Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 205/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 205
Ședința public de la 24 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNC cu sediul în G,- A, jud. G, împotriva sentinței nr. 3161/13.11.2008 pronunțat de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal fcut în ședința public au rspuns pentru recurenta INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNC consilier juridic și intimatul C.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, dup care:
Reprezentantul nu mai are alte cereri de formulat.
Intimatul C nu mai are alte cereri de formulat, consider cauza în stare de judecat.
Curtea constatând cauza în stare de judecat acord cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul depune la dosar taxa judiciar de timbru aferent cererii de recurs, susține oral motivele de recurs și în concluzie solicit a fi admis cu consecința respingerii acțiunii formulat de reclamantul C
Intimatul C solicit respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legal și temeinic a sentinței pronunțat de instanța de fond.
CURTEA
Asupra recursului în contencios de faț;
Examinând actele și lucrrile dosarului, constat:
Prin cererea înregistrat sub nr- la Tribunalul Galați, reclamantul C a solicitat obligarea Inspectoratului Teritorial d e Munc la plata drepturilor bnești reprezentând suplimentul postului de 25% din salariul de baz și suplimentul corespunztor treptei de salarizare de 25% din salariul de baz cuvenit de la data nașterii dreptului, 1.01.2004 și pân la 30 ianuarie 2006, sume actualizat cu indicele de inflație la data plții.
Tribunalul Galați, prin sentința civil nr. 3161/13.11.2008, a admis în parte acțiunea obligând G la plata celor dou suplimente fr îns a fixa vreun cuantum al acestora întrucât Legea nr. 188/1999 nu prevede expres un anumit procent de acordare.
În motivarea sentinței instanța de fond a reținut c reclamantul este funcționar public în cadrul, fiind salarizat potrivit Legii nr.188/1999, respectiv art.31 în forma modificat.
Drepturile respective au fost suspendate în perioada 23 noiembrie 2004 - 1 ianuarie 2007, fiind recunoscute apoi prin nr.OG2/2006 modificat și completat prin Legea nr.232/2007.
A mai reținut instanța c drepturile solicitate de reclamanți nefiind cuantificate, nu se poate pune în discuție o limitare sau îngrdire a lor, astfel încât concluzia ar fi c ele nu pot fi acordate, revenind îns obligația pârâtului de a stabili în ce procent urmeaz a fi acordate.
Împotriva sentinței a declarat recurs criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, constând în insuficienta analiz a situației de fapt și greșita aplicare a legii.
Se susține c instanța de fond s-a subrogat atât legiuitorului cât și voinței prților, dac acestea ar fi avut posibilitatea s negocieze asupra drepturiloir solicitate.
Sub un alt aspect, instanța trebuia s observe c drepturile bnești ce ar trebui acordare de instituție nu se încadreaz în bugetele aprobate potrivit legii.
În fine, recunoașterea unui drept generic nu înseamn implicit acordarea sa, fr a avea corespondent în natur neputând fi identificat în cuantum bnesc.
Recursul s-a declarat în termen legal și a fost legal timbrat.
Recursul este fondat.
Actele normative la care se refer reclamanții nu prevd și baza legal pentru calcularea și acordarea suplimentului postului și suplimentului treptei de salarizare.
Pentru a fi posibil cuantificarea acestor suplimente de salarizare ca prți componente ale salariului funcționarilor publici este necesar existența unor dispoziții date în aplicarea Legii nr.188/1999, atribuție ce revine îns legiuitorului, în cazul promovrii unui act normativ cu forț juridic de lege, fie Guvernului, în cazul promovrii unei hotrâri date în executarea prevederilor respective din legea menționat.
Sub acest aspect practica Înaltei Curți de Casație și Justiție este în sensul inadmisibilitții în condițiile art.1 din Legea nr.554/2004 cererea de chemare în judecat, prin care se solicit obligarea Guvernului s emit un act normativ cu conținut special.
