Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2856/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2856/2009
Ședința publică de la 12 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 2: Axente Irinel Andrei
JUDECĂTOR 3: Monica
GREFIER
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 737/2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul cu nr-, în contradictoriu cu pârâții OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA C, AGENTIA NATIONALA DE CONSULTANTA AGRICOLA, MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și CONSILIUL JUDETEAN C, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999) indemnizația de dispozitiv.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru și timbru judiciar, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Se constată totodată faptul că la data de 05.11.2009 s-a depus la dosar, de către intimata Agenția Națională de Consultanță Agricolă, întâmpinare, iar la data de 11.11.2009, recurenta a depus la dosar note de ședință, solicitând judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 737/2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul cu nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA C, AGENTIA NATIONALA DE CONSULTANTA AGRICOLA, MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE și MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR, pârât CONSILIUL JUDETEAN
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, reclamanta are calitatea de funcționat public în cadrul Oficiului Județean de Consultanță Agricolă C, anterior fiind angajată la Consiliul Județean C pe perioada 28.07.2003 - 02.02.2005 când Centrul Județean de Consultanță Agricolă era în subordinea Consiliului Județean Deși prevederile art.31 din Legea 188/1999 fac referire la dreptul funcționarilor publici de a beneficia de prima și alte drepturi salariale în care poate intra și indemnizația de dispozitiv, acest drept este condiționat de legea de acordarea a acestui spor.
În cazul reclamantei, prevederile legale invocate în acțiune nu dau dreptul acesteia de a beneficia de indemnizație lunară de dispozitiv de 25% astfel că în conformitate cu prev. art.18 din Legea 554/2004, tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și admiterea în întregime a acțiunii, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului reclamanta a arătat că, prin sentința atacată, instanța a respins acțiunea formulată, motivând respingerea prin aceea că "prevederile legale invocate în acțiune nu dau dreptul acesteia de a beneficia de indemnizația lunară de dispozitiv de 25%".
Consideră că aceastăfrazăa instanței de fond nu poate fi primită ca o motivare a unei hotărâri judecătorești, atâta timp cat prin acțiune s-au invocat o sumedenie de aspecte legale si numeroase temeiuri de drept. Instanța a omis sa pronunțe asupra acestora, mulțumindu-se sa redacteze fraza citata mai sus si cuprinde, se pare, întreaga "motivare".
In aceste condiții este evidenta lipsa motivării hotărârii instanței de fond, aceasta neputând pronunța o hotărâre temeinica si legala fără a analiza toate temeiurile de drept invocate si fără a face referire la acestea, in vreun fel.
Cererea formulata in fata instanței de fond este admisibila, prin prisma motivelor invocate atât prin acțiune cat si a dezvoltării lor prin răspunsurile la întâmpinările depuse.
Astfel, este angajata - ca funcționar public - in cadrul Oficiului Județean de Consultanta Agricola C, începând cu data de 3.02.2005, anterior acestei perioade, mai exact in intervalul 28.07.2003 - 2.02.2005 fiind funcționar public, in subordinea Consiliului Județean
Prin Legea 188/1999 se statuează dreptul funcționarului public de a beneficia de prime si alte drepturi salariale.
In completarea acesteia vine Art. 13 din Legea nr. 138/1999 prevede următoarele: "cadrele militare in activitate, militarii angajați pe baza de contract si salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunara de 25 % din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comanda si gradații, respectiv din salariul de baza."
Conform art. 1 din Legea nr. 138/1999, dispozițiile prezentei legi se aplica personalului militar si civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, ministerului d e Interne, Serviciului R de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție si, Serviciului de Telecomunicații Speciale si Ministerului Justiției.
Prin Ordinul nr. 496/2003 Ministrul Administrației si Internelor a urmărit ca in rândul personalului care beneficiază de indemnizația de dispozitiv (așa cum s-a stabilit prin Legea nr. 138/1999) sa fie cuprins si personalul ce-si desfășoară activitatea in domeniul administrației publice, conform prevederilor pct.9.2 si 31.1. din acesta.
