celui pe care l-ar avea acordat în cadrul Ministerul Internelor și Reformei Administrației (fost ).
Reglementarea sus menționată nu face vorbire despre o eventuală cumulare a veniturilor prevăzute la literele a), b) și c), ci stabilește clar un drept de opțiune între veniturile salariale stabilite la literele a) și b) și cele stabilite la litera c). în acest moment, ofițerii de poliție judiciară detașați în DNA beneficiază, pe lângă salariul calculat la nivelul de judecător de judecătorie și de indemnizație de grad, indemnizație de gradație, spor pentru condiții vătămătoare, spor de vechime în muncă, indemnizație lunară de hrană, din evidențele contabile rezultând un total net cuprins între sumele sus menționate.
Referitor la primul capăt de cerere, se face precizarea că sporul de misiune permanentă de 25% a fost inclus în sumele lunare acordate ofițerilor detașați în DNA până la data de 7 octombrie 2005 când a intrat în vigoare OUG 134/2005 pentru modificarea și completarea OUG 43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție care, prin prevederile punctului 23, exclude ofițerii de poliție judiciară detașați în cadrul DNA din categoriile ofițerilor beneficiari ai sporului de misiune permanentă:"Ofițerii și agenții de poliție judiciară din Departamentul Național Anticorupție beneficiază de drepturile prevăzute în anexa nr. 4 la OG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și de drepturile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență. Salariul pentru funcția îndeplinită de agentul de poliție se stabilește potrivit cap. A nr. crt. 32 din anexa nr. 1 la OUG nr. 177/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, de ofițerul de poliție judiciară, potrivit cap. A nr. crt. 29 din anexa nr. 1, de șeful de birou, potrivit cap. A nr. crt. 28 din anexa nr. 1 și de șeful de serviciu, potrivit cap. A nr. crt. 27 din anexa nr. 1 la aceeași ordonanță de urgență.,", întrucât, contrar reglementărilor anterioare, nu se mai face referire expresă la aplicarea art.11 din OG 38/2003, articol referitor la sporul de misiune permanentă.
Dacă au existat sentințe care au recunoscut sporul de misiune permanentă, beneficiarii au fost doar ofițerii trecuți în rezervă între 1 octombrie - 7 octombrie 2005, cărora instanța le-a recunoscut dreptul de a beneficia de acest spor, nu în virtutea motivării expuse în acțiunea de față, ci în baza art. 39 din OG 38/30.01.2003: "La încetarea raporturilor de serviciu în alte situații decât cele prevăzute la art. 28 alin. (2), polițiștii primesc salariul de bază până la sfârșitul lunii în care a avut loc schimbarea poziției de activitate. ", iar modificarea legii a intervenit la 7 octombrie 2005, în momentul trecerii acestora în rezervă, astfel încât instanța a considerat că, doar acestora,li se cuvine sporul de misiune permanentă pe întreaga lună octombrie 2005, instanțele recunoscând în sentințele respective faptul că, ulterior lunii octombrie 2005 ofițerii de poliție judiciară detașați la DNA nu au mai avut dreptul la spor de misiune permanentă.
Sporul de fidelitate este recunoscut funcționarilor publici cu statut special prin dispozițiile art. 6 din OG 38/2003 "Pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne."
Mai mult, plata sporului de fidelitate recunoscut prin art. 6 din OG 38/2003 a fost suspendată prin OUG 118/2004, iar nu prin legile anuale de aprobare a bugetului de stat.
De asemenea, instanța nu poate dispune nicicum obligarea pârâtei la plata sporului de fidelitate, întrucât acesta un are un cuantum fix, ci poate fi "de până la 20% din salariul de bază, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne", or condițiile acordării lui nu sunt stabilite, un atare ordin neexistând, instanța nefiind în măsură a aprecia procentul ce ar reveni fiecărui reclamant.
Totodată, Direcția Națională Anticorupție a formulat și o cerere de chemare în garanție privind pe Ministerul Economiei și Finanțelor și a solicitat ca în cazul în care se va admite acțiunea să se dispună prin aceeași hotărâre ca PICCJ, în calitate de ordonator principal de credite și MEF, să ia act de obligativitatea inițierii și adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008. care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților întrucât conf. art. 131 pct. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară republicată, se prevede că activitatea instanțelor și a parchetelor ester finanțată de la bugetul de stat. Se mai susține că, potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, prin art. 19 se prevede că MEF este in situația care trebuie să vireze în contul ordonatorului principal de credite sumele de bani necesare plății unor drepturi salariale, neavute în vedere la sfârșitul anului anterior.
Ministerul Internelor și Reformei Administrative a formulat întâmpinare prin arată că față de obiectul acțiunii deduse judecății și calitatea pe care o au reclamanții, solicitarea acestora este neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente:
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată reiese faptul că reclamanții sunt ofițeri de poliție judiciară care își desfășoară activitatea în cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara.
Prevederile art. 10 alin. 6 și 8 din nr.OUG 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, cu modificările și completările ulterioare, statuează că ofițerii și agenții de poliție judiciară care își desfășoară activitatea în cadrul Direcției Naționale Anticorupție "sunt detașați în interesul serviciului pe o perioadă de 6 ani.
