Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 2876/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.2876/2009
Ședința publică de la 12 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Monica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Radu Rareș Dușa
JUDECĂTOR 3: Liviu
GREFIER:
S-au luat în examinare - în vederea pronunțării - recursurile declarate de către pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S în nume propriu și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE Z și de către chematul în garanție ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU împotriva sentinței civile nr. 727/2009 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, privind și pe intimatul-reclamant și intimatul-pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă de poluare reglementată de OUG nr. 50/2008.
Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 5 2009, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 727/2009 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, s-a respins cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice a mun.Z, Ministerul Finanțelor Publice, DGFP S și chematul în garanție Administrația Fondului pentru Mediu.
S-a respins excepția de inadmisibilitate și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, a fost anulată Decizia nr. 70485/28.12.2008 și au fost obligați pârâții și chemata în garanție să restituie reclamantului suma de 2096 lei cu dobânda legală aferentă.
Instanța de fond a reținut că această taxă ar echivala cu o măsură cu efect echivalent contravenind art. 28 precum și art. 90 din Tratatul Comunității Europene, fiind discriminatoriu și din punct de vedere al sferei de aplicabilitate.
Împotriva sentinței a formulat recurs pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, solicitând modificarea în întregime a sentinței, cu consecința respingerii acțiunii pe motiv că hotărârea a fost dată cu încălcarea legii, că noua taxă nu contravine art. 90, primul paragraf Tratatul Comunității Europene, astfel că reclamantul datora taxa de poluare stabilită.
De asemenea, s-a declarat recurs de către DGFP S în nume propriu și în numele Z, solicitând modificarea sentinței, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a MFP, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea recursului se arată că nr.OUG 50/2008 a fost adoptată tocmai pentru a se pune de acord legislația națională cu prevederile comunitare și cu practica Curții Europene de Justiție, măsurile fiind compatibile cu art. 90 din Tratatul Comunității Europene.
Intimatul a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursurilor ca nefondate, deoarece taxa de poluare are efecte discriminatorii și prin urmare, nici jurisprudența la nivelul CJCE nu există în sensul naturii juridice a acestei taxe. Totuși se arată că principiile Tratatului Comunității Europene nu sunt aplicate decât parțial, iar dispozițiile Codului Fiscal privitoare la taxa de primă înmatriculare, în opinia intimatului nu ar fi abrogate, raportat la momentul la care trebuie să intre în vigoare legea de modificare a Codului Fiscal.
Examinând recursul, instanța reține următoarele:
Din actele dosarului rezultă că reclamantul a achitat suma de 2096 lei cu titlu de taxă de poluare, pentru înmatricularea unui autoturism anterior înmatriculat într-un stat membru UE.
Noul act normativ, respectiv OUG50/2008 (în forma sa inițială) nu este contrar legislației comunitare.
Nu se poate omite că în urma notificărilor emise de Comisia Europeană către Guvernul României, nu au avut loc consultări pentru alinierea noului act normativ legislației comunitare, astfel încât noua taxă să nu fie contrară acesteia, o primă chestiune fiind atribuirea unei noi calificări juridice acesteia, drept taxă de mediu, care să confere legitimitate reglementărilor naționale în raport cu dispozițiile dreptului comunitar, având în vedere că în domeniul mediului, Comunitatea Europeană exercită doar competențe de coordonare, statele membre putând să adopte reglementări proprii derogatorii de la normele dreptului comunitar.
Totodată, în nota de fundamentare a noului act normativ s-a arătat că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, iar această realitate juridică are drept implicație la nivel național faptul că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.
Cu toate acestea, art. 90 din Tratat prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton.
Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la articolul din tratat citat mai sus și la jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene, așa încât taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește.
Conform dispozițiilor cuprinse în art. 1 din nr.OUG 50/2008 sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului care încep cu programe de înnoire a parcului auto național și continuă cu o serie de alte programe în acest domeniu, inclusiv împădurirea terenurilor degradate sau defrișate.
Totodată, adoptarea ordonanței a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de primă înmatriculare față de valoarea relativ redusă a taxei de poluare, așa încât, în baza unei cereri de restituire și a chitanțelor care dovedesc plata taxei în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe.
Așadar, Curtea Europeană de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărui cuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C-132/88. Comisiei Europene parag. 17).
De asemenea, Curtea Europeană de Justiție a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu, iar în condițiile în care taxa de poluare este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare.
Apoi, obiectivul taxei este de protejare a mediului atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât și prin modul de impunere, ținând cont că elementele care stau la baza acestuia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, criteriile care stau la baza taxei având deci un caracter adecvat scopului propus.
Principala critică adusă noului sistem de taxare este acea că, în realitate, nu s-a schimbat decât denumirea taxei, sistemul fiind în continuare discriminatoriu față de autovehiculele deja existente în parcul auto național.
Sub acest aspect este relevantă decizia în cauza C-345/93, parag. 20, din care rezultă că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie din import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecință, se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată, incorporată într-un autovehicul național similar.
Or, actualul act normativ este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă.
Tot în privința comparație cu autovehiculele deja existent în parcul auto național, Curtea Europeană de Justiție s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din Tratatul Comunității Europene nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente.
Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește.
Se poate așadar concluziona că nr.OUG 50/2008 (varianta în vigoare la momentul solicitării formulate de reclamant) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din Tratatul Comunității Europene.
Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului conform coeficienților descriși în anexa 4. Cota fixă de reducere prev. în anexa 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului.
Cu ocazia calculului taxei, pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterea de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe în condițiile prev. de normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență.
Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei.
În cauza de față, reclamantul a achitat taxa de poluare, iar nu taxa specială de primă înmatriculare, taxă care este apreciată de C în conformitate cu exigențele legislației naționale și comunitare, așa încât restituirea ei nu are un temei legal.
În consecință, față cele menționat anterior, în condițiile art. 304 pct. 9.pr.civ. se va admite recursul declarat și se va modifica în parte hotărârea atacată, în sensul respingerii acțiunii principale și a cererii de chemare în garanție. Se va menține sentința în ceea ce privește soluționarea excepțiilor procesuale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de către pârâta DGFP S în nume propriu și pentru Z și de către chemata în garanție împotriva sentinței civile nr.727 din 15 aprilie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, pe care o modifică în parte, în sensul respingerii acțiunii principale și a cererii de chemare în garanție.
Menține sentința în ceea ce privește soluționarea excepțiilor procesuale.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - --- - -
Red./dact.AB
24.11.2009/6 ex
Jud. fond
Președinte:Monica DiaconescuJudecători:Monica Diaconescu, Radu Rareș Dușa, Liviu