Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 2875/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.2875/2009
Ședința publică de la 12 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Monica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Radu Rareș Dușa
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER: A
S-au luat în examinare - în vederea pronunțării - recursurile declarate de pârâții INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C și de chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr. 2380/2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul cu nr-, în contradictoriu cu reclamanții G, și intervenienții în nume propriu, I, G, CA I, G, I, S, T, A G, G, -, G, G, N, D, E, G, A, F, P, IU, - G, după OC, N, T, A, I, N, V, HG, -, -, O, A, A, EL, G, U, P, C, P, N, V G, A, A, D, G A, -, -, P, G A, -, -, T, V, V, V -. V, -, G, G, I, I, I., A, E, I., A, G, -, și cu pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, AGENȚIA NATIONALĂ ANTIDROG, INSPECTORATUL NATIONAL PENTRU EVIDENTA PERSOANELOR, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 5 2009, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2380/2008 din 12.12.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, s-a espins excepția prescripției acțiunii invocate de Inspectoratul de Politie al Județului
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive si a inadmisibilității acțiunii formulate de Ministerul Economiei si Finanțelor
S-a respins excepția autoritatii de lucru judecat cu privire la pretentiile lui invocata de Inspectoratul de Politie al Judetului
2. S-a act de cererea la renunțarea la judecata formulata de intervenientii Oniciu, precum si, toti cu domiliciul ales la Cabinet Avocat.
3. S-a respins actiunea reclamantilor și ca nefondata.
S-a respins actiunea formulata de intervenientii, G, -, si -eontin pentru autoritate de lucru judecat.
4. S-a admis actiunea formulata de intervenientii, T, MELANICA, A, impotriva paratilor Ministerul Internelor si Reformei Administrative si Ministerul Economiei si Finantelor, cu respingerea actiunii contra Inspectoratului de Politie al jud. CCp entru lipsa calitatii procesuale pasive, si in consecinta obliga Ministerul Internelor si Reformei Administrative si Ministerul Economiei si Finantelor sa plateasca acestor intervenienti sporul de fidelitate pentru anul 2005, actualizat potrivit indicelui de inflatie de la data nasterii dreptului pana la plata efectiva.
S- admis actiunea intervenientului si in consecinta obliga Ministerul Internelor si Reformei Administrative sa plateasca acestui intervenient, in solidar cu Inspectoratul General al Politiei Romane cu sediul in B,- si Inspectoratul de Politie al jud. C pentru 01.01.2005-31.03.2005, respectiv in solidar cu Agentia Nationala Antidrog B, pentru 01.04.2005-31.12.2005 sporul de fidelitate pentru anul 2005, actualizat potrivit indicelui de inflatie de la data nasterii dreptului pana la plata efectiva.
S-a admis actiunea intervenientilor A G, A si in consecinta a fost obligat Ministerul Internelor si Reformei Administrative sa plateasca acestor intervenienti in solidar cu IGPR si IPJ C pentru 01.01.2005-31.03.2005, respectiv in solidar cu Institutul National de Evidenta Populatiei cu sediul in B,-, sector 6 pentru 01.04.2005-31.12.2005 sporul de fidelitate pentru anul 2005, actualizat potrivit indicelui de inflatie de la data nasterii dreptului pana la plata efectiva.
S-a admis actiunea intervenientilor I, CA, -, N, N, P, -, -, V, A si a fost obligat Ministerul Internelor si Reformei Administrative si Inspectoratul General al Politiei Romane la plata sporului de fidelitate pentru anul 2005, actualizat potrivit indicelui de inflatie de la data nasterii dreptului pana la plata efectiva.
S-a admis actiunea formulata de reclamantii G, toti cu. ales la IPJ C,-, jud C, si cererea formulata de intervenientii, G I, G, I, S, I, -, G, D, G, D., A, F, IU, după OC, T, I, V, HG, -, O, EL, G, S., T., U, P, C, P, N, V G, G A, -, P, G A, -, -, V, V, -, G, G, I, I, I., A, E, A, -, si in consecința au fost obligați in solidar paratii Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Inspectoratul General al Politiei Romane si Inspectoratul de Politie al Jud. C la plata catre acesti reclamanti si intervenienti, potrivit dreptului fiecaruia, a sporului de fidelitate pentru anul 2005, actualizat potrivit indicelui de inflatie de la data nasterii dreptului pana la plata efectiva.
S-a admis cererea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, si Inspectoratului de Politie al Jud. C de chemare in garantie a Ministerului Economiei si Finantelor si in consecinta obliga acest minister sa include in bugetul Ministerului Internelor si Reformei Administrative si sa vireze acestei institutii sumele necesare achitarii drepturilor acordate prin prezenta hotarare.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, prin cererea de chemare in judecată din 03.01.2008, reclamantii au solicitat obligarea pârâților MIRA, IGPR SI IPJ C la plata sporului de fidelitate pentru anul 2005 si obligarea MEF să includă în bugetul MIRA si să vireze acestei institutii sumele necesare achitării acestor drepturi. In motivarea actiunii reclamantii au arătat că au dreptul în calitate de politisti la un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază potrivit art. 6 din OG nr. 38/2003 (2-3). Initial actiunea a fost formulată de 24 de reclamanti, (4) din care și s-au angajat in anul 2006, astfel încât nu au acest drept pe anul 2005.