Deși nu este și cazul reclamanților, numai în situația în care drepturile salariale acordate polițiștilor detașați sunt mai mici decât cele care li s-ar cuveni dacă ar fi încadrați în instituțiile din structura poliției, cei în cauză pot opta pentru drepturile salariale cuvenite celor încadrați în unitățile de poliție, însă, și în acest caz drepturile salariale prevăzute la pct. 1 lit. a din Anexa 4 nr.OG 38/2003, cu modificările și completările ulterioare vor fi plătite tot de unitatea în cadrul căreia sunt detașați.
Mai mult, în raport de prevederile art. 28 alin. 8 din nr.OUG 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, cu modificările și completările ulterioare și pct. 7 din Anexa 4 la OG nr. 38/2003, modificată și completată, chiar și în situația în care reclamanții ar fi fost îndreptățiți la acordarea sporurilor solicitate, Ministerul Internelor și Reformei Administrative nu poate fi obligat la plata către aceștia a sumelor în discuție.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța va reține că excepția necompetenței materiale a Curții de Apel privind soluționarea prezentei cauze este neîntemeiată și o va respinge, reținând că această instanță este competentă din punct de vedere material să soluționeze prezenta acțiune, având în vedere dispozițiile legale invocate de reclamanți coroborat cu dispozițiile OUG nr. 75/2008.
Referitor la excepția invocată de pârâtul F care a fost citat și în calitate de chemat în garanție privind lipsa calității procesuale pasive în ceea ce privește fondul cauzei și cererea de chemare în garanție, instanța constată că această excepție este întemeiată și o va admite, urmând a respinge cererea formulată de reclamanți împotriva pârâtului MEF și cererile de chemare în garanție a acestuia, având în vedere că niciunul dintre reclamanți nu este sau nu a fost încadrat în vreuna din unitățile acestui pârât, aspect ce rezultă din conținutul cererii de chemare în judecată și din susținerile reclamanților astfel că, cererea îndreptată împotriva acestui pârât va fi respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, instanța va reține că potrivit art. 6 din OG nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, se prevede că pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de ordine publică și siguranță națională, în calitate de militar,polițist, funcționar public și funcționar contractual, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condițiile stabilite prin Ordin al Ministrului de Interne.
Referitor la cererea formulată de reclamanți având ca obiect sporul pentru misiunea permanentă, potrivit art. 2 din OG nr.38/2003 coroborat cu disp. art.28 alin. 3 din OUG nr. 43/2003, care prevedeau că ofițerii de poliție judiciară din cadrul DNA beneficiază de drepturile prev de art. 11 și în Anexa nr. 4 la OG nr. 38/2003,instanța apreciază că acesta se cuvine reclamanților, singurul spor exceptat în cazul ofițerilor de Poliția Judiciară din PNA (în vechea reglementare), fiind acela pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru și a celor lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare nu se lucrează. Or, este de remarcat că nici OUG nr. 43/2002 și nici OUG nr. 27/2006 nu prevăd cu titlu de excepție că acest spor pentru misiune permanentă nu se acordă ofițerilor de poliție detașați la DNA.
Instanța mai reține că în ceea privește sporul de fidelitate de care beneficiază reclamanții potrivit dispozițiilor art. 6 din OG nr. 38/2003,împrejurarea că suspendarea acordării acestui drept pentru perioada 1.01 - 31.12 2005, nu înseamnă că a avut ca efect înlăturarea acordării acestui drept ci doar, amânarea punerii în aplicarea dispozițiilor legale menționate, urmând ca odată cu expirarea duratei de suspendare, obligația de acordare a acestui drept să devină executorie. Rezultă că dreptul la acțiune privind acordarea sporului de fidelitate s-a născut în momentul încetării perioadei de suspendare, 31.12.2005.
Având în vedere stare de fapt reținută mai sus, precum și dispozițiile legale aplicabile speței de față, instanța constată că acțiunea reclamanților este întemeiată astfel că o va admite împotriva pârâților MIRA, Ministerul Public - parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și obligă pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul pentru misiune permanentă pentru perioada 0ctombrie 2005 și până în prezent și sporul de fidelitate pentru perioada 28.03.- 31.12.2005 actualizate cu indicele de inflație, urmând ca pârâtul MIRA să opereze în documentele echivalente Carnetului de muncă ale reclamanților, modificările salariale intervenite conform prezentei hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul F și cererile de chemare în garanție a acestuia, ca fiind îndreptate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite acțiunea formulată de reclamanții, și, împotriva pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,Direcția Națională Anticorupție și obligă pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul pentru misiune permanentă pentru perioada octombrie 2005 și până în prezent și sporul de fidelitate pe perioada 28 martie - 31 decembrie 2005, actualizate cu indicele de inflație.
Obligă pârâtul A să opereze în documentele echivalente Carnetului de muncă ale reclamanților, modificările salariale intervenite conform prezentei hotărâri.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare
Pronunțată în ședința publică din 15 septembrie 2008.
PREȘEDINTE
- - -
GREFIER
- -
Se comunică:
- recl.1-, - T,-, cam. 91-93
- recl.2-, - T,-, cam. 91-93
- recl.3-, - T,-, cam. 91-93
- recl.4-, - T,-, cam. 91-93
- pârât 1 - Ministerul Internelor și Reformei Administrative, - B,-, Sector 5
- pârât 2 - Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, - B,--14, Sector 5
pârât 3 - Direcția Națională Anticorupție, B,--81, Sector 1
- pârât 4 - Ministerul Economiei și Finanțelor - B,- sector 5
Red. CM -06.10.2008
Tehnored.L/06.10.2008
10 ex./SM/ emis 8 comunicări
Președinte:Mircea Ionel ChiuJudecători:Mircea Ionel Chiu
