Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 216/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - Legea nr. 188/1999 -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

ȘECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 216

Ședința publică din 05 februarie 2009

PREȘEDINTE: Ududec Elena

JUDECĂTOR 2: Nastasi Dorina

JUDECĂTOR 3: Grapini Carmen

Grefier - -

Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții, -, și, domiciliați în comuna, județul I, împotriva sentinței civile nr. 673 din 30 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata Primăria Comunei, județul I - cauză strămutată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de Contencios Administrativ prin încheierea nr. 4088 din 13 noiembrie 2008.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul, lipsă fiind reclamanții, -, și intimata Primăria comunei, județul

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la dosar s-a depus cerere de amânare a cauzei formulată de intimata Primăria comunei, pentru lipsă de apărare.

Întrebat fiind, arată că are calitatea de reclamant recurent în prezenta cauză și nu are delegație de reprezentare din partea intimatei Primăria comunei.

Instanța respinge cererea de amânare a cauzei formulată de intimata Primăria comunei, cauza în stare de judecată, terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reclamantul arată că a formulat două recursuri, motiv pentru care solicită admiterea acestora, modificarea sentinței instanței de fond, în sensul acordării cheltuielilor de judecată, respectiv cheltuielile de transport efectuate la prima instanță.

Instanța pune în discuție încheierea de dezbateri din 16 mai 2008 - fila 215 - ( dosar nr- - fond) în care s-a consemnat că apărătorul reclamanților nu solicită cheltuieli de judecată.

Reclamantul, arată că greșit s-a consemnat că nu se solicită cheltuieli de judecată el depunând la dosare biletele de călătorie.

Solicită admiterea recursurilor așa cum au fost formulate, cu acordarea cheltuielilor de judecată, sens în care depune chitanțele nr. 37/01.10.2008, 43/01.10.2008 și 6 bilete de călătorie.

Declarând dezbaterile închise în conformitate cu dispozițiile art.150 Cod procedură civilă, după deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Iași - secția comercială și de contencios administrativ sub nr. 8399/99 din 14 noiembrie 2007, reclamanții, -, și au solicitat, în contradictoriu cu Primăria comunei, județul I, acordarea primei de vacanță aferentă anilor 2000-2006, actualizată cu indicele de inflație, până la data plății efective.

În motivare, reclamanții arată că au statutul de funcționari publici și în această calitate au dreptul la o indemnizație de concediu, potrivit art. 34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999.

Prin legile bugetului de stat aferente anilor 2001-2005, acordarea primei de vacanță a fost suspendată succesiv, până la data de 31.12.2005

Suspendarea însă prin acte normative a unui drept câștigat, nu poate reprezenta în nici un caz o restrângere a dreptului, ci operează o veritabilă lipsire de drepturi, subiectivă, arbitrară și abuzivă.

La data de 27 martie 2008, reclamanții au depus o cerere de majorare a pretențiilor, solicitând prima de vacanță și pentru anul 2008.

Prin încheierea pronunțată la 14 decembrie 2007, instanța a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului. Examinând carnetele de muncă ale reclamanților, instanța a constatat că Primăria comunei, județul I are calitate de angajator, astfel că excepția invocată a fost respinsă.

Prin sentința nr. 673/CA din 30 mai 2008, Tribunalul Iași - Secția comercială, contencios administrativ, a respins excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei invocată din oficiu și a admis acțiunea obligând pârâta să le plătească reclamanților primele de vacanță aferente anilor 2000-2006, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății efective.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut în esență că potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 funcționarul public are dreptul pe lângă indemnizația de concediu la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu.

Este adevărat că această dispoziție legală ce este aplicabilă reclamanților în calitatea lor de funcționar public, a fost suspendată conform dispozițiilor din legile bugetare în perioada 2000-2006, însă această suspendare nu a mai fost prevăzută de leguitor în Legea de Stat pentru anul 2007 (Legea nr. 486/2006) și nici în Legea Asigurărilor sociale de stat (Legea nr. 487/2006).

În consecință drepturile bănești ale funcționarilor publici care au existat pe toată această perioadă dar a căror acordare a fost suspendată trebuie acordate, dispozițiile art. 34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 fiind reactivate.

Totodată instanța de fond a mai reținut incidența dispozițiilor art. 54 alin. 2 din Legea nr. 24/2000 republicată, potrivit căruia " la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare".

Măsura suspendării aplicării dispozițiilor în materie de primă vacanță nu poate echivala cu o restrângere definitivă a acestui drept, acele prevederi legale instituind doar o măsură temporară determinată de considerente de natură bugetară.

Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat recurs reclamanții, -, și.

În motivare, reclamanții critică sentința pentru nelegalitate, arătând că în mod eronat instanța de fond nu le-a acordat cheltuielile de judecată.

Prin încheierea de ședință nr. 4088 din 13 noiembrie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție Bad ispus strămutarea cauzei la Curtea de Apel Suceava.

Dosarul a fost înregistrat la această instanță, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, sub nr. 8399/99 din 17 decembrie 2008.

Examinând recursul declarat în cauză, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea constată că este nefondat.

Susținerea recurenților potrivit căreia în mod eronat instanța de fond nu le-a acordat cheltuieli de judecată este neîntemeiată, întrucât din încheierea de ședință din 16 mai 2008 (fila 215 dosar fond) rezultă expres faptul că prin concluziile depuse, avocat, pentru reclamanți, a solicitat "admiterea acțiunii,fără cheltuieli de judecată".

Ca urmare, în mod corect instanța de fond, luând act de voința expresă a reclamanților, prin apărătorul ales, în considerarea principiului disponibilității, a admis acțiunea, fără a da eficiență dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă.

Față de cele învederate, cum motivul de recurs invocat de către reclamanți este nefondat iar din oficiu nu se constată motive de ordine publică, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul de față urmează a fi respins ca atare.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII;

DECIDE:

Respinge, ca nefondate recursurile declarate de reclamanții, -, și, domiciliați în comuna, județul I, împotriva sentinței civile nr. 673 din 30 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata Primăria Comunei, județul I - cauză strămutată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de Contencios Administrativ prin încheierea nr. 4088 din 13 noiembrie 2008.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 05 februarie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red. -

Jud.fond: -

Tehnodact./

2 ex.10.03.2009

Președinte:Ududec Elena
Judecători:Ududec Elena, Nastasi Dorina, Grapini Carmen

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 216/2009. Curtea de Apel Suceava