Prin întâmpinarea depusă MIRA s-a opus admiterii acțiunii pe motiv că în anul 2005 a fost suspendat dreptul pretins de reclamanți prin art.2 alin.l din OUG 118/2004 (34). In acelasi timp, MIRA a chemat in garantie MEF pentru a fi obligată, în eventualitatea admiterii acțiunii, la virarea sumelor cuvenite reclamanților (35).
MEF a formulat întâmpinare (37-38) prin care a invocat lipsa calității sale procesuale pasive. Această exceptie se va respinge: este adevărat că între reclamanți si acest pârât nu există raporturi juridice tip angajator-angajat însă MEF a fost chemat în judecată pentru a fi obligată să vireze filele necesare plătii drepturilor invocate de reclamanți, în calitatea sa de organ responsabil cu întocmirea bugetului de stat, potrivit Legii 500/2002. De asemenea, MEF a invocat inadmisibilitatea cererii de chemare in judecată pe motiv că nu poate fi obligat să plătească aceste drepturi din propriul său buget. Si această exceptie se va respinge pe motiv că MEF a fost chemat în judecată doar pentru a întocmi în mod corespunzător bugetul de stat si a virat sumele necesare către ceilalți pârâti in eventualitatea admiterii acțiunii.
IPJ Caf ormulat întâmpinare pe motiv că în 2005 s-a suspendat acordarea acestor drepturi (51-52). La rândul său, acest pârât a solicitat chemarea in garantie a MEF (53-54).
In cauză intervenit in interes propriu alte 368 de persoane (62-65), solicitând obligarea IPJ C la plata contravalorii sporului de fidelitate pentru anul 2005, plata dobânzii legale aferente, si actualizate cu rata inflatiei la data plătii, obligarea MIRA si IGPR să cuprindă în bugetul propriu sumele necesare plătii acestui spor, respectiv obligarea MEF la rectificarea bugetară corespunzătoare (61).
Față de această cerere de intervenție, IPJ Cai nvocat (93-95) lipsa calității procesuale pasive față de o parte din persoane care in anul 2005 erau incadrate la Institutia Prefectului Judetului C, la de Combatere a Organizate C respectiv Sectia Regională de Politie Transporturi C; a invocat exceptia autorității de lucru judecat pentru alti intervenienți arătând că acestia au câștigat pe cale judiciară sporul de fidelitate pe aul 2005, în alte dosare; a invocat a lipsei calității procesuale active a intervenientului ca al lui. Cu privire la aceasta din urma exceptie, se cosntata ca este sotia a politstului (130 si 132), decedat in 2007 (131), astfel ca exceptia se va respinge.
Ulterior, intervenienții si-au extins acțiunea: o persoană față de, 24 persoane față de si 18 persoane față de IGPR (103-105).
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii (221-222). In acelasi sens si-a formulat apărarea si (224-225).
Pe parcursul judecății au renunțat la acțiune intervenientii: Oniciu, (106-107), precum si (254 si 260), (270). Față de această cerere, tribunalul va lua act in temeiul art. 246 Cod Procedură Civilă.
Prin precizarea de acțiune intervenienții au arătat că nu se opun admiterii excepției autorității de lucru judecat pentru, G, -, (255). Instanța va admite această exceptie si va respinge acțiunea față de acesti intervenienți întrucât aceste persoane s-au judecat în alte dosare si beneficiază în prezent de hotărâri executorii cu privire la acelasi drept pretins.
Cu privire la aceeasi exceptie invocată de IPJ C față de intervenientul (95), tribunalul a respins- Astfel, a fost adevărat că acesta a avut calitatea de reclamant în dosarul nr- a Curtii de Apel Intrucât acțiunea i s-a respins ca inadmisibilă de către ICCJ (187) a rezultat că această instanță nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei, astfel încât nu au fost indeplinite conditiile exceptiei autorității de lucru judecat.
Cu privire la aceeasi exceptie invocată de IPJ C față de reclamantul -eontin (95), tribunalul a admis- Astfel, acesta a avut calitatea de reclamant pentru aceleasi drepturi pretinse in dosarul - (188-189), motiv pentru care sunt indeplinite conditiile autorității de lucru judecat.