Modalitatea de calculare nefiind reglementat, acordarea acestor drepturi presupune pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume imposibil de calculat, iar din alt punct de vedere, eventuala cuantificare de ctre instanț în raport de diverse criterii, reprezint o nesocotire a Deciziei Curții Constituționale nr.820/2008 în care s-a reținut c instanțele judectorești nu au competența s anuleze ori s refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând c sunt discriminatorii și s le înlocuiasc cu norme create pe cale judiciar sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative, astfel c nu au competența de a se substitui legiuitorului sau executivului în privința acordrii unui drept prevzut de lege, dar care în prezent nu este posibil de exercitare efectiv.
Faț de cele reținute mai sus, Curtea, vzând și disp.art.312 Cod proc.civil, va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
ADMITE ca fondat recursul declarat de pârâta INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNC cu sediul în G,- A, jud. G, împotriva sentinței nr. 3161/13.11.2008 pronunțat de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Modific sentința nr. 3161/13.11.2008 pronunțat de Tribunalul Galați în dosarul nr- și în rejudecare respinge ca nefondat acțiunea reclamantului C reclamantului.
IREVOCABIL .
Pronunțat în ședința public de la 24 Februarie 2009.
PREȘEDINTE: Ioan Apostu dr. - - | Judector, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. 2 ex/06.04.2009
Fond -
Opinie separat
De respingere a recursul ca nefondat.
Suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare, sunt prevzute de art.31 alin.1 lit.c și d din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicat, potrivit cruia: pentru activitatea desfșurat, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: - salariul de baz; sporul de vechime în munc; suplimentul postului; suplimentul corespunztor treptei de salarizare.
Pân la republicarea din anul 2007 Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, când s-a dat textelor o nou numerotare, suplimentul postului și suplimentul corespunztor treptei de salarizare erau prevzute la art.29 alin.1 lit.c) și d) din Legea nr.188/1999.
Drepturile care fac obiectul prezentei acțiuni au luat naștere prin intrarea în vigoare a Legii nr.161/2003, privind unele msuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnitarilor publici, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției ( 21 aprilie 2003). Acest act normativ a modificat vechiul art.29 din Legea nr.188/1999 în sensul c prevede, la art.XIII, pct.21, dreptul funcționarilor publici la "suplimentul postului" și " suplimentul gradului".
"Suplimentul gradului" a devenit ulterior, prin art.1 pct.30 din Legea nr.251/2006 "suplimentul corespunztor treptei de salarizare".
La 23 noiembrie 2004, prin intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgenț a Guvernului nr.92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale ale funcționarilor publici, prevederile art.29 care prevedea dreptul la suplimentul postului și suplimentul corespunztor treptei de salarizare( al "gradului") au fost suspendate, conform art.44.
Ulterior, conform art.XIII din Legea nr.251/2006 care modific și completeaz Legea nr.188/1999, prevederile art.29(inclusiv alin.1 lit.c) și d) care se refer la suplimentul postului și suplimentul corespunztor treptei de salarizare din Legea nr.188/1999 au reintrat în vigoare la data de 01.01.2007: "Prezenta lege intr în vigoare la 15 zile de la data publicrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art.29, 56, 57, 58, 1 și ale art.60/1 alin.1 lit.b din Legea nr.188/1999, republicat, cu modificrile ulterioare, precum și cu modificrile și completrile aduse prin prezenta lege, care intr în vigoare la data de 01.01.2007".
Ca urmare, la data prezentei acțiuni, conform Legii nr.188/1999, atât înainte de modificarea ei prin Legea nr.251/2006, cât și dup republicare ( Partea I nr.365 din 29 mai 2007), reclamanta este îndreptțit la aceste sporuri fr nici o condiționare.
Drepturile de natur salarial care fac obiectul prezentei cauze sunt prevzute de lege, îns aplicarea prevederilor respective a fost suspendat temporar, într-o perioad anterioar.
Aceast suspendare nu presupune pierderea dreptului însuși, ceea ce ar echivala cu o abrogare a prevederilor legale, ci doar o cauz care împiedic, temporar, exercițiul dreptului.
