Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2158/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr.188/1999 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.2158
Ședința publică din data de 17 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Andrieș Maria
JUDECĂTOR 2: Sas Remus
JUDECĂTOR 3: Nastasi Dorina
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Primăria orașului - prin primar împotrivasentinței nr. 986 din 7 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, reclamantă fiind, domiciliată în comuna, județul B.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța, socotindu-se lămurită, constatând că recursul este în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art.150 din Codul d e procedură civilă declară dezbaterile închise, rămânând în pronunțare asupra recursului ce constituie obiectul prezentului dosar.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal la data de 18.05.2009 reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Primăria orașului - prin primar, obligarea acesteia la plata sumelor de bani reprezentând sporul privind suplimentul postului în procent de 25 % din salarul tarifar de încadrare și sporul privind suplimentul treptei de salarizare, în procent de 25 % din salarul tarifar de încadrare, pentru perioada 1.01.2004 - 4.11.2005, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că aceste sporuri sunt prevăzute de art. 29 din Legea nr. 188/1999, modificată, că prin OG nr. 92/2004 sporurile au fost suspendate pentru perioada 2004 - 2006, însă nu au fost abrogate, trebuind a fi acordate după încetarea perioadei de suspendare.
A mai arătat reclamanta că prin hotărârea judecătorească i-au fost acordate drepturile solicitate cu același titlu, începând cu data de 4.11.2005, însă, întrucât drepturile sale pentru perioada anterior menționată nu au fost prescrise, le-a solicitat prin această acțiune.
Anterior introducerii acțiunii reclamanta a solicitat prin procedură prealabilă acordarea acestor drepturi, însă solicitarea a fost refuzată.
În drept s-a invocat Constituție României, Legea nr. 53/2004, Legea nr. 188/1999 și Legea nr. 554/2004.
În susținerea acțiunii reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta, legal citată, a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea acțiunii pentru drepturile salariale pretinse, ca prescrise, iar pe fond a arătat că acțiunea este neîntemeiată, întrucât nu au fost prevăzute în bugetul local sumele necesare plății acestor drepturi.
Prin sentința nr. 986 din 7 octombrie 2009 Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a respins excepția prescrierii dreptului la acțiune.
A admis acțiunea formulată de reclamantă și a obligat pârâta să-i acorde suplimentul postului în procent de 25 % din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul de bază pentru perioada 1.01.2004 - 4.11.2005, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În ceea ce privește prescrierea dreptului la acțiune, instanța a constatat că drepturile pretinse prin acțiune nu au fost abrogate, reintrând de drept în vigoare la data încetării perioadei de suspendare, conform dispozițiilor art. 64 alin. 2 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă. Astfel, acestea au fost suspendate prin acte normative succesive în perioada 2004 - 2006 iar dreptul la acțiune s-a născut după împlinirea acestei perioade, respectiv începând cu data de 1.01.2007 - motiv pentru care instanța a respins excepție prescrierii dreptului la acțiune.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța a reținut că temeiul legal al drepturilor salariale pretinse prin acțiune îl constituie disp. art. 29 din Legea nr. 188/1999, modificată, care - în forma actuală - prevede că salariul funcționarului public este compus din salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Această componentă a fost introdusă prin art. 13 din Titlul III - Reglementări privind funcția publică și funcționarii publici - din Legea nr. 161/2003, care a modificat prevederile anterioare ale disp. art. 29 din Legea nr. 188/1999 și care, prin art. 25 din aceeași lege, a prevăzut data aplicării acestui text de lege, respectiv data de 1.01.2004.
Instanța a avut în vedere faptul că prin acțiunea formulată reclamanta a solicitat acordarea acestor sporuri pentru perioada 1.01.2004 - 4.11.2005.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta Primăria oralului - prin primar, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului solicitat ca instanța să examineze cauza sub toate aspectele.
Intimata, prin acțiunea formulată a solicitat obligarea recurentei la plata sumelor de bani reprezentând sporul privind suplimentul postului în procent de 25 % din salariu tarifar de încadrare și sporul privind suplimentul treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul tarifar de încadrare, pentru perioada 1.01.2004 - 14.11.2005.
Prin sentința recurată prima instanță a admis acțiunea și a fost obligată la plata sporurilor pentru perioada solicitată.
Este adevărat că Legea nr. 188/1999 prevede la art. 31 alin. 1 lit. c și d aceste suplimente ca făcând parte din salariul funcționarului public, nici o altă prevedere legală nu specifică care este "cuantumul" acestor sporuri.
Prima instanță a acordat aceste sporuri în procent de 25 % fără a indica care este temeiul legal care aprobă acest procent.
Au considerat că acest procent de 25 % (sau oricare altul) trebuia negociat prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității.
Au mai invocat disp. art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă conform căruia "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină", prima instanță nu a indicat temeiul legal în baza căruia a stabilit procentul de 25 %.
Analizând recursul,curteaîl constată întemeiat pentru următoarele:
Prin decizia nr.20 din 21.09.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - secțiile unite, a fost admis recursul declarat în interesul legii de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.31 alin.1 lit."c" și "d" din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, s-a stabilit că în lipsa unei cuantificări legale nu se pot acorda pe cale judecătorească drepturile salariale constând în suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Ca urmare, având în vedere și dispozițiile art.329 alin.3 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admire recursul declarat de pârâta Primăria orașului - prin primar împotrivasentinței nr. 986 din 7 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, reclamantă fiind, domiciliată în comuna, județul B.
Modifică sentința nr. 986 din 7 octombrie 2009, în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamantă, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 decembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
2 ex./4.01.2010.
Jud. fond
Președinte:Andrieș MariaJudecători:Andrieș Maria, Sas Remus, Nastasi Dorina
