Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 212/2008. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - litigiu privind funcționarii publici -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 212
Ședința publică de la 13 februarie 2008
PREȘEDINTE: Nechifor Veta
JUDECĂTOR 2: Sas Remus
JUDECĂTOR 3: Morariu Adriana
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, cu domiciliul ales la Tribunalul Botoșani,-, jud. B, împotriva sentinței nr. 1707 din 5 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-).
La apelul nominal, făcut în ședința publică, lipsesc atât reclamanții recurenți cât și pârâții intimați Ministerul Justiției B, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Botoșani.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier, după care:
Instanța, luând act că nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, constată recursul în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, trece la soluționarea acestuia.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Botoșani, înregistrată sub nr-, reclamanții, - funcționari publici în cadrul Tribunalului Botoșani, au chemat în judecată pârâții Tribunalul Botoșani, Curtea de APEL SUCEAVA și Ministerul Justiției B, solicitând ca prin hotărârea ce va fi pronunțată să fie obligați la plata și calcularea drepturilor reprezentând sporul de confidențialitate de 15%, începând cu iulie 2004, până la data rămânerii definitive a hotărârii, precum și pentru viitor, acordarea actualizării în raport cu indicii de inflație.
În motivare au arătat că prin art. 3 din Legea nr. 444/2006 pentru aprobarea nr.OG 19/2006 s-a precizat că pentru păstrarea confidențialității, în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul - avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv salariul de bază.
Prin dispozițiile art. 15 alin. 1 din nr.OG 6/2007 acest spor a fost acordat și altor categorii de funcționari publici, din aparatul de lucru al Guvernului, al Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Consiliul Legislativ.
Prin art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002 s-a acordat acest spor și membrilor Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
În acest context este evident că intenția legiuitorului a fost de a acorda acest spor tuturor persoanelor care lucrează cu informații clasificate sau confidențiale.
Conform art. 46 din Legea nr. 188/1999 republicată, funcționarii publici au obligația să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, însă sunt discriminați față de categoriile enumerate anterior, nebeneficiind de sporul de confidențialitate de 15%.
Consideră reclamanții, că în temeiul art. 30 din nr.OG 137/2002 și art. 14 din CEDO sunt discriminați față de alți funcționari publici.
A depus întâmpinare în cauză Ministerul Justiției, prin care solicită respingerea - ca neîntemeiată - a acțiunii, motivat de faptul că nu există nici un act normativ care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidențialitate funcționarilor publici din cadrul instanțelor judecătorești.
Pârâtul a arătat că, potrivit art. 15 din nr.OG 6/2007, acest spor nu are caracter general obligatoriu pentru toți funcționarii publici din cadrul instituțiilor enunțate.
2 al aceluiași articol stabilește că prin actul administrativ al ordonatorului de credite se stabilesc categoriile de funcționari publici care îl primesc și condițiile de acordare, având în vedere specificul activității desfășurate de unii funcționari publici.
De asemenea, s-a evidențiat că, în ceea ce privește discriminarea în materie de salarizare învederată de reclamanți, în conformitate cu dispozițiile art. 2 din nr.OG 137/2000, diferența de salarizare este justificată prin raportare la deosebirile dintre activitățile concrete desfășurate de anumite categorii de funcționari publici în cadrul instituțiilor precizate în art. 15 alin. 1 din nr.OG 6/2007 precum și prin poziționarea și competențele atribuite prin lege acestor instituții publice.
Prin sentința civilă nr. 1707/2007, Tribunalul a respins acțiunea, ca nefondată.
În motivarea soluției, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor legale menționate de reclamanți, spor de confidențialitate se acordă persoanelor care obțin certificat de securitate și gestionează sau manipulează informații clasificate.
Potrivit Legii nr. 182/2002, accesul la informații clasificate este permis numai în cazurile și condițiile stabilite de prevederile legale ( art. 1 alin. 2).
Art. 7 din același act normativ arată că persoanele care vor avea acces la informații clasificate secrete de stat vor fi în prealabil verificate, iar conform art. 28, după verificările întreprinse li se eliberează autorizații ori certificate de securitate.
Reclamanții nu au prezentat astfel de certificate sau autorizații astfel că nu au drept de acces la informații clasificate și implicit nu pot primi sporul de confidențialitate de până la 15% prevăzut de actele normative analizate.
Din acest motiv au și fost nominalizați funcționarii publici care beneficiază de acest spor, respectiv cei din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Integrării Europene, Consiliul Legislativ, fără a fi nominalizați și funcționarii publici din cadrul Ministerului Justiției ( art. 15 alin. 1 din nr.OG 6/2007).
A admite acțiunea reclamanților ar însemna implicit a admite că o instanță de judecată poate să adauge la lege, ceea ce nu poate fi permis având în vedere atribuțiile și competențele conferite de Constituție celor trei puteri în actualul stat de drept.
