Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2411/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2411/2008.
Ședința publică din 30 Octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Delia Marusciac
JUDECĂTOR 2: Lucia Brehar
JUDECĂTOR 3: Liviu Ungur
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta CASA DE ASIGURARI DE SANATATE C împotriva sentinței civile nr.1301/11.07.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, privind și pe intimații-reclamanți, -, A, -, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic în reprezentarea intereselor recurentei, avocat M pentru intimații-reclamanți și intimata personal, lipsind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la data de 30.10.2008 s-a primit prin fax întâmpinare formulată de intimați.
Reprezentantul recurentei depune la dosar împuternicirea de reprezentare juridică, chitanțele nr.- în valoare de 2 lei și nr. - în valoare de 4 lei prin care s-a achitat taxa judiciară de timbru pentru recurs și pentru fondul cauzei, precum și timbre judiciare mobile în valoare de 4,5 lei, astfel că se constată că atât recursul cât și acțiunea introductivă sunt legal timbrate.
Reprezentantul intimaților depune la dosar împuternicirea avocațială precum și originalul întâmpinării transmise prin fax, pe care o comunică și cu reprezentantul recurentei.
Întrucât reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat, curtea, după deliberare, în temeiul dispozițiilor art. 150.pr.civ. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului, solicitând totodată reprezentantului intimaților reclamanți să precizeze motivul pentru care s-a solicitat un anumit procent, respectiv 25% și care este temeiul juridic.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței atacate și în urma rejudecării, înlăturarea obligației pârâtei de a plăti reclamanților drepturile bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimaților-reclamanți solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond, pentru motivele arătate pe larg în cuprinsul întâmpinării. Solicită de asemenea obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial, conform chitanței justificative depuse la dosar.
Cu privire la procentul de 25% solicitat de reclamanți, arată că raționamentul juridic derivă din art. 31 al Legii nr. 188/1999, aspect detaliat în paginile 2 și 3 din acțiunea introductivă. Concret, procentul de 25% nu este cuprins în dispozițiile legale, însă s-a avut în vedere precedentul judiciar creat prin hotărârile judecătorești pronunțate de Tribunalul Vrancea și Tribunalul C-S, depuse în copie la dosarul instanței de fond, precum și poziția de neopunere a pârâtei în faza de primă instanță.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1301 din 11 iulie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Clujs -a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții, -, -, -, -, -, -, -, în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamanților sumele de bani reprezentând suplimentul postului, in procent de 25% din salariul de bază si suplimentul corespunzător treptei de salarizare, in procent de 25% din salariul de bază, începând cu data de 01.01.2004 si până la data de 11.07.2008, sume actualizate cu indicele de inflație pentru fiecare reclamant, în funcție de perioada lucrată.
S-a respins cererea de acordare a acestor drepturi pentru viitor.
Pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial în sumă de 500 lei, către reclamanți.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Potrivit prevederilor art. 29 actualmente 31 alin.l lit.c si d din Legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului si suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Această prevedere legală a fost suspendată până la data de 31.12.2006 prin art. 44 din OUG nr. 92/2004 precum și de art. 48 din OG nr. 2/2006.
Tribunalul a considerat că normele prin care s-a dispus suspendarea prevederilor legale contravin art.41, si art. 53 din Constituția României, întrucât exercițiul acestui drept putea fi restrâns numai prin lege și doar în anumite condiții, fără să se aducă atingere existentei dreptului însuși.
În consecință, restrângerea dreptului fiind dispusă printr-o ordonanță si nu prin lege, tribunalul a apreciat această suspendare fără efect.
De asemenea, considerând suspendarea ca lipsită de efecte, tribunalul a admis, în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 554/2004, în parte acțiunea formulată si a obligat pârâta la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, în procent de 25% din salariul de bază, începând cu data de 01.01.2004 și până la data de 11.07.2008, sume actualizate cu indicele de inflație, pentru fiecare reclamant, în funcție de perioada lucrată.
Având în vedere că legea a fost aceea care a acordat aceste drepturi de natură salarială, tribunalul a respins cererea de acordare a acestor drepturi și pentru viitor, pe considerentul că hotărârea judecătorească nu poate ține loc de act normativ.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial, în sumă de 500 lei către reclamanți.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE A JUDEȚULUI C solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și, în urma rejudecării,pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se înlăture obligația pârâtei de a plăti reclamanților drepturile bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul de bază, pentru perioada 1 ianuarie 2004-11 iulie 2008.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta arată următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 267 al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății Casa de asigurări de sănătate C este instituție publică, cu buget propriu, în subordinea CNAS, iar în conformitate cu alin. 2 al aceluiași articol, casele de asigurări județene colectează contribuțiile persoanelor fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de către ANAF, și gestionează bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor legii, asigurând funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local.
un buget aprobat și alocat de către CNAS, consideră recurenta ca fiind neîntemeiată și nelegală obligarea CAS C la plata drepturilor mai sus menționate pentru ani anteriori, având în vedere faptul că, în bugetul său nu au fost cuprinse și alocate sume pentru plata suplimentului postului și suplimentului treptei de salarizare aferente perioadei 1 ianuarie 2004-11 iulie 2008.
