Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2233/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 2233/2008

Ședința publică din 17 octombrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Eleonora Gheța Președintele secției

JUDECĂTORI: Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus Rodica

-

GREFIER: -

S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamanta, împotriva Sentinței civile nr. 592/CA din 17 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați CONSILIUL JUDEȚEAN B-N și PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN B-N, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr. 188/1999) - indemnizație dispozitiv 25%.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, precum și că prin însuși memoriul cuprinzând motivele de recurs reclamanta a solicitat, în temeiul art. 242.pr.civ. judecarea cauzei și în lipsă.

Se constată că recursul este formulat și motivat în cadrul termenului procedural, precum și că a fost comunicat cu intimații.

Se mai constată că la data de 12 septembrie 2008 pârâții intimați Consiliul Județean B-N și Președintele Consiliului Județean B-N au înregistrat la dosar, fiecare în parte, întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și, totodată, judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, observând că pricina se află în stare de judecată, o reține în pronunțare.

CURTEA:

Prin sentința civilă nr.592 din 17 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr-, au fost respinse, ca neîntemeiate, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei excepția lipsei procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004 și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Județean B-N, invocate de pârâtul Președintele Consiliului Județean B-

Totodată a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta, reprezentat prin Sindicatul Liber "" B-N împotriva pârâtului CONSILIUL JUDEȚEAN B-N și cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de aceeași reclamantă împotriva PREȘEDINTELUI CONSILIULUI JUDEȚEAN B-

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că potrivit art. 13 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, invocat în acțiunea reclamantei, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază.

Prin Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 275/2002 s-au aprobat Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 138/1999, iar prin Ordinul nr. 496/2003, au fost aduse modificări și completări la Ordinul nr. 275/2002, cu modificările și completările ulterioare, astfel că la pct. 9.2 din Ordinul nr. 275/2002, se prevede că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.

Așadar indemnizația de dispozitiv își are temeiul în dispozițiile art. 13 din Legea nr. 138/1999 (care privesc cadrele militare, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranța națională), precum și pe disp. art. 17 alin. 3 din OUG nr. 63/2003, în vigoare la data emiterii ordinului, conform cărora personalul MIRA beneficiază de drepturile dobândite anterior, conform legislației, precum și în limita bugetului aprobat, de indemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

OUG nr. 63/2003 a fost abrogată prin OUG nr. 30/2007, care, în art. 18 alin. 3, prevede că personalul MIRA (compus din cei prevăzuți la art. 17) beneficiază de drepturile dobândire anterior, conform legislației în vigoare, și personalul preluat potrivit OUG nr. 25/2007, beneficiază de indemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, începând cu data de 1 ianuarie 2008. În art. 22 alin. 1 din OUG nr. 30/2007, se prevede că fondurile necesare desfășurării activităților în MIRA se asigură de la bugetul de stat, precum și din alte surse legal instituite.

Din cele de mai sus se poate concluziona că există două categorii de personal distincte, de personal civil, care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, una - care include personalul civil din MIRA, care beneficiază de indemnizația de dispozitiv potrivit pct. 9.2 din Ordinul MAI nr. 275/2002, cu modificările și completările ulterioare, și alta - care privește personalul oricărei structuri ale administrației publice centrale și locale (în care se include personalul din cadrul aparatului propriu de specialitate al autorităților publice locale), care nu se află în structura organizatorică a MIRA și cărora nu le sunt aplicabile dispozițiile Ordinului MAI nr. 275/2002.

În cauză, reclamanta este funcționar public în cadrul aparatului propriu de specialitate a Consiliului județean B-N, care potrivit art. 87 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, este autoritate a administrației publice locale, constituită la nivel județean, autoritate ce nu se află în structura organizatorică a MIRA.

Prin urmare, reclamantei, în calitate sa de funcționar public, în cadrul Consiliului județean B-N, îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 188/1999 și a altor acte normative speciale, și nu prevederile pct. 9.2 din Ordinul nr. 275/2002, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens, trebuie menționate dispozițiile art. 31 (art. 29 în forma anterioară a legii) din Legea nr. 188/1999, conform cărora funcționarii publici beneficiază, pe lângă salariu, de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii, iar salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.

Or, în actele normative privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici din perioada 2004 și până în prezent, respectiv OUG nr. 92/2004, OG nr. 2/2006 și OG nr. 6/2007, nu se prevede acordarea indemnizației de dispozitiv.

În consecință, acțiunea și cererea de chemare în judecată a altor persoane formulate de reclamantă au fost respinse, ca neîntemeiate.

Având în vedere că Președintele Consiliului județean B-N a renunțat la judecată cu privire la cererea de intervenție în nume propriu, în temeiul art. 246 Cod procedură civilă, instanța a luat act de această renunțare.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii, fără cheltuieli de judecată.

În motivare se arată că instanța de fond a statuat că personalului din cadrul aparatului propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale nu îi sunt aplicabile dispozițiile Ordinului MAI nr.275/2002 cu modificările și completările ulterioare, aceste dispoziții fiind aplicabile exclusiv angajaților MIRA.