In cursul judecății, IPJ Cai nvocat prescriptia dreptului la acțiune al reclamanților pentru perioada 01.01.2005-21.01.2005, respectiv al intervenienților pentru perioada 01.01.2005-17.04.2005 (274-275). Această exceptie se va respinge: este adevărat că termenul de prescriptie al dreptului la actiune este de 3 ani, potrivit Decretului 167/1958 însă, pentru drepturile a căror aplicare este suspendată, acest termen incepe să curgă de la data încetării cauzei de suspendare. Or, cum dreptul la sporul de fidelitate pe anul 2005 reintrat in vigoare la 01.01.2006, acesta este momentul de început al termenului de prescriptie. Cum actiunea, respectiv cererea de interventie a fost formulată în anul 2008, rezultă că nu s-a împlinit termenul de prescriptie legal.
Pe fond, potrivit art. 6 din OG nr. 38/2003 pentru activitatea desfăsurată, politisti au dreptul la un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază în conditiile stabilite prin ordin al Ministrului de Interne. Pentru anul 2005, aplicarea acestei dispozitii a fost suspendată prin art. 2 alin.l din OUG 118/2004. Aceasta înseamnă că de la data de 01.01.2006, dispozitia mentionată a redevenit aplicabilă, potrivit art 64 alin 2 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative: nefiind abrogate, pârâții trebuie să achite drepturile reprezentând sporul de fidelitate retroactiv, pentru anul 2005. Suma este datorată de ordonatorii principali respectiv secundari de credite, avându-se in vedere angajatorul fiecărui reclamant la nivelul anului 2005. Astfel:
- pentru intervenientii, T, Melanica, se va admite exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a IPJ, intrucat acestia sunt angajati la serviciul Pasapoarte C, plata salariilor acestora fiind efectuata de catre Prefectura C in calitate de ordonator secundar de credite si deci de MIRA in calitate de ordonator principal. Desi la data introducerii cerererii s-a mentionat ca ar fi angajati ai IPJ, ulterior aparatorul acestor persoane a mentionat (294) ca in baza existentei acestei cereri a fost posibila si solicitarea altor informatii secretizate cu caracter personal decat cele furnizate initial si s-a dovedit faptul ca fata de aceste persoane intr-adevar nici IPJ, nici IGPR, nici nu au calitate procesuala pasiva;
- pentru Intervenientul care a lucrat la IPJ in perioada ianuarie - martie 2005, respective la in aprilie-dec 2005, va fi obligat in mod corespunzator fiecare ordonator de credite;
- pentru intervenientii A G, A se constata ca au fost angajati ai IPJ C in perioada ianuarie-martie 2005, iar din aprilie 2005-decembrie 2005 ai (103-104);
- pentru intervenienti I, n, -, N, P, V, A se constata ca, desi plata efectiva a drepturilor lor salariale se efectueaza de catre paratul IPJ C, acesta nu are calitate de ordonator tertiar de credite in ceea ce ii priveste caci doar in baza unor reglementari interne acesta are obligatia de a le calcula si înmâna toate drepturile salariale. Astfel intrucat unitatile acestora ( de Combatere a Crimei Organizate C-N, Sectia Regionala de Politie Transporturi C) sunt direct subordonate IGPR, actiunea se va admite fata de acest din urma parat
- pentru restul reclamantilor si intervenientilor, angajati ai IJP C, se va admite actiunea formulate contra MIRA, IGPR si IPJ
Fiind vorba de sume de bani, care nu au fost plătite in mod voluntar de la data existentei acestei obligații, pârâții vor trebui să suporte si actualizările acestor sume, potrivit art. 998-999 Cod Civil.
Ca urmare a admiterii actiunii principale si a cererii de interventie, s-a admis si cererea de chemare in garantie a MEF, in temeiul art. 63 alin.1. proc.civ.
Împotriva acestei hotărâri a de recurs Ministerul Finanțelor Publice, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate astfe:
- admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității acțiunii invocate de Ministerul Finanțelor Publice;
- respingerea acțiunii formulate de intervenienții în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice;
- respingerea cererilor de chemare în garanție formulate de Ministerul Internelor și reformei Administrative și Inspectoratul de Poliție a județului C împotriva Ministerul Finanțelor Publice.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că instanța de fond, in mod greșit, a respins excepția inadmisibilității acțiunii si excepția lipsei calității procesuale a Ministerului Finanțelor Publice.
Referitor la lipsa calitatii procesuale pasive si inadmisibilitatea actiunii, arată recurentul că nu a avut nici un fel de raporturi juridice cu intimatii-reclamanti astfel incat acestia sa fie indreptatiti sa se indrepte direct impotriva sa pe calea actiunii ce face obiectul prezentului dosar.
Intervenientii au inteles sa cheme in judecata Ministerul Finantelor Publice in vederea alocarii fondurilor necesare platii sumelor pretinse, ignorand insa faptul ca, prin Legea finantelor publice nr.500/2002, se reglementeaza constituirea fondurilor publice si prevederea cheltuielilor bugetare cu destinatie precisa.Rolul esential in procesul bugetar si in executia de casa bugetara revine Guvernului si respectiv Parlamentului,potrivit art. 17 alin. 1 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, Parlamentul este acela care adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare elaborate d(Guvern.
