Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 262/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-DECIZIENR. 262/R-
Ședința publică din 20 Martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru judecător
JUDECĂTOR 2: Ioana Miriță
JUDECĂTOR 3: Ioana Bătrînu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN CADRUL MIRA BIROUL TERITORIAL DIN IPJ, prin reprezentantul său legal Tatia, președinte, în numele și pentru membrii de sindicat, -, G, G, împotriva sentinței civile nr.466/CA/10 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă, în dosarul nr-, intimați fiind pârâțiiINSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUIcu sediul în P,-, jud.A șiMINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELORcu sediul în B, sector 1, nr.1A.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns avocat pentru recurenții - reclamanți și consilier juridic pentru intimatul-pârât A, lipsă fiind intimatul-pârât
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Consilier - juridic, pentru intimatul - pârât A, depune la dosar în copie xerox, adresa nr. 23415/6.02.2009, emisă de A și adresa nr. 75467/13.02.2009 emisă de A, reprezentând documente în apărare. Arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții -reclamanți, nu mai are alte cereri de formulat în cauză
Curtea, în raport de această împrejurare, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia pe fond. Pune în vedere părților, să facă precizarea dacă reclamanții au solicitat efectuarea unei expertize, ca procedură prealabilă.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții - reclamanți, solicită în principal admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea efectuării unei expertize de specialitate, care să constate dacă locurile de muncă ale reclamanților sunt periculoase și vătămătoare, iar în subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii primei instanțe, în sensul obligării pârâtului A să plătească reclamanților sporul de condiții grele, deosebit de periculoase și vătămătoare prevăzut de Ordinul A nr.132/2004, pe ultimii trei ani anteriori introducerii acțiunii și obligarea pârâtului A să asigure fondurile necesare plății acestui drept, actualizat cu coeficientul de inflație de la data plății, în raport de data angajării și timpul efectiv lucrat de reclamanți.
Precizează că reclamanții nu au solicitat efectuarea unei expertize înainte de a se adresa instanței și nici nu s-a solicitat instituției acest spor. De asemenea, arată că unii dintre salariați primesc acest spor, alții nu, iar reclamanții au considerat că sunt discriminați.
Consilier - juridic, având cuvântul pentru intimatul - pârât A, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, pentru motivele expuse în scris în întâmpinarea depusă la dosar și pe care le susține oral în ședință publică.
CURTEA
Asupra recursului de față,
Constată că, rin p. acțiunea introdusă la data de 14.12.2007, reclamanții, și alții, reprezentați de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractul din cadrul - Biroul Teritorial Argeș, au chemat în judecată Inspectoratul de Poliție al Județului A și Ministerul Internelor și Reformei Administrative pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea primului pârât la plata sporului de antenă pe ultimii trei ani, anteriori introducerii acțiunii și obligarea celui de al doilea pârât să asigure fondurile necesare plății acestui drept, arătând că sunt angajații A și începând cu anul 2004, aveau dreptul la plata sporului de antenă, acesta fiind acordat preferențial.
Au solicitat pârâtului plata acestui spor, cerere rămasă fără rezultat.
Pârâtul Aaî nvederat instanței că o parte din reclamanți nu au fost angajații săi pentru întreaga perioadă pretinsă, iar sporul pretins nu este prevăzut de nici un act normativ (filele 3-4).
Din adresa nr.20496/18.02.2008 (fila 4), depusă de pârâtul A, cu privire la reclamanți, rezultă următoarele: este angajată de la data de 17.03.2007, nu au angajat reclamantul, ci de la data de 1.01.2004, nu au angajat pe -, ci pe - de la data de 1.01.2004, au avut angajat pe până în anul 2000, când a fost trecut în rezervă, iar alt polițist, cu același nume, a fost angajat anterior datei de 1.01.2004, sunt doi angajați cu numele de, unul trecut în rezervă în anul 1994 și altul angajat la 16.12.2006, este angajat de la data de 29.07.2005, nu au angajat nici un polițist cu numele de, ci de de la data de 1.01.2004, Gaf ost angajat în perioada 1995-1.07.2005, la -Sector 2 B, iar de la data de 1.07.2005 este angajatul său, este angajat de la data de 30.07.2004, este angajată de la data de 17.03.2007, nu au nici un angajat cu numele de, ci de la 1.01.2004, nu au nici un angajat, ci de la data de 1.01.2004.