În acest sens a reținut Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite în Decizia nr.XII din 5 februarie 2007 într-un recurs în interesul legii privind plata primelor de concediu: " Ca urmare, pentru ca un drept prevzut s nu devin doar o obligație lipsit de conținut, redus la nudum jus, ceea ce ar constitui o îngrdire nelegitim a exercitrii lui, un atare drept nu poate fi considerat c nu a existat în perioada pentru care exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlturat".
Ca urmare se impune a distinge urmtoarele perioade în legtur cu aplicarea prevederilor legale care ne confer dreptul la suplimentul postului și suplimentul corespunztor treptei de salarizare:
- de la 21 aprilie 2003 ( data nașterii dreptului prin intrarea în vigoare a Legii nr.161/2003) la 23 noiembrie 2004 ( data intrrii în vigoare a nr.OUG92/2004) - legea prevede drepturile salariaților și obligația corelativ a instituției de a plti suplimentul postului și suplimentul corespunztor treptei de salarizare.
- de la 23 noiembrie 2004 la 1 ianuarie 2007 - drepturile salariaților de a primi sumele respective au fost suspendate, conform art.44 din nr.OUG 92/2004;
- de la 1 ianuarie 2007 pân în prezent - legea prevede drepturile salariaților și obligația corelativ a instituției de a plti suplimentul postului și suplimentul corespunztor treptei de salarizare prin reintrarea în vigoare a art.29 din Legea nr.188/1999, conform art. XIII din Legea nr.251/2006.
Prescripția extinctiv a dreptului material la acțiune nu a curs în perioada 23 noiembrie 2004 - 1 ianuarie 2007 întrucât exercițiul dreptului a fost suspendat printr-o norm legal expres ( art.44 din nr.OUG92/2004) pân la încetarea acestei suspendri conform art.XIII din Legea nr. 251/2006.
În acest sens sunt dispozițiile art.7 din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctiv care prevede: " Prescripția începe s curg de la data când se naște dreptul la acțiune de a cere executarea silit". 3 al articolului stipuleaz: " Dac dreptul este sub condiție suspensiv sau cu termen suspensiv, prescripția începe s curg de la data când s-a împlinit condiția sau a expirat termenul".
Pe de alt parte, prescripția extinctiv sancționeaz starea de pasivitate a titularului dreptului. Îns, starea de pasivitate a reclamantei nu s-a datorat unor aptitudini personale pur subiective, ci a fost generat de acte, fapte și împrejurri mai presus de voința sa, respectiv de apariția unor acte normative. În aceast ordine de idei, apreciaz c sunt incidente în cauz disp.art.13 lit.a) din Decretul nr.167/1958 coroborat cu art.15 din același act normativ privind suspendarea cursului prescripției, o aplicație principiului " contra non valentem agree non currit praescriptio".
Trebuie artat și faptul c norma legal de suspendare ( art.44 din nr.OUG53 din Constituția României care prevede c: (1) Exercițiul unor drepturi sau unor libertți poate fi restrâns numai prin lege și numai dac se impune, dup caz pentru: aprarea securitții naționale, a ordinii, a sntții ori a moralei publice, a drepturilor și a libertților cetțenilor, desfșurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unor calamitți naturale, ale unui dezastru, ori ale unui sinistru deosebit de grav (2) Restrângerea poate fi dispus numai dac este necesar într-o societate democratic. Msura trebuie s fie proporțional cu situația care determinat-o, s fie aplicat în mod nediscriminatoriu și fr a aduce atingere existenței dreptului sau a libertții".
Astfel, drepturile de natur salarial reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunztor treptei de salarizare au fost restrânse în mod abuziv, fr justificare și contrar principiilor specifice unor societți democratice, așa cum au fost statuate la art.53 din Constituție.
Dispozițiile art.38 din Legea nr.53/2000 - Codul Muncii ( lege organic) prevd în mod imperativ c salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege, iar limitarea acestor drepturi este lovit prin nulitate.
Astfel, se poate aprecia ca un drept derivând dintr-un raport juridic de munc ( în sensul su larg), odat câștigat, nu mai poate fi anulat.
Judector,
- -
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu, Mariana Trofimescu, Vasile Susanu