"Rolul Guvernului", la art. 18 din legea sus mentionata, stabileste ca acesta asigura elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, precum si supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare bugetara anuala si a contului general anual de executie.
De asemenea, la art. 14 din Legea nr.-,sunt prevazute regulile ce guverneaza angajarea cheltuielilor bugetare.
Pe de alta parte, potrivit art.20 si 21 din aceeasi lege sus mentionata, Ministerul Finantelor Publice nici nu are calitatea de ordonator de credite, aceasta calitate avand-o conducatorul paratului de randul 1.
Intre reclamanti (intervenienti) si Ministerul Finantelor Publice nu exista niciun raport de serviciu prin urmare, acesta nu poate fi obligat in mod direct la plata drepturilor salariale solicitate prin prezenta actiune.
In baza Ordinului nr.-pentru modificarea nr.-si al art. 87 al.1 Cod de procedura civila, Ministerul Finantelor Publice isi alege domiciliul procesualla sediul Directiei Generale a Finantelor Publice
O alta critica pe o aduce recurentul hotararii judecatoresti atacate este si aceea privind modul de solutionare a cererilor de chemare in garantie formulate de Ministerul Administratiei si Internelor si Inspectoratului de Politie al Jud.C impotriva Ministerului Finantelor Publice.
Raportat la prevederile legale, solutia de admitere a cererilor de chemare in garantie apare ca fiind nelegala, cu atat mai mult cu cat nu sta in competenta Ministerului Finantelor Publice de a aproba bugetul de stat, acest atribut, prin prisma prevederilor legii finantelor publice sus indicata, apartinand Parlamentului Romaniei.
De asemenea, bugetul pe anul 2009 fost deja adoptat iar conform artA alin 1 si alin 2 din Legea nr.-,legea bugetara anuala prevede si autorizeaza pentru anul bugetar, veniturile si cheltuielile, prin buget, in cadrul carora se angajeaza, se ordonanteaza si se efectueaza plati, acestea reprezentand limita maxima care nu poate fi depasita. Ministerul Economiei si Finantelor nu poate fi obligat sa includa in bugetul pe anul 2009 sumele solicitate, atata timp cat acestea nu au fost aprobate prin legea bugetara anuala. Iar legea bugetara anuala poate fi modificata in cursul exercitiului bugetar numai prin legi de rectificare (conform art.6 din - Legea sus mentionata), legi care, potrivit art. 17 alin 1, sunt elaborate de Guvern in contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta si adoptate de Parlamentul Romaniei.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului C, solicitând instanțe ca în soluționarea prezentului recurs să rețină, să analizeze și să admită următoarele excepții:
Excepția lipsei capacității procesuale active a intervenienților și, ambii decedați
Excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește acțiunea intervenienților: (), (), G, (năs. )
Excepția prescriptiei dreptului la acțiune al reclamanților pentru perioada 01.01.2005-21.01.2005 și a dreptului la acțiune al intervenienților pentru perioada 01.01.2005-17.04.2005
Excepția lipsei calității procesuale pasive a IPJ În ceea ce privește acțiunea formulată de reclamanti și de intervenientii:,;,
În cazul respingerii excepțiilor invocate, apreciază recurentul că și pe fondul cauzei acțiunea a fost admisă în mod netemeinic de către instanța de fond.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că, exceptia lipsei capacitătii procesuale active a intervenientilor si este întemeiată, în condițiile în care ambii sunt decedati.
Întrucât intervenientii și au decedat anterior introducerii acțiunii ce face obiectul prezentului dosar, aceștia nu pot sta În judecată, neavând capacitate procesuală activă.
2. Exceptia autoritătii de lucru iudecat în ceea ce priveste actiunea intervenientilor: (). loana ().!he... (năs. ).
Față de acești intervenienți urmează să fie admisă excepția autorității de lucru judecat, făcându-se dovada faptului că aceștia au solicitat aceleași drepturi bănești în contradictoriu cu instituția recurentă în alte dosare, drepturi care le-au fost acordate În baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, depuse la dosarul cauzei.
Astfel, în privința intervenientei(pozitia 54) al cărei prim prenume a fost indicat eronat în cererea de interventie ca fiind." în loc de.")hotărârea recurată cuprinde soluții contradictorii. Pe de o parte se respinge acțiunea acesteia, fiind constatata autoritatea de lucru judecat, pentru ca mai apoi acțiunea să fie admisă În privința unei numite" ",în condițiile în care o persoană cu acest nume nu a fost indicată nici în cererea de intervenție(unde numele intervenientei a fost într-adevăr indicat greșit, dar sub forma ) și care nici nu a fost vreodată angajată a IPJ
este una și aceeași persoană cu indicată în cererea de intervenție și cu, față de care IPJ Caf ost obligat prin sentință să achite sporul de fidelitate pentru tot anul 2005.