Se mai arată că urmare modificărilor de structură apărute la nivelul administrației publice generate de reorganizarea Guvernului în cursul lunii iulie a anului 2003, prin Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 496/28 iulie 2003, se uniformizează sistemul de acordare a veniturilor salariale personalului care își desfășoară activitatea sub autoritatea acestui minister, prin comasarea celor două domenii- cel al internelor cu cel al administrației publice.

Dreptul personalului din administrația publică care beneficiază de o indemnizație lunară de dispozitiv, în procent de 25 % din salariul de bază este reglementat de pct 9.2 și 31.1 din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 496/2003, potrivit căruia "Indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".

Acest act normativ precizează că personalul civil MAI beneficiază de toate drepturile stabilite de lege, cu excepția celor din domeniul administrației publice care beneficiază doar de dreptul prevăzut la art. 13 din Legea nr. 138/1999.

Ministerul Administrației și Internelor monitorizează programele de restructurare și reforma în administrația publică locală și centrală, îndrumă autoritățile locale și aparatul propriu al acestora în aplicarea corectă și unitară a prevederilor legale și în baza dispozițiilor art. 14 lit a pct 1,4 și 8 din OUG nr. 63/2003 realizează programe de colaborare și cooperare cu autoritățile locale.

Prin acordarea sporului de dispozitiv tuturor categoriilor de funcționari publici- personal administrativ și contractual din administrația publică locală și nu numai se realizează principiul constituțional al egalității cetățenilor, precum și principiul egalității între cetățeni, prin excluderea privilegiilor și discriminărilor în exercitarea drepturilor economice, prevăzute în art. 1 alin 2 lit e din OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Intimatul CONSILIUL JUDEȚEAN B-N prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 28 august 2008 solicită respingerea recursului cu menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că acesta este nefondat pentru următoarele motive:

Cele două acte administrative respectiv Ordinul nr. 275/2002 și Ordinul nr. 496/2003 emise de către Ministerul Administrației și Internelor au fost date în considerarea dispozițiilor Legii nr. 138/1999, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.

Se poate constata, chiar din textul menționat anterior, că Legea nr. 138/1999 reglementează salarizarea a două categorii de personal, militar și civil, angajați în cadrul acelorași instituții, respectiv instituții publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

Față de această prevedere expresă cuprinsă chiar în titlul legii, singura concluzie ce se poate desprinde este că doar categoriile de personal ce se încadrează în dispozițiile legii pot pretinde aplicarea drepturilor conferite de către aceasta.

Așa cum s-a arătat anterior de beneficiul Legii nr. 138/1999 se pot bucura doar personalul militar și cel civil angajat în instituțiile publice expres prevăzute, respectiv de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

Reclamanta este funcționar public angajat în aparatul propriu al unei unități administrativ teritoriale organizată ca atare în cadrul Consiliului Județean B- și nu în cadrul unei instituții publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

În privința Ordinului nr. 496 din 28 iulie 2003 emis de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative indicat de către reclamantă ca temei juridic al cererii de chemare în judecată, Curtea constată următoarele:

În conformitate cu art. 10 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele normative inclusiv ordinele și instrucțiunile emise de organele administrației publice centrale se publică în Monitorul Oficial al României partea

Nici Ordinul nr. 496/2003 și nici cel anterior, respectiv nr. 275/2002 nu au fost publicate în Monitorul Oficial, astfel încât, nu au puterea de lege ce le este conferită de faptul publicării.

Prin Ordinul nr. 496/2003 s-a extins în mod nejustificat sfera de aplicare a unei legi, act normativ de valoare superioară, adăugând astfel la lege. Atât Legea nr. 138/1999 cât și Ordinul nr. 275/2002 se adresează unei categorii limitate de salariați, astfel încât printr-o modificare adusă ultimului act administrativ nu poate fi extinsă sfera de adresabilitate a legii și funcționarilor publici din administrația locală.

În conformitate cu caracterul limitat, sub aspectul subiectului căruia i se adresează, al Legii nr. 138/1999, trimiterea din art. 9 pct. 2 al Ordinului nr. 496/2003 la personalul civil din administrația publică trebuie înțeleasă în sensul că și personalul civil al instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de sporul de dispozitiv dar numai cei din instituțiile pe care legiuitorul le-a avut în vedere la adoptarea Legii nr. 138/1999.

Nu se poate reține discriminarea în sensul nr.OG 137/2000 deoarece salarizarea diferită este determinată de condițiile de muncă diferite, de specificul muncii și de diferența dintre unitățile în care sunt încadrați funcționarii publici.

Pentru aceste considerente în temeiul art. 304 pct. 9.pr.civ. Curtea urmează a respinge recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.592 din 17 iunie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 octombrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus Rodica

- - - - - -

GREFIER

Red./

2 ex./28.10.2008

Președinte:Eleonora Gheța
Judecători:Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus Rodica

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2233/2008. Curtea de Apel Cluj