Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 258/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
SECȚIA COMERCIALĂ SI DE contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR Nr-
DECIZIA Nr. 258
Ședința publică din data de 21 februarie 2008
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTORI: Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
: - -
Grefier: - -
&&&&&
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâta Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, B,--22, sector 4, împotriva sentinței nr. 416 din 20 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatele reclamante,comuna M,-, județul P și P,-, - 1,. A,. 12, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta pârâtă Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă reprezentată de consilier juridic din cadrul P, lipsă fiind intimatele reclamante.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, iar prin serviciul registratură intimatele reclamante au depus întâmpinare prin care solicită și judecata cauzei în lipsă, după care,
Curtea, luând act de că în cauză nu se formulează alte cererii, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta recurentei Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, consilier juridic, având cuvântul solicită în esență admiterea recursului, casarea sentinței atacate și pe fond respingerea acțiunii promovate de reclamante ca neîntemeiată.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrata sub nr-, reclamanții - si, au chemat in judecata AUTORITATEA NAȚIONALA PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE
MUNCA, solicitând instanței sa dispună obligarea paratei la calcularea si plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând primele de vacanta pentru perioada 14.02.2006-31.12.2006, sume ce urmează sa fie actualizate in raport cu rata inflației.
In motivarea cererii, reclamanții au arătat ca drepturile salariale isi au temeiul legal in disp. art.34 al.2 din Legea nr. 188/1999 republicată, prevederi legale care au devenit inaplicabile datorita suspendării instituita prin disp. art.3 al.l din OUG 33/2001, art. 12 al.4 din Legea nr.743/2001, art. 10 al.3 din Legea nr.631/2002, art.9 al.7 din Legea nr.507/2003, art.8 al.7 din Legea nr.511/2004 si de art.5 al.l din Legea nr.380/2005.
Reclamanții au mai arat ca dreptul de a cere indemnizația de concediu constituie un drept de remunerare a muncii, parte integranta a dreptului fundamental la munca, astfel ca nu putea fi suspendat sau anulat.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de necompetenta materiala a instanței, motivat de faptul ca ea este organ de specialitate al administrației publice centrale, astfel ca prezenta acțiune este de competenta Secției de Contencios Administrativ a Curții de Apel Ploiești, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, ca neintemeiata, motivat in esența de faptul ca prevederile legale referitoare la primele de vacanta au fost suspendate succesiv prin legile bugetare apărute in perioada 2001-2006, iar parata a respectat aceste dispoziții legale.
Prin sentința 416/20.11.2007 Tribunalul Prahova a respins excepția de necompetență materială și a admis acțiunea, obligând pârâta să calculeze și să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând primele de concediu prev. de disp. art. 34 al. 2 din legea 188/1999 actualizată pentru perioada 14.02.2006- 31.12.2006 ( prime egale cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu și care se impozitează separat) corespunzător perioadei în care fiecare reclamant a avut calitatea de funcționar public în cadrul instituției pârâte, sume actualizate cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății efective a acestora.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că dreptul reclamanților la acordarea indemnizației de concediu a fost suspendat pana la data de 31.12.2006, după care acesta a devenit aplicabil, întrucât nu s-a mai dispus in mod expres suspendarea, Legea nr.486/2006 privind bugetul de stat pentru anul 2007 neprevăzând nimic in acest sens, iar dispozițiile art.64 al.2 din Legea nr.24/2004 prevăd ca "la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectata de suspendare reintra de drept in vigoare."
Ca urmare, dreptul reclamanților la prima de concediu s-a născut ex lege, odată cu reglementarea lui, conferind funcționarilor publici posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv din raportul juridic creat sa efectueze prestația pozitiva, constând in plata sumei de bani corespunzătoare indemnizației de concediu.
Începând cu data suspendării inițiale a dreptului funcționarilor publici la plata indemnizației de concediu (2.03.2001- când a fost publicata in Monitorul Oficial OUG33/2001), pana la încetarea suspendării(1.01.2007) si pana la data introducerii prezentei acțiuni, a existat atât dreptul reclamanților, cat si obligația corelativa a debitorilor de a plați drepturile bănești precizate, obligație care insa nu a fost executata.