Soluția corectă este cea în sensul respingerii acțiunii intervenientei pentru autoritate de lucru judecat, persoană careia i-a fost recunoscut acest drept prin sent. civ. 13/2008 a Tribunalului Cluj irevocabilă prin decizia civ. nr. 1156/2008 a Curții de APEL CLUJ, hotărâri pronunțate în dosarul nr-, sumele fiind-i achitate de IPJ C conform acestor titluri executorii.
Pentru intervenientulG (pozitia 95 din cererea de interventie)a depus la dosarul de fond sent. civ. 1976/2007 a Tribunalului Cluj irevocabilă prin decizia civ. nr. 528/2008 a Curții de APEL CLUJ, hotărâri pronunțate În dosarul nr-, care atestă faptul că în ceea ce îl privește există autoritate de lucru judecat.
Intervenientul(pozitia 234din cererea de intervenție) a obținut aceleași drepturi solicitate în prezentul dosar prin sent. civ. 1977/2007 a Tribunalului Cluj irevocabilă prin decizia civ. nr. 529/2008 a Curții de APEL CLUJ, hotărâri pronunțate În dosarul nr- și depuse la dosarul cauzei, din care reiese fără dubiu autoritatea de lucru judecat.
Aceeași situație există și în ceea ce îl privește pe intervenientul (pozitia 269 din cererea de interventie), n privința căruia operează autoritatea de lucru judecat, având În vedere sent. civ. 13/2008 a Tribunalului Cluj irevocabilă prin decizia civ. nr. 1156/2008 a Curții de APEL CLUJ, hotărâri pronunțate În dosarul nr-, prin care i-au fost acordate aceleași drepturi bănești cu cele solicitate în prezentul dosar, dar și în privința intervenientei, căreia i-a fost acordat sporul de fidelitate în cadrul dosarului nr-al Tribunalului,unde a solicitat acest drept sub numele, nume pe care l-a purtat înainte de căsătorie.
Totodată, în ceea ce o privește intervenienta, o persoană purtând acest nume nu a fost angajată în anul 2005 la IPJ În cadrul instituției recurente și-a desfășurat activitatea profesională în perioada 01.01.2005-31.03.2005 numita . căreia i-a fost acordat sporul de fidelitate În cadrul dosarului nr-al Tribunalului Cluj,sumele fiind achitate În baza dispozițiilor hotărârii definitive și irevocabile pronunțate În acest dosar.
3. Excepția prescriptiei dreptului la acțiune al reclamanților pentru perioada 01.01.-.01.2005 și a dreptului la acțiune al intervenienților pentru perioada 01.01.2005-17.04.2005.
În susținerea exceptiei prescriptiei dreptului la actiune al reclamantilor pentru perioada 01.01.2005-21.01.2005, recurenta are În vedere dispozitiile art.1 alin.1. art.3 alin.1 si act.12 din Decretul nr.167/1958 privind prescriptia extinctivă. republicat.
În conformitate cu dispozițiile legale arătate, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, termenul de prescripție fiind de 3 ani. De asemenea, în cazul în care un debitor este obligat la prestații succesive (plata lunară a drepturilor salariale), dreptul la acțiune cu privire la fiecare dintre aceste prestații se stinge printr-o prescripție deosebită.
Ca atare, având în vedere că acțiune a introductivă de instanță din prezentul dosar a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj în data de 22.01.2008, iar prin aceasta se solicită acordarea unor drepturi bănești reprezentând sporul de fidelitate aferent întregului an 2005, apreciază recurentul că se impune admiterea excepției invocate și constatarea prescrierii dreptului la acțiune al reclamanților pentru perioada 01.01.2005- 21.01.2005.
În ceea ce priveste motivare a admiterii prescriptiei dreptului la actiune al intervenientilor pentru perioada 01.01.2005-17.04.2005, recurentul are în vedere aceleași dispozitii legale invocate anterior.
Chiar dacă potrivit art. 53.pr.civ. "cel care intervine va lua procedura în starea în care se află în momentul admiterii intervenției", aceste prevederi legale nu pot fi interpretate în sensul ca intervenienții să beneficieze de o prelungire a dreptului de prescripție a acțiunii cu perioada de timp scursă între data înregistrării acțiunii introductive de instanță și data depunerii cererii de intervenție.
Nu poate fi primită motivarea pentru care instanta de fond a respins această exceptie întrucât aceasta nu face decât să adauge la lege, neexistând nicio dispozitie legală care să stabilească că în cazul actelor normative a căror aplicare este suspendat termenul de prescriptie începe să curgă de la data la care suspendarea a încetat.
4. Exceptia lipsei calitătii procesuale pasive a IPJ în ceea ce priveste actiunea formulată de reclamanti si de intervenientii:...
