Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 300/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 300/CA
Ședința publică de la 11 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 2: Dan Mircea Tăbâltoc
Judecător: I -
Grefier:
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurentul, domiciliat în I,-, județul I, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice I, având ca obiect - litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999), recurs împotriva sentinței numărul 1054/CA din 27 noiembrie 2008 Tribunalului Iași.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă recurentul, și consilier juridic care depune delegație de reprezentare pentru intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la prezența părților, modul de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual al dosarului care se află la al doilea termen de judecată.
Instanța pune în vedere faptul că la termenul anterior s-a invocat excepția de tardivitate a recursului.
Recurentul, depune precizări, citația și comunicarea hotărârii nr. 1054/CA/27.11.2008, încheierea din 17.04.2009 dată în dosarul - și rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași dată în dosarul nr. 9922/P/2007, duplicatul acestor înscrisuri fiind înmânat reprezentantei intimatei.
Instanța lasă dosarul la a doua strigare pentru a se studia înscrisurile înmânate.
La reluare, nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea concluziilor cu privire la excepția de tardivitate a recursului.
Consilier juridic, pentru intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice I, arată că, a constatat că sentința recurată a fost comunicată recurentului prin afișare. Raportat la data afișării și la data introducerii recursului apreciază că este întemeiată excepția tardivității, sens în care solicită respingerea recursului ca tardiv introdus.
Recurentul arată că a formulat recursul pe data de 10.03.2009, considerând a fi depus în termenul legal de 15 zile de la data de 03.03.2009 când a luat cunoștință de hotărârea primei instanțe.
Precizează faptul că nu a primit hotărârea la domiciliul, poștașul a fost în concediu, apreciind că aceasta a fost sustrasă de vecinul său care este cercetat penal pentru infracțiunea de violarea secretului corespondenței, conform rezoluției Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, depusă în copie la dosarul cauzei.
Instanța, constatând dezbaterile încheiate rămâne în pronunțare cu privire la excepția de tardivitate a recursului.
După deliberare;
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 1054/ca din 27.11.2009, Tribunalul Iașia respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că prin decizia nr. 335/27.08.2008 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Jud. I s-a dispus sancționarea reclamantului, consilier clasa I, grad profesional superior, treapta de salarizare 1 la Serviciul de colectare și executare silită persoane fizice - Administrația Finanțelor Publice a mun. I cu diminuarea drepturilor salariale cu 15 % pe o perioadă de 3 luni în conformitate cu dispozițiile art. 77 alin. 3 lit. b Legea 188/1999.
S-a reținut în actul atacat că faptele săvârșite de funcționarul public constau în nesoluționarea unor lucrări în termen, neîndeplinirea sarcinilor de serviciu trasate de șeful ierarhic superior, precum și manifestarea unei atitudini amenințătoare la adresa șefului ierarhic superior și un comportament neconform cu bunele maniere față de colegii de serviciu, prin întreținerea unei atmosfere tensionate, manifestată prin discuții neprincipiale și jignitoare față de aceștia.
În privința modului în care au fost cercetate abaterile imputate reclamantului, instanța reține că a fost respectată procedura prevăzută de HG1344/31.10.2007.
Astfel, în cazul sancțiunii aplicate reclamantului, prevăzută de art. 77 alin. 3 lit. b Legea 188/1999, este obligatorie procedura cercetării administrative, aceasta constînd în audierea persoanelor ce au formulat sesizarea, a funcționarului public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară, a persoanelor ce pot oferi informații cu privire la soluționarea cauzei, în administrarea probelor propuse de părți și dezbaterea cazului.
Sesizarea comisiei de disciplină s-a făcut de către, în calitate de șef Serviciu Colectare Executare Silită Persoane Fizice din cadrul I, cererea fiind înregistrată sub nr. 26924/12.12.2007 (fila 23), arătându-se că la data de 10.12.2007 reclamantul a refuzat să ducă la îndeplinire sarcinile de serviciu privind semnarea de primire a corespondenței înaintată de șeful de serviciu, manifestând același comportament de refuz și la insistențele șefului adjunct administrație persoane fizice.