Împotriva sentinței menționate au declarat recurs reclamanții, arătând următoarele:
Prin art. 3 din Legea nr. 444/2006 pentru aprobarea nr.OG 19/2006 s-a precizat că pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de 15% din solda lunară, respectiv salariul de bază. De asemenea, prin dispozițiile art. 15 alin. 1 din nr.OG 6/2007 acest spor a fost acordat și tuturor categoriilor de funcționari publici, din aparatul de lucru al Guvernului, al Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Consiliului Legislativ, precum și prin art. 20 alin. 3 din Legea nr. 656/2002 s-a acordat acest spor și membrilor Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. În acest context este evident că intenția legiuitorului a fost de a acorda acest spor tuturor persoanelor care lucrează cu informații clasificate sau confidențiale. Conform art. 46 din Legea nr. 188/1999 republicată, funcționarii publici au obligația să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, însă sunt discriminați în temeiul art. 30 din nr.OG 137/2002 și art. 14 din CEDO, față de alți funcționari publici.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, Ministerul Justiției a învederat următoarele:
Funcționarii publici reprezintă o categorie aparte de salariați ai sistemului bugetar cu statut specific reglementat de Legea nr. 188/1999, cu drepturi și îndatoriri specifice.
Situația funcționarilor publici nu poate fi considerată comparabilă în nici un fel personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională al căror statut este reglementat de Legea 360/2002, întrucât:
- statutul acestora, drepturile și îndatoririle sunt diferite;
- instituțiile din care fac parte organele autorității judecătorești nu fac parte din categoria instituțiilor publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, ele constituind o categorie distinctă de autorități publice;
- categoriile de informații pentru care se acordă sporul de confidențialitate la care se referă nr.OG 19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională și anume informațiile clasificate este diferit celor la care se referă Legea nr. 188/1999. Informațiile clasificate au un regim special reglementat de Legea nr. 182/2002 și sunt definite ca "informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea națională, care, datorită nivelurilor de importanță a consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate".
Așa cum a reținut și prima instanță, a admite acțiunea ar însemna implicit a admite că o instanță de judecată poate să adauge la lege, ceea ce nu poate fi permis, având în vedere atribuțiile, competențele conferite de Legea fundamentală celor trei puteri în actualul stat de drept.
Analizând și lucrările dosarului, instanța constată că recursul nu este întemeiat.
Reclamanții nu pot invoca dispozițiile Legii nr. 444/2006 de aprobare a nr.OG 19/2006 și nici dispozițiile art. 15 din nr.OG 6/2007 întrucât acestea nu își găsesc aplicarea în speță.
Legea nr. 444/2006 reglementează drepturile salariale ale personalului militar și funcționarilor cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
De asemenea, art. 15 din nr.OG 6/2007 recunoaște dreptul la sporul de confidențialitate doar anumitor funcționari din cadrul doar a anumitor instituții publice, enumerate expres și limitativ.
Din cuprinsul dispozițiilor art. 3 din nr.OG 19/2006 și ale Legii nr. 182/2002 rezultă că se acordă sporul de confidențialitate persoanelor care dețin certificat/aviz de securitate, certificat sau aviz acordat după o procedură prealabilă, statornicită de lege.
Or, reclamanții nu sunt posesorii unor astfel de certificate/avize.
În conformitate cu art. 2 alin. 1 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare se înțelege "orice deosebire, excludere sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate - precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice".
Potrivit art. 1 alin. 3 din nr.OG 137/2000, exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoane aflate în situații comparabile.
Reclamanții nu se află într-o situație comparabilă cu persoanele care se bucură de acordarea sporului de confidențialitate date fiind deosebirile privind atribuțiile de serviciu, ocuparea funcției, cariera profesională.
În sprijinul acestei argumentări vine și decizia nr. 239 din 5.06.2003 a Curții Constituționale care menționează că în considerarea condițiilor specifice de numire, funcționare și eliberare din funcție dar mai ales a atribuțiilor profund diferite pe care le au anumite categorii de persoane, legiuitorul poate stabili drepturi diferite, drepturi care sunt indisolubil legate de rolul, răspunderea, complexitatea și privațiunile inerente principiului reglementat de art. 16 din Constituție și de reglementările internaționale.
Pentru considerentele învederate, în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă,
În numele Legii,
DECIDE,
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, cu domiciliul ales la Tribunalul Botoșani,-, jud. B, împotriva sentinței nr. 1707 din 5 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 februarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. /
Tehnored.
2 ex.
10.03.2008
Președinte:Nechifor VetaJudecători:Nechifor Veta, Sas Remus, Morariu Adriana