Toți reclamantii initiali din cadrul prezentului dosar, precum si intervenientul erau încadrati în anul 2005 la Serviciul Supraveghere Operativă și Investigatii unitate subordonată direct Inspectoratului General al Politiei Române.
De asemenea, intervenienta era încadrată în anul 2005 în cadrul Compartimentului de Audit, unitate subordonată direct Inspectoratului General al Politiei Române.
În ceea ce în priveste pe intervenientii si, acestia erau încadrati în anul 2005 în structuri subordonate direct Inspectoratului General al Politiei Române.
Cu privire la intervenientul. deși în prima parte a dispozitivului hotărârii recurate a fost corect obligat la plata catre acesta a sumelor pretinse doar pentru perioada 01.01.2005-31.03.2005, în ultima parte a dispozitivului institutia recurentă este obligată la plata către același intervenient a sumelor pretinse pentru întreg anul 2005.
În aceeași situatie se află intervenietul, cu privire la cererea căruia, dacă ar fi considerată întemeiată, ar putea fi obligat la plata sumelor reprezentând sporul de fidelitate doar pentru perioada 01.01.2005.31.03.2005, perioada pentru care această persoană a fost angajată a instituției.
Referitor la cererea de interventie a numitului, numele corect al acestei persoane este (neexistând nicio persoană cu numele angaiata la în anul 2005).
Instanta de fond a pornit de la premisa greșită potrivit căreia ar exista doi intervenienti, unul având numele și unul și a dispus obligarea pârâtului la plata către a sporului de fidelitate pentru perioada 01.01.2005-31.03.2005, pentru ca apoi să oblige instituția recurentă la plata către intervenientul la plata aceleiași sume pentru tot anul 2005.
Întrucât este vorba despre una și aceeași persoană, numită, care a fost încadrată la IPJ în perioada 01.01.2005-31.03.2005, dacă pe fondul cauzei se va aprecia că este întemeiată actiunea, va putea fi obligată să îi plătească acestuia sporul de fidelitate doar pentru primele trei luni ale anului 2005, cât și-a desfășurat activitatea în cadrul IPJ
5.Pe fondul cauzei,apreciază recurentul că sentința pronunțată este neîntemeiată, în ceea ce privește obligarea sa la plata către reclamanți și intervenienți a sporului de fidelitate aferent anului 2005, actualizat cu rata inflației la data efectuării plății, câtă vreme în prevederile art. 6 din nr.OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare, au fost suspendate pentru anul 2005. Potrivit art.2 alin. 1 din nr.OUG 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
În această situație, în bugetul aprobat IPJ C în anul 2005 nu au fost prevăzute fonduri pentru plata sporului de fidelitate. De altfel, în art. 57 din nr.OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare, se prevede că "acordarea drepturilor bănești reglementate prin prezenta ordonanță se face în limita fondurilor bugetare aprobate anual".
Având în vedere că potrivit dispozițiilor legale invocate exercițiul dreptului prevăzut de art. 6 din nr.OG 38/2003, cu modificările și completările ulterioare, a fost suspendat în anul 2005, nu poate fi obligat la plata sumelor solicitate prin cererea de chemare în judecată, întrucât aceasta ar echivala cu recunoașterea producerii de efecte juridice a unui act normativa cărui aplicare, în perioada de referință, era suspendată.
Potrivit art. 56 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, "după intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existenței acestuia, pot interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea", iar prin alineatul următor al aceluiași articol se arată că evenimentele legislative menționate pot fi dispuse prin acte normative ulterioare, de același nivel sau de nivel superior.
În acest sens, prin art. 64 din Legea sus menționată, se prevede că, în cazuri speciale, aplicarea unui act normativ poate fi suspendată în condițiile ce au fost arătate, prevăzându-se, în mod expres, data la care se produce suspendarea, precum și durata ei determinată, iar la expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră, de drept, în vigoare.
În temeiul acestor prevederi legale, aplicarea dispozițiilor art. 6 din Ordonanța Guvernului nr.-a putut fi suspendată pentru anul 2005, astfel că polițiștilor nu li s-a putut plăti sporul de fidelitate de care ar fi beneficiat, pentru acest an.
Măsura legislativă a suspendării unui act normativ ori a unei dispoziții legale cuprinsă într-un act normativ nu poate fi nesocotită, deoarece, atâta timp cât o dispoziție legală este suspendată, aceasta nu face parte din ordinea de drept, altfel spus, pe perioada suspendării, este ca și cum respectiva reglementare nu ar exista. Ca atare, aceste dispoziții fiind suspendate, în bugetul IPJ C nu au fost alocate sume pentru plata acestui drept pentru anul 2005.
