Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 212/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 212
Ședința publică de la 04 Iunie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Adina Calotă Ponea Președinte secție
Grefier: - -
*********
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN D și MINISTERUL MEDIULUI - GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL GENERAL, având ca obiect suspendarea executării deciziei nr. 125/24.04.2009 emisă de GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL CENTRAL.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat pentru reclamantul, lipsind pârâții GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN D și MINISTERUL MEDIULUI - GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL GENERAL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, prin Serviciul arhivă, pârâtul MINISTERUL MEDIULUI - GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL GENERAL a depus întâmpinare.
Interpelat de către instanță, avocat pentru reclamantul depune înscrisuri din care reiese că decizia contestată îl vizează pe reclamantul menționat: comunicarea nr. 82/RU/24.04.2009 emisă de MINISTERUL MEDIULUI - GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL GENERAL; dovada că a fost formulată și o acțiune în anulare a deciziei nr. 125/24.04.2009.
În conformitate cu dispozițiile art. 137 Codul d e procedură civilă coroborat cu art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, instanța pune în discuție excepția prematurității formulării prezentei cereri, excepție invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Avocat pentru reclamantul solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției invocate.
Apreciindu-se îndeplinite dispozițiile art. 150 Codul d e procedură civilă, instanța acordă cuvântul asupra cererii de suspendare.
Avocat pentru reclamantul solicită admiterea cererii formulate, suspendarea deciziei nr. 125/24.04.2009 emisă de GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL CENTRAL.
Apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat și dovada pagubei iminente.
În ceea ce privește existența cazului bine justificat, Avocat pentru reclamant menționează că decizia menționată nu este motivată în fapt. Învederează că la nivelul instituției, nu a existat o reorganizare efectivă, motiv pentru care susține că desființarea postului deținut anterior de către reclamant nu este justificată.
Interpelat de către instanță, avocat pentru reclamantul arată că reclamantul a optat provizoriu pentru ocuparea unui alt post în cadrul aceleiași instituții - acela de comisar simplu.
Cu privire la dovada pagubei iminente avocat pentru reclamant arată că acestuia i s-au micșorat veniturile odată cu mutarea sa pe un alt post.
În prezent îndeplinește aceleiași atribuții, însă este remunerat cu un salariu mai mic.
CURTEA
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Mediului- Garda Națională de Mediu - Comisariatul General, suspendarea deciziei nr.125/24.04.2009 prin care a fost eliberat din funcția publică de comisar -șef al Comisariatului Județean
În drept se invocă dispozițiile art.14 din Legea nr.554/2004, susținând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acest text de lege, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă. Astfel, cazul bine justificat constă în nemotivarea în fapt a deciziei ceea ce echivalează cu corodarea prezumției de legalitate a acesteia. Mai mult, la nivelul instituției nu a existat o reorganizare efectivă și reală, atribuțiunile postului său nefiind desființate și nici modificate în proporție de peste 50%. În ceea ce privește condiția pagubei iminente, reclamantul susține că în patrimoniul său se produce un prejudiciu deoarece la momentul expirării termenului de preaviz ar fi lipsit de drepturile bănești aferente postului pe care l-a ocupat.
La dosar au fost atașate următoarele acte: decizia nr. 125/24.04.2009, plângerea prealabilă formulată de reclamant.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, în principal, pe excepția prematurității pentru faptul că deși a formulat plângere prealabilă reclamantul a introdus acțiunea fără a aștepta răspunsul autorității. Pe fondul cererii, pârâta susține că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004.
Examinând cauza prin prisma susținerilor formulate și a legislației aplicabile, Curtea apreciază cererea reclamantului ca fiind nefondată.
În primul rând, este nefondată excepția prematurității acțiunii fondată pe faptul că reclamantul nu a așteptat soluționarea plângerii prealabile întrucât dispozițiile art.14 alin.1 impun ca și condiție premergătoare necesară pentru investirea instanței de judecată cu cererea de suspendare, doar sesizarea, în condițiile art.7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare.
Potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, modificată, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea în condițiile art. 7 din lege, a autorității publice ce a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond.