Prin aceasta măsura s-au înlăturat discrepantele in ceea ce privește drepturile salariale acordate personalului aflat in subordonarea si/sau coordonarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, asigurându-se astfel egalitatea de tratament salarial a personalului in cadrul aceleiași autorități.
Potrivit art.4 alin. 1 din nr.OUG 192/2002 privind reglementarea drepturilor de natura salariala ale funcționarilor publici, sistemul de salarizare a funcționarilor are in vedere crearea unui sistem unitar de salarizare aplicabil tuturor funcționarilor publici in raport cu activitatea depusa si cu importanta acesteia, iar potrivit alin 2, sistemul de salarizare cuprinde salariile de baza, cat si sporurile, premiile, stimulentele si alte drepturi. Sporul de dispozitiv face parte din categoria "alte drepturi".
Potrivit prevederilor Legii nr. 77/2005 si ale OG22/2005 privind reorganizarea activității de consultanta agricola, Agenția Naționala de Consultanta Agricola se reorganizează ca instituie de specialitate a administrației publice centrale.
A fost importat de cercetat si de subliniat rațiunea care a stat la baza acordării acestui spor de dispozitiv de catre legiuitor initial si, ulterior, includerea functionarilor publici si a personalului contractual din cadrul administratiei publice locale in randul persoanelor beneficiare a acestuia. Astfel, asa cum a fost si denumit acest spor "de dispozitiv" implica din partea beneficiarului sau o anumita conduita mai aparte, concretizata intr-o permanenta stare de disponibilitate fata de solicitarile angajatorului, cu privire la anumite activitati pe care trebuie, la un moment dat, sa le exercite, tocmai in virtutea calitatii de functionar public in cadrul acelei institutii, pe baza raportului de serviciu. Si este vorba de activitati desfasurate in afara orelor normale de program sau cu prelungire peste orele de program, in afara sediului institutiei si care trebuiesc indeplinite, neconditionat, la solicitarea angajatorului. Toate acestea implica anumite restrictii in planul activitatilor extraprofesionale, pentru a putea fi la dispozitia angajatorului si a raspunde cu promptitudine solicitarilor. De mentionat faptul ca pentru toate aceste eforturi suplimentare si care au caracter permanent, functionarul public nu este remunerat, in cadrul salariului de baza. Este vorba de un serviciu public, in interesul cetateanului si al institutiei publice din care face parte, care trebuie sa se traduca prin eficacitate, eficienta si responsabilitate, dar si printr-o remunerare, aferenta, a muncii prestate.
In executarea raportului juridic de munca toate obligatiile acestor functionari publici (printre vate se numără și aceasta) poarta amprenta respectării unei anumite discipline, asimilata de multe ori cu disciplina militara.
Cu toate acestea, prin neacordarea acestui spor functionarilor publici care in prezent sunt in subordinea altui minister, in speta al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, desi functioneaza in administratia publica, se incalca dispozitiile OUG137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, prevederile art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care interzic discriminarea si care prevad ca: "exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine national sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice situatie".
Art. 14 din Coventie se raporteaza intotdeauna la un drept ocrotit prin conventie, care, in prezenta situatie, este cel rezultat din art.1 din Protocolul nr.1, astfel ca acest prim criteriu de admisibilitate este dovedit.
Astfel, potrivit art.1 din Proptocol "Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietate a sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international". In ce priveste notiunea de "bun" Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca si dreptul la o suma de bani, decurgand dintr-un raport de munca, in masura in care este prevazut in legislatia in vigoare, este un drept patrimonial in sensul art.l din Protocolul nr.1.
Diferenta de tratament devine discriminatorie, in sensul art. 14 din Conventie, atunci cand autoritatile statale introduc distintii intre situatii analoage si comparabile, fara ca acestea sa se bazeze pe criterii rezonabile si obiective. Ori textele de lege prin care se acorda aceste sporuri introduc o discriminare ce nu are la baza un criteriu obiectiv si rational, fiind in contradictie cu principiul egalitatii in fata legii, consacrat de art. 16 alin.1 din Constitutia Romaniei, intrucat, persoane aflate in situatii analoage si comparabile, in materie, beneficiaza de un tratament preferential.
Mai mult, art. 20 din Constitutie prevede ca in conditiile in care exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, sens in care invoc prevederile art.6 din Conventie, art.1 din Protocolul nr.1 si art.14 din Constitutie.
Chiar art. 23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului prevede ca fiecare om e indreptatit la un salariu egal pentru munca egala, fara nici o discriminare.
Analizând argumentele aduse, prin prisma probelor dosarului, a normelor juridice incidente, a art.304 pr.civ. Curtea reține următoarele:
Actul invocat în susținerea pretențiilor recurentei, respectiv ordinul emis de către MAI a fost dat în considerarea dispozițiilor legii de salarizare și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională precum și pentru acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
Acest din urmă act normativ (Legea nr. 138/1999) reglementează salarizarea a două categorii de personal, cel militar și civil, angajați în cadrul acelorași instituții și anume instituții publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională. Se poate așadar constata chiar din titlul legii că doar cele două categorii de personal ce sunt încadrate în instituțiile precizate, respectiv apărare, ordine publică și siguranță națională, pot pretinde aplicarea drepturilor conferite de către acest act normativ.
Recurenta este funcționar public dar nu este angajată în cadrul uneia din instituțiile mai sus menționate, context în care nu pot fi primite susținerile acesteia referitoare la acordarea primei evocate.
Desigur, se susține de către recurentă că temeiul cererii îl constituie ordinul emis de, însă se omite a se avea în vedere că în conformitate cu Legea nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, inclusiv ordinele și instrucțiunile emise de organele administrației publice se publică în Monitorul Oficial. Nici Ordinul nr. 496/2003 și nici cel anterior nu au fost publicate în Monitorul Oficial, astfel încât nu au puterea de lege ce le este conferită de faptul publicării.
În plus, nu trebuie omis că prin ordinul arătat, în mod nejustificat s-a extins sfera de aplicare a legii, adăugând la aceasta și în condițiile în care potrivit art. 76 din Legea nr. 24/2000 ordinele și instrucțiunile trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot să conțină soluții care să contravină acestora.
Atât Legea nr. 138/1999 cât și Ordinul nr. 275/2002, anterior celui reținut de recurentă, se adresează unei categorii limitate de salariați, așa încât printr-o modificare adusă ultimului act administrativ, nu poate fi extinsă sfera de admisibilitate a legii și funcționarilor publici din administrația locală. Or, în aceste circumstanțe, dat fiind caracterul limitat sub aspectul persoanelor cărora se adresează, a legii nr. 138/1999, extinderea făcută de recurentă la aplicarea categoriilor de personal din Ordinul nr. 496/2003 nu poate fi primită.
În sensul corect, trebuie înțeles că personalul civil al instituțiilor de apărare, ordine publică și siguranță națională și numai cel din instituțiile pe care legiuitorul le-a avut în vedere în adoptarea Legii nr. 138/1999 beneficiază de spor de dispozitiv, spor de condiții de pericol deosebit nu și alte categorii din alte unități.
Evident, se susține că în condițiile neacordării se creează o discriminare. Această susținere, de asemenea nu poate fi reținută, deoarece salarizarea diferită este determinată de condiții de muncă diferite, de specificul muncii și de diferența dintre unitățile în care sunt încadrați funcționarii publici.
Nici susținerile privind practica judiciară nu pot fi primite ca motiv de admitere a recursului întrucât acordarea unor drepturi se face pe baza respectării legii, ori așa cum s-a arătat legea are în vedere doar anumite categorii de personal.
Prin urmare constatând că nu sunt motive întemeiate, că în raport de dispozițiile legii soluția primei instanțe este temeinică și legală, Curtea în baza art.312 pr.civ. coroborat cu art.20 din Legea nr.554/2004 va da o soluție de respingerea a recursului declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de către recurenta, în contradictoriu cu intimații OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA C, AGENTIA NATIONALA DE CONSULTANTA AGRICOLA, MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect sentința civilă nr. 737/20.03.2009 a Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 12 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - - -
./Dact.
8 ex/17.11.2009
Jud.fond:
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur, Axente Irinel Andrei, Monica