Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 2607/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 2607/2009

Ședința publică din 26 octombrie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Mirela Budiu

JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan

JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, împotriva sentinței civile nr. 46 din 10.02.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N, în contradictoriu cu intimații și INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI B N, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari - supliment normă de hrană.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, recurenta prin memoriul de recurs a solicitat judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2. pr.civ.

Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.

CURTEA

deliberând reține că,

Prin sentința civilă nr. 46 din 10 februarie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive ridicată de pârâtul de rând 2 Ministerul Internelor și Reformei Administrative B, ca neîntemeiată.

Totodată, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților Inspectoratul de Poliție Județean B-N și Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

Pârâtul de rând 1 Inspectoratul de Poliție Județean B-N a fost obligat să achite reclamantului valoarea financiară neimpozabilă a Normei de hrană,Norma 12 B pentru perioada 1 ianuarie 2006 - 1 decembrie 2007, prevăzută în Anexa la HG nr. 65/23.01.2003, calculată în raport de timpul efectiv lucrat, actualizată cu rata inflației la data plății efective.

S-a respins acțiunea reclamantului în ce privește achitarea valorii financiare a Normei 12 B pentru perioada 16 septembrie 2005 - 1 ianuarie 2006, ca neîntemeiată.

Pârâtul de rând 2 Ministerul Internelor și Reformei Administrative a fost obligat să aloce fondurile bănești necesare achitării drepturilor la care pârâtul de rând 1 fost obligat față de reclamant.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.360/2002 privind Statutul polițistului, polițistul este funcționar public, cu statut special și conform art.28 alin.1 lit.c din aceeași lege, are dreptul la alocații pentru hrană, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, iar, în aplicarea acestor prevederi legale a fost adoptată HG nr.65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de, ale personalului aparținând structurilor Ministerului d e Interne, căruia i se aplică Statutul polițistului.

Analizând excepția ridicată de pârâta de rând 2 MIRA B, aceea a lipsei calității procesuale pasive instanța a respins această excepție întrucât așa cum rezultă din însăși dispozițiile HG.65/2003 care reglementează drepturile solicitate de reclamant prin acțiune, Ministerul d e Interne este cel care stabilește normele de aplicare acestei hotărâri precum și structura normelor de hrană în calitatea sa de organ ierarh superior pârâtei de rând 1 cât și aceea de ordonator de credite, astfel că excepția a fost respinsă iar pârâta de rând 2 fost obligată să aloce fondurile necesare achitării drepturilor la care pârâtul de rând 1 fost obligat față de reclamant.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR solicitând instanței admiterea excepției invocate cu consecința respingerii acțiunii reclamantului față de acesta.

În dezvoltarea motivelor recursului, pârâtul arată că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor, motiv pentru care o reiterează în recurs.

În susținerea pretențiilor formulate, intimatul-reclamant a invocat prevederile HG nr. 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de, ale personalului aparținând structurilor Ministerului Administrației și Internelor, cu modificările și completările ulterioare.

Normele de hrană zilnice, plafoanele calorice și categoriile de personal pentru care se acordă sunt prevăzute în anexa acestei hotărâri. Potrivit prevederilor art. 4 din HG nr. 65/2003 "normele de aplicare a prezentei hotărâri, precum și structura normelor de hrană se stabilesc prin ordin al ministrului administrației și internelor".

Astfel, în baza și executarea dispozițiilor acestui act normativ, a fost emis Ordinul MAI nr. 440/2003 privind hrănirea efectivelor MAI în timp de, cu modificările și completările ulterioare, prin care a fost reglementată procedura de alocare/scoatere a personalului instituției căruia i se aplică Statutul polițistului la/de la drepturile instituite de HG nr. 65/2003.

Art. 24 al acestui ordin arată cu claritate că "alocarea (scoaterea) la (de la) drepturi de hrană a personalului Ministerului Administrației și Internelor care beneficiază de norme de hrană se face în toate situațiile, nominal, prin ordin de zi pe unitate/dispoziția zilnică a șefului unității".

Ministerul Administrației și Internelor - prin reprezentantul său legal, ministrul administrației și internelor - avea obligația de a stabili, la un nivel de act normativ intern, normele de aplicare a HG nr. 65/2003, precum și structura normelor de hrană.

Această obligație a fost îndeplinită.

Potrivit prevederilor art. 12 alin 2 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cu modificările și completările ulterioare,. "în județe se organizează și funcționează, ca unități cu personalitate juridică, inspectorate de poliție".

Raporturile de serviciu ale intimatului-reclamant se desfășoară în cadrul Inspectoratului de Poliție al județului B-N, unitate de poliție cu personalitate juridică, al cărei conducător este direct răspunzător de alocarea/nealocarea la norma de hrană pretinsă a personalului din subordine.

În concluzie, solicită admiterea excepției astfel cum a fost formulată cu dispunerea respingerii acțiunii reclamantului față de MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Analizând recursul declarat de către pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041.pr.civ. Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele următoarele:

Este de principiu că potrivit normelor juridice instituite prin Codul d e procedură civilă, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că poate fi obligat în raportul juridic dedus judecății, iar în situațiile juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv.

În speță se poate constata că pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR poate fi obligat în raportul juridic dedus judecății iar față de acesta se poate realiza interesul reclamantului.

Astfel, potrivit art.1 alin.1 din OUG nr.30/2007, Ministerul Internelor și Reformei Administrative este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică proprie care pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de competență, asigură conform art.3 lit.c pct.11 din același act normativ, elaborarea proiectului de buget al ministerului, organizează și controlează întreaga activitate economico-financiară a ordonatorilor de credite.

Se poate observa, așadar, că recurentul alături de celălalt pârât, Inspectoratul de Poliție al jud. B-N, ca instituții bugetare, sunt ținute la plata drepturilor bănești către reclamant și, ca atare, poate fi obligat în raportul juridic dedus judecății.

A admite contrariul ar însemna să expunem reclamantul unui arbitrariu în ce privește caracterul executoriu al hotărârilor instanței și să se rețină culpa instituțiilor statului care nu au făcut tot posibilul pentru a pune în valoare aceste hotărâri cu grave consecințe pe terenul art. 6 parag. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale așa după cum reiese fără echivoc din Hotărârea din 6 septembrie 2005 Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Săcăleanu contra României.

Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia recursul declarat ca fiind nefondat, iar în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. îl va respinge și va menține în întregime hotărârea recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR împotriva sentinței civile nr. 46 din 10.02.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 26.10.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

Red./

5 ex./03.11.2009

Jud.fond.-

Președinte:Mirela Budiu
Judecători:Mirela Budiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 2607/2009. Curtea de Apel Cluj