Instanța, prin încheierea de ședință din 7.03.2008 (fila 33), a pus în vedere reclamanților să-și precizeze acțiunea cu privire la sporul pretins, încadrarea acestuia în dispozițiile legale și perioada când au fost angajați la pârâtul A, iar prin încheierea de ședință din 11.04.2008 (fila 40) a dispus ca pârâtul A să depună la dosar Ordinul A nr.132/2004, acesta fiind depus la filele 43-109.
Pârâtul, prin întâmpinare (fila 35), a solicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul că sporul de antenă pretins nu este reglementat de nici un act normativ, parte din reclamanți nu au fost angajații A pe toată perioada pretinsă prin acțiune, pentru fiecare reclamant nu este indicată perioada pentru care se pretinde acordarea sporului, acesta fiind pretins generic.
Reclamanții, prin cererea depusă la data de 27.06.2008 (fila 122), și-au precizat acțiunea în sensul că înțeleg să pretindă, pe perioada 14.12.2004 la zi, sporul de condiții grele deosebit de periculoase și vătămătoare, prevăzut de Ordinul nr.132/2004.
Pârâtul A, prin întâmpinare (filele 126-127), a solicitat respingerea acțiunii precizate, arătând că sporul pretins nu se poate acorda decât în baza unui buletin de determinare prin expertizare a locurilor de muncă, că locurile de muncă ale reclamanților nu se încadrează în categoria locurilor de muncă pentru care se acordă acest spor, că sporul a fost acordat numai polițiștilor care lucrează în condiții deosebite fiind supuși radiaților, că sporul nu are caracter general. În fine, a indicat că numai o parte din reclamanți, G și au beneficiat de acest spor, depunând înscrisuri (filele 128-142).
Prin sentința civilă nr.466/CA din 10 octombrie 2008, Tribunalul Argeș, Secția civilă - Complet specializat contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanți.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin nr.OG38/2003, cu modificările și completările ulterioare, a fost reglementată salarizarea polițiștilor. Potrivit acesteia, polițiștii au dreptul, pe lângă salariul de bază și la alte sporuri, acestea fiind exprese și limitativ prevăzute de lege.
Pentru fiecare spor ce trebuie acordat s-a stabilit în sarcina obligația de a emite norme de aplicare.
Cu titlu de excepție, la art.23 alin.1 din ordonanță, s-a prevăzut că "dispozițiile legale prin care sunt stabilite sporuri pentru condiții periculoase sau vătămătoare, pentru activități care solicită o încordare psihică foarte ridicată sau care se desfășoară în condiții deosebite de muncă, pentru condiții grele de muncă, pentru activitatea desfășurată în schimb de noapte, precum și alte reglementări se aplică și polițiștilor care se află în situații similare, cu avizul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Normele de aplicare se stabilesc prin ordin al ministrului de interne"., în aplicarea acestor dispoziții, a emis ordinul nr.132/2004 (filele 43-108).
În anexele la ordin au fost stabilite sporurile de care pot beneficia polițiștii, categoriile de polițiști ce pot beneficia de acestea și condițiile ce trebuiesc îndeplinite pentru acordarea fiecărui spor în parte.
Anexa nr.10 (filele 93-108) cuprinde regulamentul privind acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase, periculoase, vătămătoare, pentru activități ce solicită o încordare psihică foarte ridicată și pentru condiții grele de muncă, acordate polițiștilor.
În anexa nr.10E, la pct.4 este prevăzut că personalul care lucrează permanent în locuri de muncă în condiții determinate de acțiunea câmpurilor electromagnetice de radiofrecvență produse de emițătoare pentru comunicații, stații de radiolocație, instalații de înaltă frecvență, stații radio de US, beneficiază de un spor de maxim 10%.
Reclamanții și-au întemeiat și precizat acțiunea pe aceste dispoziții legale.
Potrivit art.23 din nr.OG38/2003 și a art.4 din anexa 10, cap.1, secțiunea I din Ordinul nr.132/2004, stabilirea locurilor de muncă pentru care se acordă sporurile reglementate de lege se face în baza "buletinelor de determinare prin expertizare a locurilor de muncă" eliberate de organele de specialitate abilitate prin lege, avizate de către inspectorii cu protecția muncii din inspectoratele generale pentru unitățile subordonate.
Pârâtul A, în baza acestor dispoziții, a luat măsuri de expertizare a locurilor de muncă, fiind emise buletine de măsurare a radioelectric și valorile rezultate din măsurare (filele 128-139).
Compartimentul financiar - contabilitate din cadrul A, cu adresa nr.-/18.08.2008 (fila 142), a arătat că numai reclamanții, G și au beneficiat de sporul pretins.
Instanța, cu privire la acești reclamanți, a constatat că au beneficiat de sporul prevăzut de lege, încasându-l, astfel că nu îl mai pot pretinde pe calea acțiunii în justiție.