De asemenea, la data de 14.12.2007, șef administrație adjunct Administrarea Veniturilor Statului - Persoane Fizice a sesizat Comisia de disciplină, invocând atitudinea necorespunzătoare a reclamantului în timpul programului de lucru, precizând totodată că la data de 10.12.2007 acesta a refuzat să aducă la îndeplinire sarcinile de serviciu prin semnarea de primire a corespondenței înaintate de șeful de serviciu, iar în data de 12.12.2007 a părăsit instituția, adresând cuvinte jignitoare șefului de serviciu și șefului administrației adjunct, fără a avea acordul acestora (adresa 27076/14.12.2006 - fila 25).
La data de 21.01.2008 sub nr. 1649 fost înregistrată o altă sesizare adresată comisiei de disciplină de către, arătând că în data de 18.01.2008, reclamantul a manifestat o atitudine de amenințare directă asupra șefului de serviciu colectare executare silită persoane fizice, aruncând, fără o motivație plauzibilă, plicuri și borderouri prin biroul în care aceasta își desfășoară activitatea, impunându-i să le transporte la sediul I - Registratură.
La data de 14.01.2008 a fost înaintată salariaților, Nota de serviciu care prevedea modificarea sarcinilor de serviciu trasate în urma suplimentării personalului în cadrul serviciului de colectare și executare, Nota de serviciu ce a fost refuzată de salariatul pe motive neîntemeiate, în acest fel sustrăgându-se de la efectuarea sarcinilor de serviciu trasate de șefii ierarhici superiori.
Sub nr. 2201/28.01.2008 a fost înregistrată cererea formulată de prin care a solicitat mutarea definitivă a reclamantului din colectiv pe considerentul că are influență negativă în fața colegilor.
Prin urmare, la data de 30.01.2008 comisia de disciplină a întocmit raportul nr. 212 prin care, pentru a nu se influența cercetarea administrativă, a propus ca, pe perioada desfășurării acesteia, reclamantul să fie mutat temporar în cadrul altui compartiment, cu interzicerea accesului la documentele care pot influența soluționarea cauzei (fila 44).
Astfel, prin decizia 35/31.01.2008 s-a dispus mutarea temporară a reclamantului pe o perioadă de 6 luni la Serviciul Inspecție Fiscală 2, începând cu data de 01.02.2008, în baza art. 44 din HG1343/2007 (fila 10).
La data de 10.04.2008 a fost audiată, în calitate de persoană care a formulat sesizarea, aceasta reiterând faptul că reclamantul nu-și îndeplinea atribuțiile prevăzute de fișa postului, adopta o atitudine jignitoare la adresa contribuabilului, crea zilnic o atmosferă tensionată între colegi, propunând audierea martorilor, ,.
La aceeași dată a fost încheiat procesul verbal 252/4.04.2008 prin care s-a luat act de poziția reclamantului, acesta declarând că va depune întâmpinare pentru a combate aspectele sesizate comisiei de disciplină, solicitând audierea martorilor G și.
Audierea martorilor s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 42 din HG1344/2007, procedându-se apoi la dezbaterea cazului și la întocmirea raportului nr. 333/7.08.2008.
Acest raport cuprinde elementele prevăzute de art. 49 alin. 1 din HG1344/2007, reținându-se că reclamantul nu își îndeplinește actele procedurale în vederea recuperării creanțelor fiscale, nu dovedește promptitudinea și eficiența în efectuarea lucrărilor, nu își asumă responsabilități, probleme de comunicare în relațiile cu contribuabilii și colegii de serviciu care se simt deranjați de atitudinea funcționarului public, ce face afirmații neîntemeiate vis-a-vis de conduita lor profesională.
S-a mai constatat că față de contribuabili reclamantul se adresează pe un ton imperativ și jignitor, refuzând de multe ori să le pună la dispoziție informații referitoare la situația fiscală a acestora. De asemenea, reclamantul refuza să folosească tehnica de calcul din dotare sau o folosea în mod defectuos, blocând, astfel, rețeaua informatică.