Referitor la suspendarea drepturilor bănești solicitate de reclamanți pentru perioada anului 2006, tribunalul a retinut ca aceasta a semnificat doar suspendarea exercițiului dreptului, insa nu si înlăturarea dreptului - cată vreme prin niciunul din actele normative prin care s-a dispus suspendarea nu s-a prevăzut in mod expres aceasta -, intrucat in caz contrar s-ar nesocoti, atât disp. art.53 din Constituția României, cat si cele ale art.l din Protocolul nr.l adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale, precum si principiul de drept care garantează realizarea drepturilor acordate.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta susținând că în mod eronat a fost respinsă excepția de necompetență materială a Tribunalului având în vedere că recurenta este instituție publică, cu personalitate juridică, deținând statutul de organ de specialitate al administrației publice centrale.
Pe fondul cauzei s-a susținut de către recurentă că intimatele reclamante au beneficiat de toate drepturile cuvenite în materia funcției publice și funcționarilor publici, așa cum au fost prevăzute de dispozițiile legale în vigoare.
Se arată în continuare că aplicarea art. 35 al. 2 din Legea 188/1999, republicată, a fost suspendată succesiv, prin mai multe acte normative, ceea ce înseamnă că intimatele pârâte nu puteau beneficia de acest drept.
Se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fondul cauzei respingerea acțiunii.
Intimatele au formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate.
Examinând sentința pronunțată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Excepția de necompetență materială a tribunalului este nefondată.
Dispozițiile art.911din Legea 188/1999 stabilesc competența procesuală a instanței de contencios administrativ, respectiv competența în funcție de natura obiectului cererii,iar competența materială funcțională este prevăzută de art. 28 al. 1 din Legea 554/2004 coroborat cu art. 2 al. 1 lit. Cod proced. civ.în sensul că cererile având ca obiect drepturile salariale reprezentând un conflict de muncă sunt de competența materială funcțională a Tribunalului d e Contencios Administrativ.
În ceea ce privește fondul cauzei se constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale situației de fapt.
Astfel, dreptul la prima de concediu a fost reglementat de art. 34 al. 2 din Legea 188/1999, actualizată, fiind suspendat prin mai multe acte normative succesive ( OUG 33/2001, Legea 743/2001, Legea 631/2002, Legea 161/2003, Legea 507/2003, Legea 511/2004 și Legea 379/2005 ),- legile precizate privind bugetele de stat pentru perioada 2001- 2006, până la data de 31.12.2006.
După această dată, respectiv începând cu 1.01.2007 acest drept nu a mai fost suspendat, astfel încât s-a născut dreptul reclamantelor la acțiune, respectiv la plata în bani a indemnizației de concediu.
Se vor înlătura susținerile recurentei referitoare la imposibilitatea acordării acestui drept din cauză că nu a fost prevăzut în legislația pentru anul respectiv ca fiind nefondată.
Prin actele normative menționate s-a dispus doar suspendarea dreptului, nu și înlăturarea lui, astfel încât dreptul nu a fost golit de conținut.
Intenția legiuitorului nu a fost aceea de a anula un drept deja acordat, ci doar de a întârzia aplicarea lui, prin suspendarea prevăzută de legile bugetului de stat, concluzie rezultată din faptul că suspendarea exercitării dreptului a intervenit ulterior reglementării lui, respectiv la data de 2.03.2001, când a intrat în vigoare OUG 33/2001.
Curtea va mai avea în vedere și dispozițiile art. 18 din Codul Muncii care reglementează faptul că drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul unor tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu.
Ori, faptul că în actele normative prin care s-a dispus suspendarea nu sunt menționate motivele care au justificat-o și nici împrejurări dintre cele prev. de art. 53 al. 2 din Constituție duce la concluzia că această restrângere a exercițiului drepturilor reclamanților a fost subiectivă și arbitrară.
În consecință, pentru considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 312 Cod proced. civ. recursul se va respinge ca nefondat, menținându-se ca legală și temeinică sentința pronunțată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtaAgenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă,B,--22, sector 4, împotriva sentinței nr. 416 din 20 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatele reclamante,comuna M,-, județul P și P,-, - 1,. A,. 12, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 21 februarie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
- - - - - -
Fiind lipsă din instanță
se va semna de către
Președintele instanței
Grefier,
- -
Red.
Dact. /2 ex/10.03.2008
Dosar fond - al Tribunalului Prahova
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață Valentin Niță
