Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2554/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 2554

Ședința publică de la 20 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Carmen Ilie Judecător

- - - - Judecător

- - - - Judecător

Grefier: -

XXXXX

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții, G, împotriva sentinței nr. 101 din data de 03 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Primarul Comunei - și Consiliul Local Al Comunei -.

La apelul nominal s-a prezentat recurentul reclamant reprezentant al reclamanților, G, lipsind intimații pârâți Primarul Comunei și Consiliul Local al Comunei.

Procedura legal îndeplinită.

S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că pârâtul Primarul Comunei a depus întâmpinare, după care:

Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii:

Recurentul reclamant reprezentant al reclamanților, G, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Prin sentința nr. 101 din data de 03 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, a admis excepția prescripției dreptului la acțiunea promovată de reclamanți -, G, aferentă perioadei ianuarie - noiembrie 2005. S-a respins acțiunea reclamanților ca prescrisă pentru această perioadă.

S-a admis în parte acțiunea reclamanților și au fost obligați pârâții la plata contravalorii tichetelor de masă aferentă perioadei noiembrie 2005- noiembrie 2008, actualizată la data plății efective.

S-a respins acțiunea reclamanților in contradictoriu cu intimata Consiliul Local, ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, potrivit art. 1 din Legea nr. 142/1998 salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice și fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă denumite angajatori, pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral pe costuri de angajatori, iar tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate conform legii pentru celelalte categorii de angajatori.

Ori conform art. 41 alin. (2) din Constituția României, funcționarii publici au dreptul la protecția socială a muncii, iar măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de lucru al femeilor și tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și în alte situații specifice.

De asemenea, s-a constat că prin acordarea acestor tichete de masă unor salariați din anumite domenii din cadrul sectorului bugetar ce sunt finanțate de la bugetul de stat se creează o discriminare din punct de vedere al exercitării dreptului la protecție socială între salariații din sectorul bugetar, încălcându-se astfel dispozițiile art. 41 alin. (2) din Constituție și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzic orice discriminare între salariații din același sector de activitate, din punct de vedere al protecției sociale.

S-a constat că excepția prescrierii dreptului la acțiune invocată din oficiu de instanță, aferentă perioadei ianuarie - noiembrie 2005- este fondată, întrucât data promovării acțiunii este l8.ll.2008, caz in care pentru perioada anterioară datei de l8.1l.2005 - dreptul la acțiune al reclamanților este prescris prin prisma dispoz. art. 3 din Decretul l67/57 - potrivit cu care dreptul la acțiune se prescrie in termen de 3 ani.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, G,.

Au arătat recurenții că drepturile solicitate au mai fost acordate și la alți funcționari publici, în considerarea faptului că dreptul ca atare există, că angajatorul are obligația să prevadă sumele necesare pentru acordarea drepturilor prevăzute de lege, și că dacă acordarea ar fi lăsată la latitudinea angajatorului s-ar ajunge la exercitarea abuzivă a prerogativelor și legea ar fi lipsită de finalitate.

Prin recurs s-a solicitat modificarea sentinței recurate în sensul pronunțării și cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere prin care se solicita obligarea primarului comunei - și Consiliului Local al comunei - la acordarea alocației individuale de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă pentru fiecare slariat din cadrul aparatului propriu de specialitate al primarului comunei - în cepând cu momentul introducerii acțiunii.

Recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:

Statutul funcționarilor publici cât și actele normative de salarizare a acestora prevăd dreptul funcționarului public la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul gradului, prime și alte drepturi salariale fără a face referire la tichete de masă.

Legiuitorul nu stabilește imperativ în sarcina angajatorului obligația de a acorda tuturor salariaților tichete de masă, așa încât acordarea acestora rămâne la latitudinea sa în funcție de situația concretă din sistem și, în cazul instituțiilor publice, în măsura în care asemenea cheltuieli, sunt prevăzute în bugetul de stat.

Din redactarea dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 142/1998, privind acordarea tichetelor de masă, se constată că legea stabilește categoriile de personal care pot beneficia de alocație individuală de hrană sub forma tichetelor de masă.

În plus menționează condiția unei prevederi în bugetul de stat a cheltuielilor corespunzătoare.

Potrivit rt. 1 alin. 2 din Legea nr. 142/1998, tichetele de masă se acordăîn limita prevederilor bugetului de statsau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.

Sunt imperative dispozițiile art. 8 din OUG 226/2008 privind unele măsuri financiar-bugetare, potrivit cărora instituțiile publice centrale și locale, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu acordă tichete de masă în anul 2009 personalului din cadrul acestora.

Nu poate fi reținută susținerea reclamanților referitoare la ivirea unei situații de discriminare câtă vreme prevederile legale mai sus citate ce interzic acordarea tichetelor de masă au vizat toate instituțiile publice, cu excepția celor finanțate integral din venituri proprii.

Mai mult, referirea la alte categorii profesionale nu poate fi reținută pentru că aceste categorii au situații juridice diferite și se bucură de alte drepturi și obligații, iar salarizarea se asigură din bugete distincte. Dispozițiile prohibitive se aplică fără deosebire tuturor categoriilor de salariați ai instituțiilor finanțate de la bugetul de stat.

Printre măsurile de protecție socială garantate de Constituția României nu se regăsește acordarea tichetelor de masă, care reprezintă o situație specială în care legea a stabilit regulile după care angajatorii își exercită opțiunea de a acorda sau nu aceste beneficii.

Actele normative privind acordarea tichetelor de masă, nu instituie un drept al salariaților, respectiv o obligație corelativă a angajatorilor, ci prevăd doar caracterul opțional al acordării acestor beneficii condiționat de existența fondurilor bugetare.

În concluzie, dreptul pretins de reclamanți nu este un drept rezultând exclusiv din lege și aplicându-se prin efectul legii astfel că, în aceste condiții, instanța potrivit art. 312 alin. 1 cod procedură civilă urmează să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanții, G, împotriva sentinței nr. 101 din data de 03 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții Primarul Comunei - și Consiliul Local Al Comunei -.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 20 Mai 2009.

PREȘEDINTE: Carmen Ilie

- -

JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu

- -

JUDECĂTOR 3: Gabriel Viziru

- -

Grefier,

Red. GV

Tehn. MI 2 ex/02.06.2009

Președinte:Carmen Ilie
Judecători:Carmen Ilie, Sanda Lungu, Gabriel Viziru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2554/2009. Curtea de Apel Craiova