Arată de asemenea că, în susținerea celor prezentate vine și Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice care, la art. 14 alin. 3 arată că nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare.
Guvernul, prin ordonatorii principali de credite în domeniul cărora se inițiază proiecte de acte normative și Ministerul Finanțelor Publice, va elabora fișa financiară, care se atașează la expunerea de motive sau la nota de fundamentare, după caz, ca document necesar pentru dezbaterea proiectului, și care va fi actualizată în concordanță cu eventualele modificări intervenite în proiectul de act normativ.
În această fișă se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat care trebuie să aibă în vedere: schimbările anticipate în veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii 4 ani; eșalonarea anuală a creditelor bugetare, în cazul acțiunilor multianuale; propuneri realiste în vederea acoperirii majorării cheltuielilor; propuneri realiste în vederea acoperirii minusului de venituri.
După depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament, pot fi aprobate acte normative numai în condițiile prevederilor alin. 1, dar, cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare aferente exercițiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul.
Intimații, prin întâmpinarea înregistrată la fila 106 solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței justificative aflate la dosarul cauzei.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată că este fondat în parte, pentru următoarele considerente:
Drepturile salariale solicitate de reclamanți au fost stabilite prin Legea nr. 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, act normativ prin care au fost modificate și dispozițiile Legii nr. 188/1999, modificare publicată în Monitorul Oficial nr. 279 din 21.04.2003.
Prin nr.OUG 92/2005, privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.091 din 23.11.2004, cele două drepturi salariale prevăzute la acea dată de art. 29 din Legea nr. 188/1999 în forma și numerotarea în vigoare la data menționată anterior, au fost suspendate (art. 44).
În considerarea dispozițiilor art. 53 din Constituția României, suspendarea drepturilor salariale menționate anterior nu poate opera în privința efectelor pe care dispozițiile legale ce le conțin le pot produce.
Astfel, art. 53 din Constituția României, -" Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți", prevede:
"(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrânsnumai prin legeși numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie sa fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății."
Suspendare nejustificată a dreptului determină o restrângere nejustificată a exercițiului dreptului și, implicit, privarea nejustificată a titularului dreptului de posibilitatea exercitării acestuia.
În speță, suspendarea realizată prin nr.OUG 92/2004 nu își poate produce efectele.
Suspendarea dreptului salarial putea avea loc numai prin lege, ceea ce nu s-a realizat în această situație, suspendarea fiind dispusă printr-o ordonanță de urgentă, act normativ inferior legii, conform art. 4 din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Prin acte normative ulterioare Guvernul a perpetuat starea de inactivitate a acelor dispoziții legale, fapt ce a împiedicat nejustificat acordarea acelor drepturi salariale persoanelor îndreptățite, până în prezent.
Sub acest aspect, acțiunea introductivă este admisibilă, iar motivul de recurs neîntemeiat.
Nu prezintă relevanță faptul că nu au fost alocate fonduri bugetare către recurentă cu această destinație, de plată a celor două suplimente. Plata se va face în viitor în baza celor dispuse prin prezentele hotărâri judecătorești, ce vor constitui temeiuri de includere în buget a sumelor cu această destinație.
Recursul apare însă ca fiind fondat în privința procentului propriu-zis solicitat a fi acordat de către reclamanți.
Astfel, curtea constată că nu există vreo dispoziție legală care să individualizeze conținutul concret al dreptului pretins.
Acordarea procentului de 25 % prin analogie cu alte drepturi salariale acordate funcționarilor publici, pe temeiul existenței unei practici judiciare în acest sens sau ca urmare a faptului că pârâtele nu ar fi contestat procentul propriu-zis solicitat, nu apare ca fiind justificată.
Atât acordarea dreptului cât și a procentului concret este justificată, în principal, pe baza principiului legalității.
Procentul de 25 % nu este prevăzut de o normă legală, astfel încât nu se poate face aplicare principiului menționat anterior.
În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, raportat și la dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, se va admite recursul formulat de reclamanți, sentința recurată va fi modificată, în sensul că se va admite în parte cererea de chemare în judecată și în consecință se va înlătura din dispozitiv mențiunea privind procentul de 25%.
Recurenta aflându-se în culpă procesuală va fi obligată să le plătească intimaților, în baza art. 276 Cod procedură civilă, suma de 217,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale în recurs, proporțional cu partea din acțiune admisă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE A JUDEȚULUI C împotriva sentinței civile nr.1301/11.07.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o modifică în parte, în sensul că înlătură mențiunea privind procentul de 25%.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă pe recurentă să le plătească intimaților suma de 217,5 lei cheltuieli de judecată parțiale în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
3 ex./28.11.2008
Jud.fond.-
Președinte:Delia MarusciacJudecători:Delia Marusciac, Lucia Brehar, Liviu Ungur