Așadar, pentru a se putea dispune măsura suspendării executării actului contestat se cer a fi îndeplinte cumulativ trei condiții: existența plângerii prealabile, cazul bine justificat și paguba iminentă.
Dacă în ceea ce privește condiția sesizării prealabile se constată că aceasta este îndeplinită, la dosar la fila 3 existând dovada formulării plângerii prealabile, instanța apreciază că, în speță nu sunt întrunite celelalte două cerințe prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 respectiv: cazul bine justificat și prevenirea producerii unei pagube iminente.
Astfel, prin Decizia nr. 125/2009 emisă de Ministerul Mediului - Garda Națională de Mediu - Comisariatul General, funcția publică de conducere de Comisar șef al Comisariatului Județean D, ocupată de reclamant, s-a desființat, acestuia încetându-i raporturile de serviciu prin eliberarea din funcția publică de conducere, la data expirării termenului de preaviz, respectiv la data de 24.04.2009.
Hotărârea a fost întemeiată pe dispozițiile Legilor nr. 188/1999, Legii nr. 108/1999, OUG nr. 37/2009, HG nr. 112/2009.
Existența unui caz bine justificat ar putea fi reținută dacă din împrejurările cauzei rezultă o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative.
Instanța are doar posibilitatea efectuării unei cercetări sumare a aparenței dreptului întrucât în cadrul procedurii prevăzute de lege pentru suspendarea executării actului administrativ, nu poate fi prejudecat fondul litigiului.
Natura măsurii dispuse prin actul a cărei suspendare se solicită nu constituie prin ea însăși un caz bine justificat, presupunând cercetarea în profunzime a fondului cauzei și nu se circumscriu condiției prevăzute de art. 14 alin. 1din Legea nr. 554/2004.
Analizând însă sumar prevederile deciziei contestate, Curtea reține că la baza adopării măsurii de eliberare din funcția publică se află reorganizarea statuată prin act normativ cu putere de lege, respectiv prin disp. art.III alin.1 și alin.11 din OUG nr.37/2009. Conform acestor dispoziții legale funcția publică a fost desființată, postul urmând a fi ocupat prin concurs în baza unui contract de management. Așadar, motivarea în fapt a deciziei s-a realizat implicit prin indicarea temeiului de drept avut în vedere la emiterea actului contestat.
Aspectele de temeinicie și legalitate ale reorganizării și ale disp. OUG nr. 37/2009 nu pot face obiectul judecății în acst stadiu procesual.
Totodată, Curtea constată că paguba iminentă este definită de art. 2 alin. 1 lit. s din Legea nr. 554/2004 drept prejudiciu material viitor sau după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public.
Suspendarea executării este o măsură de excepție care se justifică numai dacă actul administrativ conține dispoziții a căror îndeplinire i-ar produce reclamantului un prejudiciu grav sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului, condiție care nu este îndeplinită în prezenta cauză.
Simplele susțineri din cuprinsul cererii referitoare la paguba creată, constând în lipsirea de drepturile salariale ce i secuvin, nu sunt suficiente și nici concludente pentru a se aprecia că sunt întrunite cerințele legale ce se impun pentru se suspenda executarea unui act administrativ, a cărei prezumție de legalitate nu a fost răsturnată.
Mai precis, nu pot fi primite afirmațiile reclamantului în sensul că eventuala executare a actului administrativ contestat este de natură să-i provoace o pagubă iminentă de ordin material, întrucât conform propriilor susțineri, în prezent acesta ocupă o funcție de execuție în cadrul aceleiși autorități, asigurându-i-se acestuia un salariu aferent noii funcții, ceea ce îi dă posibilitatea să se întrețină.
În consecință, instanța apreciază că în cauză nu sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube, urmând a respinge cererea privind suspendarea actului administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de suspendare formulată de reclamantul, domiciliat în C,-, jud. D în contradictoriu cu pârâții GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEȚEAN D și MINISTERUL MEDIULUI - GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL GENERAL.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2009.
Președinte, - - - |
Grefier, - - |
.red.
24.06.2009/5 EX
10 Iunie 2009
Președinte:Adina Calotă PoneaJudecători:Adina Calotă Ponea