Mai mult decât atât, din economia dispozițiilor art. 4 și ale art. 72 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, modificată, reiese rară echivoc faptul că angajarea cheltuielilor din bugetul aprobat pentru IPJ C se face numai în limita creditelor bugetare aprobate, că aceste sume reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite, iar, utilizarea creditelor bugetare aprobate în alte scopuri decât cele pentru care au fost aprobate este de natură să atragă răspunderea celor vinovați. Așadar, în lipsa unei alocări de credite bugetare pentru plata sporului de fidelitate aferent anului 2005, în mod legal nu a plătit reclamanților aceste drepturi bănești.
Față de cele arătate, hotărârea Tribunalului Cluj este vădit nelegală deoarece, aplicarea dispozițiilor art. 6 din OG nr. 38/2003, suspendată fiind, nu putea produce efecte pentru anul 2005.
Examinând recursurile formulate în cauză, Curtea reține următoarele:
1. Recursul formulat de Inspectoratul de poliție al jud. C este fondat, urmând a fi admis cu consecința modificării în part a sentinței recurate, pentru următoarele considerente:
Astfel cum rezultă din certificatul de deces aflat la fila 443 dosar recurs, intervenientul - a decedat la data de 04.11.2006, anterior deci introducerii cererii de intervenție. Prin urmare, acest intervenient nu avea capacitate procesuală de folosință, în mod greșit fiind obligat recurentul la plata drepturilor salariale în favoarea acestuia.
Aceeași situație există și în privința intervenientului, decedat la data de 20.06.2008, recurentul neputând fi obligat să plătească acestui intervenient drepturile salariale solicitate. Cu toate acestea, Curtea observă că decesul acestui intervenient a intervenit după introducerea cererii de chemare în judecată, astfel încât, dată fiind solicitarea moștenitorilor de continuare a acțiunii, recurentul va fi obligat să plătească sporul de fidelitate în favoarea acestora.
În ceea ce privește autoritatea de lucru judecat invocată de recurent, Curtea constată că prin sentința civilă nr. 13/2008 a Tribunalului Cluj, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1156/2008 a Curții de APEL CLUJ, a fost admisă cererea formulată de (care este identică cu, reținută de instanța de fond) având ca obiect aceleași drepturi solicitate prin prezenta acțiune. De asemenea, dețin titluri executorii cu privire la aceleași drepturi solicitate și intervenienții (), G (sentința civilă nr. 1976/2007 a Tribunalului Cluj, rămasă irevocabilă), (sentința civilă nr. 1977/2007 a Tribunalului Cluj ), (sentința civilă nr. 13/2008 a Tribunalului Cluj ) și. De altfel, acest aspect nici nu este contestat de către acești intervenienți. Prin urmare, recurentul nu putea fi obligat la plata sporului de fidelitate în favoarea intervenienților menționați anterior, fiind incidentă excepția autorității de lucru judecat.
Referitor la reclamanți și intervenienții și, Curtea constată că aceștia, în cadrul anului 2005, nu erau angajații Inspectoratului Județean de Poliție, ci erau încadrați în unități subordonate direct Inspectoratului General al Poliției Române, aspect necontestat în cauză. În aceste condiții, recurentul nu avea calitate procesuală pasivă, neputând fi obligat la plata vreunor drepturi salariale în favoarea acestor persoane. Susținerea reclamanților precum și a celor 2 intervenienți vizând faptul că, urmare a unor protocoale interne, contabilitatea recurentului este cea care calculează și virează drepturile salariale, pe de o parte nu sunt susținute prin nici un mijloc de probă și, pe de altă parte, nu pot constitui fundamentul obligării directe a pârâtului la plata sporului de fidelitate în favoarea unor persoane care nu aveau calitatea de angajat al instituției recurente. În consecință, acțiunea formulată de reclamanți și de intervenienții și în contradictoriu cu recurentul urmează a fi respinsă, pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia din urmă, obligația plății acestui spor revenind Inspectoratului General al Poliției Române, în calitate de angajator.
Aceeași situație se verifică și în cazul intervenienților și, în condițiile în care aceștia au fost angajații Inspectoratului Județean de Poliție C doar în perioada 01.01.2005-31.03.2005, astfel încât recurentul nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale solicitate decât pentru perioada în care a avut calitatea de angajator.
Analizând excepția prescripției dreptului material la acțiune invocat de recurent, Curtea constată că aceasta este nefondată.
Astfel, este real că potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1, 3 alin. 1 și 12 din Decretul nr. 167/1958 dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termen de 3 ani, dar problema care se ridică este cea referitoare la momentul la care se naște dreptul la acțiune în raport de care se calculează termenului de prescripție. Or, din această perspectivă, având în vedere că dreptul la plata sporului de fidelitate a fost suspendat pe anul 2005, momentul de început al termenului de prescripție este 01.01.2006, la această dată născându-se dreptul la acțiune al reclamanților și intervenienților. Față de momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție (01.01.2006) și data introducerii cererilor de chemare în judecată și a celor de intervenție (în cursul anului 2008), Curtea constată, la fel ca și prima instanță, că acțiunea formulată nu era prescrisă.
