Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 262/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția de contencios Administrativ și Fiscal
osar nr-
DECIZIA NR. 262/
Ședința publică din 15 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Maria Ioniche JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă
- - - - JUDECĂTOR 3: Silviu
-- - - judecător
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă împotriva sentinței civile nr. 4120/C din 11 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în prezenta cauză, au avut loc asupra recursului, în ședința publică din data de 8 aprilie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 15 aprilie 2008.
Față de actele, lucrările și probele administrate în cauză, instanța, în urma deliberării, a pronunțat hotărârea de mai jos:
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că, prin sentința civilă nr. 4120/C din 11 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ B, pârâta a fost obligată să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând primele de concediu aferente anilor 2001, 2002 și 2003 în sumă totală de 12.962.500 ROL actualizată cu rata inflației până la data plății la care se adaugă dobânda legală.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Reclamantul funcționar public în cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă B, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 12.962.500 RON reprezentând prima de concediu pentru anii 2001 - 2003, sumă urmând a fi actualizată în raport cu rata inflației și dobânda de referință a BNR.
Temeiul legal al dreptului la prima de vacanță îl constituie art.34, alin.2 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, în conformitate cu care "Funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat".
Aplicarea acestei prevederi legale a fost suspendată prin art.3, alin.1 din G nr.33/2001 și apoi, în mod succesiv, prin legile anuale ale bugetului de stat până la 31 decembrie 2006.
Analizând dispozițiile de suspendare, prima instanță a constatat că acestea contravin art.41 și art.53 din Constituția României, deoarece dreptul de primă de vacanță, constituind un drept de remunerare a muncii, care face parte din conținutul complex al dreptului de muncă, nu poate fi restrâns în mod discriminatoriu și contrar echității impuse de o societate democratică.
Suspendarea acordării dreptului în cauză, contravine și dispozițiilor art.38 din Codul muncii, în conformitate cu care "Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturilor recunoscute de lege salariaților, sau limitarea acestor drepturi, este lovită de nulitate".
Ca urmare, prima instanță a apreciat că, fiind lipsită de efecte juridice suspendarea dreptului la prima de vacanță și din moment ce nu a intervenit niciun act normativ de abrogare a dreptului respectiv, înseamnă că el a existat pe întreaga perioadă și se impunea a fi acordat retroactiv.
În consecință, prima instanță a admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâta să-i plătească acestuia prima de vacanță aferentă anilor 2001, 2002 și 2003, sume ce or fi actualizate în raport cu rata inflației.
Totodată, pârâta a fost obligată și la plata dobânzii legale.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termen legal, pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul obligării B de a achita suma în litigiu actualizată doar cu rata inflației până la data plății efective, iar pe fond admiterea cererii reclamantului privind actualizarea sumei numai cu indicele de inflație, nu și cu dobânda legală.
În motivare, recurenta a arătat că, dacă există un prejudiciu cauzat reclamantului și care trebuie reparat, soluția instanței privind actualizarea sumei atât cu rata inflației cât și dobânda legală, conduce la repararea de două ori a aceluiași prejudiciu, ceea ce, în opinia recurentei nu este permis și nici legal.
De altfel, și Guvernul României, prin ordonanța de Urgență nr. 146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001 - 2006, stabilit, în mod expres, prin art. 5 alin. (1) că primele de concediu de odihnă se actualizează cu indicele de inflație publicat în luna în care se face plata față de luna pentru care se calculează, pe baza datelor comunicate de Institutul Național de Statistică.
Întrucât primele de concediu au caracterul unui drept salarial izvorât dintr-un raport de serviciu, în speță nu-și găsesc aplicabilitatea dispozițiile referitoare la răspunderea civilă, astfel încât nu poate fi acordată și dobânda legală.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că recursul promovat împotriva Sentinței civile nr.4120/C/11.12.2007 a Tribunalului Brașov, este nefondat.
În mod corect instanța de fond a reținut că intimatul reclamant este îndreptățiți la acordarea primei de concediu, obligând recurenta pârâtă la plata acestor sume actualizate, potrivit art.1082 - art.1084 Cod civil, cu rata inflației și la plata dobânzii legale.
Prin neacordarea acestor prime de vacanță în perioada 2001 - 2003, recurenta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bap rodus intimatului un prejudiciu care, potrivit art.1084 Cod civil, trebuie reparat integral, respectiv atât prejudiciul efectiv (damnun emergens), cât și beneficiul nerealizat (lucrum cessans).
Astfel, prejudiciul efectiv va fi acoperit prin achitarea sumei actualizate cu rata inflației, iar beneficiul nerealizat va fi reparat prin acordarea dobânzii legale, astfel cum prevede art.1088 Cod civil.
Motivele invocate de recurentă, potrivit cărora acordarea acestor sume conduce la repararea de două ori a aceluiași prejudiciu, sunt neîntemeiate, având în vedere că, prin atitudinea sa culpabilă, nu a achitat aceste prime la momentul la care intimatul era îndreptățit să le primească și că obligația stabilită de instanță, trebuie executată de îndată, pentru recuperarea integrală a prejudiciului.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art.312, alin.1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B, împotriva Sentinței civile nr. 4120/C/11.12.2007 a Tribunalului Brașov.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă - cu sediul în B,-, jud. B, împotriva sentinței civile nr.4120/C/11.12.2007, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 aprilie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -- -
Grefier,
Red.:/15.04.2008
Dact.: /5.05.2008/2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Maria IonicheJudecători:Maria Ioniche, Clara Elena Ciapă, Silviu