Cu privire la ceilalți reclamanți, instanța a reținut că nu pot beneficia pe perioada 14.12.2004, la zi de sporul pretins, deoarece nu au făcut dovada că locul în care și-au desfășurat activitatea a fost expertizat ca fiind un loc de muncă pentru care sporul trebuie acordat.
De asemenea, s-a mai reținut că o parte din reclamanți, deși pretind sporul pe această perioadă, nu au fost angajați pe întreaga perioadă pretinsă, ci parțial.
Astfel, este angajată de la data de 17.03.2007, este angajat de la 16.12.2006, este angajat de la data de 29.07.2005, G este fost angajat de la data de 1.07.2005, este angajată de la data de 17.03.2007.
Împotriva sentinței nr.466/CA/10 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă - complet specializat de contencios administrativ fiscal, în termen legal, au formulat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit disp.art.304 pct.9 Cod pr.civilă, susținându-se că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
În motivarea recursului, reclamanții arată că în lipsa unei expertize de specialitate pentru verificarea dacă ei pot beneficia de sporul de condiții periculoase și vătămătoare prevăzut de Ordinul MIRA nr.132/2004, instanța de fond nu putea pronunța o hotărâre de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.
Pentru acest motiv, solicită în principal casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru efectuarea expertizei de specialitate.
În subsidiar, solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii, în sensul obligării pârâtul IPJ A, să plătească reclamanților sporul solicitat prevăzut de Ordinul MIRA 132/2004, pe ultimii 3 ani anteriori introducerii acțiunii și obligarea pârâtului MIRA să asigure fondurile necesare plății acestui drept, actualizat cu coeficientul de inflație de la data plății, în raport de data angajării și timpul efectiv lucrat de fiecare reclamant.
Recursul formulat de reclamanți nu este fondat.
Așa cum a reținut prima instanță, potrivit art.23 din nr.OG38/2003 și a art.4 din anexa 10, cap.1, secțiunea I din Ordinul nr.132/2004, stabilirea locurilor de muncă pentru care se acordă sporurile reglementate de lege se face în baza "buletinelor de determinare prin expertizare a locurilor de muncă" eliberate de organele de specialitate abilitate prin lege, avizate de către inspectorii cu protecția muncii din inspectoratele generale pentru unitățile subordonate. Pârâtul A, în baza acestor dispoziții, a luat măsuri de expertizare a locurilor de muncă, fiind emise buletine de măsurare a radioelectric și valorile rezultate din măsurare (filele 128-139). Compartimentul financiar - contabilitate din cadrul A, cu adresa nr.-/18.08.2008 (fila 142), a arătat că numai reclamanții, G și au beneficiat de sporul pretins, astfel că nu îl mai pot cere pe calea acțiunii în justiție.
Cu privire la ceilalți reclamanți, instanța a reținut că nu pot beneficia pe perioada 14.12.2004 - la zi, de sporul pretins, deoarece nu au făcut dovada că locul în care și-au desfășurat activitatea a fost expertizat ca fiind un loc de muncă pentru care sporul trebuie acordat.
La acest termen, reclamanți au recunoscut că nu au solicitat expertizarea locurilor lor de muncă, înainte de formularea acțiunii în justiție; nu au solicitat efectuarea acestei expertize nici la instanța de fond, ci doar în recurs, ceea ce contravine dispozițiilor art.305 Cod pr.civilă, potrivit cărora, în instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor.
Sporul solicitat de reclamanți nu se acordă direct de către instanță, stabilirea locurilor de muncă pentru care se acordă acest spor făcându-se în baza buletinelor de determinare prin expertizare a acestora eliberate de organele de specialitate abilitate de lege, avizate de către inspectorii cu protecția muncii din inspectoratele generale pentru unitățile subordonate.
Nefăcând dovada, așa cum a reținut instanța de fond, că locul în care și-a desfășurat activitatea a fost expertizat ca fiind un loc de muncă pentru care sporul trebuia acordat, în mod legal acțiunea reclamanților a fost respinsă ca neîntemeiată.
Față de aceste considerente, urmează ca în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă, să se respingă ca nefondat recursul formulat de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN CADRUL - BIROUL TERITORIAL DIN, prin reprezentantul său legal TATIA, președinte, în numele și pentru membrii de sindicat, -, G, G, împotriva sentinței civile nr.466/CA/10 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A și MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
,
Grefier,
Red./14.04.2009
GM/2 ex.
Jud.fond:
Președinte:DumitruJudecători:Dumitru, Ioana Miriță, Ioana Bătrînu
