Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 222/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal
DOSAR NR-
SENTINȚA Nr. 222
Ședința publică din data de 16 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea acțiunii de anulare act formulată de reclamantul, domiciliat în Târgoviște, str. - - 2 B. 2. 7, județul D, în contradictoriu cu pârâtaAGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în B,- sectorul 5.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 12 noiembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța pentru a delibera și pentru a studia actele și lucrările dosarului a amânat pronunțarea la data de astăzi 16 noiembrie 2009, când a dat următoarea sentință.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal sub nr. 2176/120/14 mai 2009, reclamantul - Gac hemat în judecată Agenția Națională de Administrare Fiscală, solicitând a dispune anularea preavizului de eliberare din funcție dat de pârâtă prin scrisoarea nr. -/24 aprilie 2009.
În motivarea cererii, reclamantul arată că preavizul a fost dat cu încălcarea art. 99 alin. 1 lit. b și a art. 65 din Codul muncii, raportată la dispozițiile art. 117 din legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, în sensul că reorganizarea invocată nu este efectivă, nu se realizează o reducere a personalului, cu consecința desființării efective a locului său de muncă. În speță, preavizul este motivat de adoptarea OUG nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice și nu satisface condițiile de validitate ale textelor normative arătate mai înainte.
Prin întâmpinare, pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, a solicitat respingerea cererii reclamantului, în principal, prin admiterea excepțiilor de necompetență materială a Tribunalului Dâmbovița și a inadmisibilității acțiunii; referitor la excepția de necompetență materială a tribunalului, art. 10 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, instituie două criterii: cel al rangului autorității emitente actului administrativ, respectiv criteriul valoric, în funcție de care este atrasă competența materială a instanțelor de judecată.
La termenul din 19 iunie 2009, instanța a pus în discuția părților excepția de necompetență materială a tribunalului în soluționarea cauzei și a rămas în pronunțare pe această excepție constatată întemeiată.
Tribunalul Dâmbovița prin sentința 455/19.06.2009 a admis excepția de necompetenta materiala a instanței si a declinat cauza in favoarea Curții de Apel reținând că dispozițiile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, când stabilesc instanțele competente în soluționarea litigiilor de contencios administrativ, au în vedere două criterii: cel al rangului autorității emitente a actului, precum și criteriul valoric al actului administrativ.
În speță, actul contestat, preavizul 81570/24.04.2009 este emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală, instituție publică, care potrivit art. 1 din HG nr. 109/2009 funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale,cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor.
La Curtea de Apel cauza a fost înregistrata sub nr-.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma excepțiilor invocate, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea retine următoarele:
Excepția inadmisibilității acțiuniiinvocata de către pârâta ANAF urmează a fi respinsa ca neîntemeiata.
Actul contestat de reclamant îl reprezintă adresa cuprinzând preavizul transmis cu nr. -/24.04.2009 de către Agenția Naționala de Administrare Fiscala.
In cuprinsul acestei adrese se arata ca reclamantului, in calitate de director executiv adjunct al DGFP D i se acorda preaviz de 30 zile calendaristice incepand cu data de 27 aprilie 2009, urmând ca pâna la data de 18 mai 2009 sa opteze pentru unul din posturile vacante de conducere/execuție din cadrul ANAF.
Pârâta a susținut ca adresa a cărei anulare se solicita nu da naștere, nici nu modifica si nici nu stinge raporturi juridice.
Ori, din chiar cuprinsul acestei adrese se precizează în mod explicit ca urmează sa se modifice sau să înceteze raporturile de munca ale reclamantului cu pârâta dat fiind ca se desființează funcția publică de conducere în care este numit.
Modificarea sau încetarea este în funcție de opțiunea reclamantului având în vedere posturile vacante existente în cadrul ANAF.
Prin urmare, adresa transmisa de către pârâta si a cărei anulare o solicita reclamantul produce efecte in sensul ca modifica raporturi juridice existente.
Pe fondul cauzei:
Potrivit art. III alin.1 din OUG nr. 37/2009: Funcțiile publice, funcțiile publice specifice și posturile încadrate în regim contractual, care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice desconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale prevăzute în anexa la prezenta ordonanță de urgență, care face parte integrantă din aceasta, precum și adjuncții acestuia se desființează în termen de 32 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
De asemenea, in conformitate cu prevederile art. III alin. 11 din aceeași ordonanța: Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, funcționarilor publici și personalului încadrat în regim contractual, care ocupă posturi dintre cele prevăzute la alin. (1), li se vor aplica în mod corespunzător dispozițiile legale cu privire la încetarea raporturilor de serviciu, respectiv a raporturilor de muncă prevăzute în Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv în Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare .
acordat reclamantului s-a încadrat in temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, fiind acordat începând cu data de 27.04.2009, conform prevederilor art. 99 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici republicata cu modificările si completările ulterioare.
Reiese ca preavizul a cărei anulare se solicita a fost acordat în temeiul legilor în vigoare la data emiterii.
In ceea ce privește desființarea locului de munca, daca măsura a fost sau nu legala urmează sa se verifice de către instanța investita cu eventuala soluționare a contestației împotriva deciziei de desființare a funcției publice de conducere.
Pentru aceste considerente acțiunea privind anularea preavizului va fi respinsa ca nefondata.
Pentru aceste motive
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocata de pârâta ANAF
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în Târgoviște, str. - - 2 B. 2. 7, județul D, în contradictoriu cu pârâtaAGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în B,- sectorul 5.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE,
- -
GREFIER,
- -
Red.
Dact. 4ex./ 03.12. 2009
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120/2006
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață
