Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2863/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2863 BIS
Ședința publică de la 10 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Ilie Judecător
- - - - Judecător
- - - - Judecător
Grefier: -
XXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G, împotriva sentinței nr. 491 din data de 11 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții,.
La apelul nominal au lipsit recurenta pârâtă Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G și intimații reclamanți,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat și motivat în termenul legal.
S-a arătat că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art. 242 Cod procedură civilă.
S-a referit că intimații reclamanți nu au depus întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a trecut la deliberări:
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 491 din 11.02.2009 Tribunalul Gorja admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, și, împotriva pârâtei Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.
A obligat pârâtă să plătească reclamanților contravaloarea tichetelor de masă, după cum urmează: - 1.01.2004 - 1.02.2006; - 1.01.2004 - 1.11.2006; - 1.01.2004 - 1.07.2005.
A respins acțiunea reclamantei.
A respins cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată.
În considerentele sentinței s-a reținut că potrivit Legii nr. 142/1998 salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, pot primi alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator, în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, bugetelor locale sau unităților din sectorul bugetar în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, drept urmare pentru perioada 2004 - decembrie 2006 cuvenindu-se aceste drepturi reclamanților.
Ulterior, prin Legea nr. 435/27.11.2006 privind salarizarea și alte drepturi ale salariaților care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar veterinar, s-a stipulat la art. 23 că începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, personalul încadrat în unitățile sanitar veterinare publice beneficiază, lunar, de 20 tichete de masă.
Art. 36 din același act normativ prevede că dispozițiile legii se completează cu prevederile legislației muncii, de drept comun civile și administrative în măsura în care nu contravin legislației publice.
Drept urmare, legea specială pentru personalul din sistemul sanitar veterinar în ceea ce privește salarizarea și alte drepturi este Legea nr. 435/2006 și nu Legea nr. 142/1998, astfel că au prioritate prevederile legii speciale, respectiv art. 23 care prevăd plata tichetelor de masă.
Obligativitatea plății acestora rezultă din principiul general constituțional prev. de art.1 al. 5 din Constituție, care dispune că în România respectarea Constituției, a supremației legii și a legilor este obligatorie, deci dreptul la plata tichetelor de masă nu este o opțiune în funcție de bugetul de venituri și cheltuieli, cu atât mai mult cu cât încălcarea disp. Legii nr. 435/2006 atrage răspunderea disciplinară, patrimonială sau penală a persoanelor vinovate potrivit legii - art. 37.
Raportat la aceste considerente s-a reținut că acest drept urmează a fi acordat personalului încadrat la pârâtă, fără a se face diferențiere între personal contractual și funcționar public, începând cu anul 2004.
S-a avea în vedere și faptul că prin sentința civilă nr. 141/2008 a Tribunalului Gorj (dos-), rămasă irevocabilă prin decizia nr. 1144 din 27.05.2008 a Curții de Apel Craiovaa fost admisă acțiunea promovată de Federația Sindicală a din România și pârâta obligată să plătească membrilor de sindicat contravaloarea tichetelor de masă pentru perioada 2004 - 2007.
Astfel, reclamanții ce sunt membri de sindicat au fost omiși din acest demers și pentru evitarea discriminărilor dintre funcționarii publici din aceeași instituție, se va admite acțiunea în parte, acordându-se drepturile salariale de care au fost privați.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
A susținut recurenta că reclamanții nu au îndeplinit procedura prealabilă, în conformitate cu art.7 alin.1 din Legea 554/2004, precum și faptul că este ordonator secundar de credite și nu este în măsură să asigure necesarul de fonduri pentru plata tichetelor de masă, acest atribuit revenindu-i Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
De asemenea nu dispune de fonduri pentru plata acestor drepturi.
Curtea, analizând recursul formulat, în raport de motivele invocate, apreciază că acesta este nefondat.
Motivele de recurs care vizează lipsa fondurilor, cât și calitatea de ordonator secundar de credite, sunt nefondate, întrucât reclamanții sunt funcționari publici în cadrul DSVSA G, având raporturi juridice directe cu această unitate, care trebuie să-și asigure fondurile necesare pentru salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici, pe care îi are încadrați.
Nici celelalte motive de recurs nu sunt fondate, întrucât potrivit dispozițiilor Legii 142/1998 art. 1 prevăd că salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă suportate integral pe costuri de angajator, în limita prevederilor bugetului se stat, sau după caz, bugetelor locale sau pentru unitățile din sectorul bugetar în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate.
Ulterior, prin Legea nr. 435/27.11.2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar veterinar, s-a stipulat la art. 23 că începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, personalul încadrat în unitățile sanitar veterinare publice beneficiază, lunar, de 20 de tichete de masă.
La art. 36 din același act normativ se stipulează faptul că dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile legislației muncii, de drept comun, civile și administrative, în măsura în care nu contravin legislației specifice.
Se constată faptul că legea specială pentru personalul din sistemul sanitar veterinar în ceea ce privește salarizarea și alte drepturi este Legea nr. 435/27.11.2006 și nu Legea 142/1998, astfel că au prioritate prevederile legii speciale, respectiv art. 23 care prevăd dreptul la plata tichetelor de masă.
Cum Legea 435/2006 este o lege specială, ulterioară Legii 142/1998, nu se poate reține faptul că ar exista în vreun fel vreo limitare în ceea ce privește dreptul reclamanților la plata tichetelor de masă.
Obligativitatea plății acestora rezultă din principiul general constituțional prevăzut de art. 1 alin. 5 din Constituție, care dispune că în România, respectarea Constituției, a supremației legii și a legilor este obligatorie.
Deci, dreptul la plata tichetelor de masă nu este o opțiune în funcție de bugetul de venituri și cheltuieli aprobat cu atât mai mult cu cât potrivit art. 37 din Legea 435/2006, încălcarea dispozițiilor acestei legi privind acordarea drepturilor stipulate pentru personalului din unitățile sanitar veterinare printre care tichete de masă atrage răspunderea disciplinară, patrimonială sau penală a persoanelor vinovate potrivit legii.
De asemenea, Legea 435/27.11.2006 este ulterioară OUG 88/21.11.2006, astfel că, fiind legea specială în materie are prioritate în ceea ce privește dreptul la plata tichetelor de masă în ceea ce o privește pe reclamantă, astfel că acest drept în mod corect a fost acordat.
În consecință, avându-se în vedere considerentele de mai sus, cât și dispozițiile art. 312 și 316. urmează a fi respins recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor G, împotriva sentinței nr. 491 din data de 11 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții,.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Iunie 2009.
PREȘEDINTE: Carmen Ilie - - | JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu - - | JUDECĂTOR 3: Gabriel Viziru - - |
Grefier, |
Red. Jud. G
Ex.2//23.06.2009
Jud. fond M
Președinte:Carmen IlieJudecători:Carmen Ilie, Sanda Lungu, Gabriel Viziru