Prescripția extinctivă a fost instituită de legiuitor ca o măsură de sancționare a creditorului care nediligent și care nu își realizează drepturile în termenul prevăzut de lege. În speță, însă, reclamanților nu li se poate imputa o stare de pasivitate, prevederile legale privind suspendarea exercitării dreptului sporul de fidelitate vizând implicit și suspendarea mijloacelor legale pentru realizarea acestuia.
Pe fondul cauzei, Curtea apreciază că în mod corect a reținut instanța de fond dreptul reclamanților și a intervenienților la plata sporului de fidelitate pentru anul 2005. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 6 din OG nr. 38/2003, pentru activitatea desfășurată, polițiștii au dreptul la un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază în condițiile stabilite prin ordin al Ministrului de Interne. Prin dispozițiile art. 2 alin. 1 din OUG nr. 118/2004, aplicarea dispoziției privind plata sporului de fidelitate a fost suspendată.
După cum în mod corect a reținut instanța de fond,suspendarea exercițiului dreptuluinu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nici o dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența și nici nu s-a constatat neconstituționalitatea textului de lege care conferă dreptul reclamanților la aceste drepturi.
Prin urmare, fiind un drept câștigat, derivat dintr-un raport de muncă, sporul de fidelitate nu putea fi anulat prin OUG nr. 118/2004.
Prevederile art. 41 din Constituția României statuează că salariații au dreptul la protecția socială a muncii iar dreptul la concediul de odihnă plătit face parte din această categorie; conform art. 53 din același act normativ, restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți, poate fi dispusă numai dacă este necesară, iar măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului.
În speță, însă, se poate conchide că suspendarea la plata sporului de fidelitate nu echivalează cu înlăturarea dreptului la aceasta ci doar cu suspendarea exercițiului acestor drepturi sau prelungirea termenului de punere în aplicare, dreptul la plata acestui spor fiind îngrădit în mod nepermis.
2. în ceea ce privește recursul formulat de chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice, Curtea constată că acesta este nefundat, din următoarele considerente:
Alegațiile referitoare la lipsa calității procesuale pasive a MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, nu pot fi primite având în vedere că acesta are calitatea de chemat în garanție în prezentul dosar, fiind chemat în judecată ca urmare a atribuțiilor ce îi revin cu privire la gestionarea bugetului de stat.
Cât privește critica acestui recurent privind modalitatea de soluționare a cererii de chemare în garanție, se poate observa că obiectul cererii viza doar alocarea de fonduri necesare plății sumelor de bani cu titlu de drepturi salariale reprezentând sporul de fidelitate pentru ipoteza că pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative va cădea la rândul ei în pretenții.
Susținerile chematului în garanție vizând rolul Guvernului și Parlamentului în procesul bugetar sunt reale, dar, pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 500/2002, angajarea cheltuielilor din bugetul aprobat Ministerului Internelor și Reformei Administrative se face numai în limita creditelor bugetare aprobate. De asemenea, conform dispozițiilor HG nr. 386/2007 bugetul de stat este gestionat de Ministerul Finanțelor Publice, astfel încât, în lipsa obligării chematului în garanție la a vira sumele necesare, dreptul recunoscut reclamanților ar fi iluzoriu și imposibil de executat.
În consecință, Curtea reține că cererea de chemare în garanție a fost soluționată în mod corect astfel încât acest motiv de recurs nu este întemeiat și nici să conducă la reformarea hotărârii, sub acest aspect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice.
Admite recursul declarat de pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN împotriva sentinței civile nr.2380/2008 din 12.12.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o modifică, în sensul că respinge cererea formulată de intervenientul ca urmare a admiterii excepției lipsei capacității procesuale de folosință a intervenientului.
Respinge cererea formulată de intervenienții, (), G, (născ.), ca urmare a admiterii excepției autorității de lucru judecat.
Respinge cererea reclamanților și a intervenienților și în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât.
Respinge cererea formulată de intervenienții și în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C de obligare a acestuia la plata drepturilor solicitate pentru perioada 3.03.2005-31.12.2005, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât.
Obligă pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C la plata sporului de fidelitate, actualizat potrivit indicelui de inflație, în favoarea intervenientului pentru perioada 01.01.2005 - 31.03.2005.
Respinge cererea formulată de intervenientul.
Obligă pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C la plata în favoarea intervenienților, OG, și, în calitate de moștenitori ai defunctului, a sporului de fidelitate pentru anul 2005, actualizat potrivit indicelui de inflație, de la data nașterii dreptului până la plata efectivă.
Menține restul dispozițiilor.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - --- - - A
Red./Dact.
4 ex/16.11.2009
Jud.fond:
Președinte:Monica DiaconescuJudecători:Monica Diaconescu, Radu Rareș Dușa, Liviu