În urma dezbaterii cazului, Comisia de disciplină, constatând că funcționarul public nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu înscrise în fișa postului, nu a dus la îndeplinire sarcinile repartizate acestuia de către șeful Serviciului prin Nota de serviciu nr. -/31.01.2008, refuzând nejustificat îndeplinirea unor sarcini de serviciu ori întârzierea în efectuarea unor lucrări repartizate, fapte ce încalcă prevederile legale referitoare la îndatoriri, conduita profesională și civilă, a propus cu unanimitate de voturi aplicarea sancțiunii prev. de art. 77 alin. 3 lit. b din Legea 188/1999, respectiv diminuarea drepturilor salariale cu 15 % pe o perioadă de 3 luni.
Instanța mai constată că actul administrativ de sancționare cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 50 alin. 3 din HG1344/2007 sub sancțiunea nulității.
Raportat la temeinicia actului sancționator, instanța reține că sancțiunea prev. de art. 77 alin. 3 lit. b din Legea 188/1999 a fost aplicată reclamantului pentru faptele constând în nesoluționarea unor lucrări în termen, neîndeplinirea sarcinilor de serviciu trasate de șeful ierarhic superior, precum și manifestarea unei atitudini amenințătoare la adresa șefului ierarhic superior și un comportament neconform cu bunele maniere față de colegii de serviciu, prin întreținerea unei atmosfere tensionate, manifestată prin discuții neprincipiale și jignitoare față de aceștia care se încadrează în dispozițiile art. 77 alin. 2 lit. a, b, i din Legea 188/1999 și care rezultă din declarația numitei care a sesizat comisia de disciplină, declarație ce se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cadrul procedurii cercetării administrative.
În acest sens, martorii propuși de reclamant au arătat că acesta are perioade când refuză să primească anumite lucrări ori să le rezolve pe cele primite, întârzieri în efectuarea lucrărilor, are o atitudine jignitoare față de colegii care îl ajutau(martorul G), evidențiind întârzierea în formularea răspunsului la adresele contribuabililor, instigarea colegilor între ei, dar și împotriva șefului de serviciu (martora ).
Martorul a arătat că reclamantul era recalcitrant, refuzând de multe ori să-și îndeplinească sarcinile de serviciu, martora a declarat că reclamantul a refuzat primirea corespondenței, acesta se sustrage în mod intenționat de la îndeplinirea sarcinilor de serviciu, se adresează contribuabililor prin manifestări recalcitrante, iar din decembrie 2007 și până la 01.02.2008 acesta nu a întocmit nici un act de executare pentru recuperarea creanțelor datorate bugetului de stat.
În susținerea deciziei de sancționare la dosar s-au depus și înscrisurile avute în vedere de pârâtă în cadrul procedurii administrative, respectiv nota explicativă dată de reclamant în data de 30.01.2008 în care acesta arată că a prezentat documentele de urmărire și încasare privind pe debitoarea la data predării dosarului către și că nu mai deține alte documente.
Această notă explicativă a fost considerată incompletă, solicitându-i-se reclamantului la data de 30.01.2008 să arate de ce la dosarul de executare aparținând lui lipsesc dovezile de comunicare a actelor administrativ fiscale către contribuabil în conf. cu art. 44 din OG92/2003, precum și confirmarea către contribuabil, însă reclamantul a refuzat vehement să răspundă la aceste aspecte, după cum s-a consemnat în înscrisul de la fila 34 dosar.
La dosar s-au mai depus note de serviciu în privința cărora reclamantul nu probat că s-ar fi conformat în condițiile și termenele stabilite pe cale ierarhică.
Toate aceste deficiențe, raportat la atribuțiile ce îi revin reclamantului conform fișei postului, au dus la stabilirea faptelor menționate în decizia de sancționare a cărei legalitate și temeinicie rezultă din respectarea dispozițiilor legale referitoare la procedura cercetării administrative și conținutul actului sancționator, precum și din materialul probator avut în vedere de comisia de disciplină, așa cum a fost expus.
În privința sancțiunii, instanța a constatat că aceasta este justificată prin prisma criticilor de individualizare prevăzute de art. 77 alin. 4 din Legea 188/1999, iar o sancțiune mai ușoară (respectiv "mustrarea") s-ar fi putut aplica doar dacă abaterile constatate ar fi fost de o gravitate redusă, aspect care însă nu se regăsește în speța de față.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că, în esență, instanța de fond nu a ținut cont că toate procesele-verbale de sancționare s-au întocmit cu încălcarea Legii nr. 188/1991, privind statutul funcționarului public.
La termenul din 06.04.2009, Curtea a invocat din oficiu excepția tardivității promovării recursului, față de care reclamantul solicită a se constata că recursul promovat la data de 03.03.2009 este în termenul de 15 zile, întrucât nu a primit la domiciliu hotărârea primei instanțe, comunicarea fiind sustrasă de către un vecin care este cercetat penal pentru săvârșirea infracțiunii de "violare a secretului corespondenței".
Curtea examinând cu prioritate excepția invocată constată că aceasta este întemeiată.
Potrivit art.301 Cod procedură civilă termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel și curge, potrivit art.284 raportat la art.102 alin.1 Cod procedură civilă, de la data comunicării hotărârii.
Astfel, Curtea reține că hotărârea instanței de fond a fost comunicată reclamantului recurent la data de 16.01.2009, prin afișare la domiciliul reclamantului, același pe tot parcursul desfășurării procesului.
Termenul de recurs este un termen imperativ și el curge, în principiu, continuu fără posibilitate de întrerupere sau suspendare. Cu toate acestea și în materia recursului sunt aplicabile dispozițiile art.285-286 Cod procedură civilă care consacră posibilitatea întreruperii termenului de recurs în cazul în care partea a fost împiedicată dintr-o împrejurare mai presus de voința sa să exercite calea de atac în termenul statornicit de lege.
Astfel, Curtea reține că cererea de recurs a reclamantului a fost înregistrată la instanța de fond la data de 10.03.2009, în condițiile în care cele 15 zile pentru declararea recursului se împlineau, potrivit comunicării hotărârii, cel mai târziu la data de 02.02.2009.
Reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute expres de disp. art. 103 cod proc. civ. pentru repunerea în termenul de recurs, privind imposibilitatea declarării recursului în termen dintr-o împrejurare mai presus de voință sa, nici chiar prin susținerile nereale făcute instanței în încercarea de aoi nduce în eroare. Astfel, reclamantul nu a făcut dovada că nu a luat la cunoștință de comunicarea hotărârii și nici că acesta ar fi fost sustrasă de un vecin, așa cum susține reclamantul. Nu este dovedită nici împrejurarea că persoana indicată de către reclamant ar fi cercetată pentru infracțiunea de "violare a secretului corespondenței", rezoluția procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași din 29.08.2008, vizând într-adevăr persoana și infracțiunea respectivă, dar pentru o altă faptă materială din anul 1999.
Cum termenele pentru exercitarea căilor de atac au caracter imperativ, fiind sancționate cu decăderea, nesocotirea acestora determină stingerea dreptului procesual ce nu a fost exercitat în termenul prevăzut de lege, în speță dreptul de exercita calea de atac a recursului.
Așa fiind, pentru considerentele expuse, Curtea urmează ca, în temeiul dispozițiilor art.312 raportat la art.301 Cod procedură civilă să respingă, ca tardiv, recursul promovat de reclamantul Primarul mun.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca tardiv, recursul promovat de, împotriva sentinței civile nr. 1054/ca din 27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință+ publică, azi, 11.05.2009.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Iulia
- - --- - I-
Grefier,
-
Red. -
Tehnored.
Tribunalul Iași: a
19.05.2009
2 ex.-
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț, Dan Mircea Tăbâltoc, Iulia
