Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 304/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 188/1999 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 304
Ședința publică din 25 februarie 2010
PREȘEDINTE: Andrieș Maria
JUDECĂTOR 2: Artene Doina
JUDECĂTOR 3: Galan Marius
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea recursului declarat dereclamanta prin Sindicatul Național al Funcționarilor Publici - Grupa Sindicală S,cu sediu în S,-,. 6,. 104, jud. S, împotrivasentinței nr. 1864 din 05.11.2009 a Tribunalului Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal - dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice S și Ministerul Finanțelor Publice
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier, constatându-se atașată la dosar - prin Serviciul arhivă al instanței - întâmpinare formulată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice
Instanța, luând act că nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, constată recursul legal timbrat și în stare de judecată, în conformitate cu dispozițiile art.150 Cod procedură civilă, trece la soluționarea acestuia.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal acestei instanțe, înregistrată sub nr- din 26.06.2009, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice S și Ministerul Finanțelor Publice obligarea acestora la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului în cuantum de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în cuantum de 25% din salariul de bază începând cu data de 01.01.2004 și până la data pronunțării instanței, sume actualizate cu indicele de inflație până la data efectuării plății efective.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că, în primul rând are calitatea de funcționar public în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice S, beneficiind în această calitate de toate drepturile care decurg din prevederile legale.
În al doilea rând, potrivit art. 31 alin.1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
În al treilea rând, prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin OUG nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005 și prin OG nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006.
Măsura suspendării acordării suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare a afectat doar exercițiul dreptului nu și existența acestuia.
În al patrulea rând, până la republicarea din anul 2007 Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici când s-a dat textelor o nouă numerotare, suplimentul postului si suplimentul treptei de salarizare erau prevăzute la art. 29 alin.1 lit. c și d din lege.
Relevant este faptul că potrivit art. XIII din Legea nr. 251/2006 prevederile art. 29 alin.1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 au reintrat în vigoare la data de 01.01.2007.
În al cincilea rând, art. 29 alin.1 lit. c și d din Legea nr.188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a fost suspendat până la data de 31 decembrie 2006, prin art. 44 din nr.OUG 92/2004.
În al șaselea rând, norma de suspendare contravine și art. 15 alin. 2 din Constituție, deoarece dispozițiile art. 44 din OUG nr. 92/2004 sunt retroactive, suspendând retroactiv un drept câștigat sub imperiul Legii nr. 188/1999.
Examinând textul art. 44 din nr.OUG 92/2004 prin care a fost suspendată plata drepturilor bănești, reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, se poate constata ca legiferarea s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor constituționale ce reglementează drepturile persoanelor încadrate în muncă, deoarece dreptul la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare nu a fost restrâns, ci îngrădit, atingând însăși existența dreptului.
Din interpretarea sistematică și logică a textelor de mai sus rezultă că plata suplimentului postului si a suplimentului treptei de salarizare i se cuvine, întrucât nici executivul și nici legiuitorul nu puteau suspenda sau abroga acest drept, din perspectiva textelor constituționale menționate.
În la șaptelea rând drepturile bănești pe care le solicită, fiind drepturi de creanță consideră că sunt bunuri în sensul Convenției europene a drepturilor omului și a Pactului internațional cu privire la drepturile civile.
Legal citată, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare a arătat că, în primul rând, reclamanta a fost angajata pârâtei în perioada 23.01.2008-17.03.2008, respectiv 01.04.2008-20.06.2008 și începând cu data de 22.04.2009 până în prezent.
În al doilea rând, deși Legea nr. 188/1999 prevede că suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare sunt componente la salariului funcționarului public, actul normativ nu stabilește procentul în care se plătesc acești bani și nici criteriile după care se acordă.
Prin sentința nr. 1864 din 5 noiembrie 2009 Tribunalul Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată acțiunea reclamantei reținând că prin decizia nr. 20 din 21.09.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite s-a admis recursul în interesul legii declarat de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă și s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a disp.art.31 al.1 lit. c și d din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici republicată, în lipsa unei cuantificări legale nu se pot acorda pe cale judecătorească drepturile salariale constând în suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Conform art. 329 al.3 Cod proc. civ. dezlegarea dată problemelor de drept judecate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul recursului în interesul legii este obligatorie pentru instanțe.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta prin Sindicatul Național al Funcționarilor Publici - Grupa Sindicală, care a criticat sentința ca nelegală și netemeinică.
În motivare a arătat, în esență, că există o contradicție între drepturile recunoscute în general pentru aceste sporuri anterior Deciziei nr. 20/21.09.2009 a - Secțiile Unite și obiectul cauzei care își găsește fundament în Decizia XXIII din 12 decembrie 2005 a - Secțiile Unite. Ceea ce ar conduce la concluzia legală și firească că decizia invocată în motivarea instanței de fond este o soluție care va dispune numai pentru viitor și nu retroactiv.
Cum, acțiunea și drepturile solicitate se referă la o perioadă anterioară deciziei, instanța de fond trebuia să rețină și să acorde drepturile pentru perioada anterioară deciziei.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul nu este întemeiat pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr.20 din 21.09.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, a fost admis recursul declarat în interesul legii de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.31 alin.1 lit."c" și "d" din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, s-a stabilit că în lipsa unei cuantificări legale, nu se pot acorda pe cale judecătorească drepturile salariale constând în suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Soluția este în concordanță cu cea statuată prin decizia nr. 818/3.07.2008 a Curții Constituționale a României, potrivit căreia, prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative, precum și cu cea consacrată de Decizia nr. 838/27 mai 2009 a Curții Constituționale a României, care, constatând existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte, a statuat că are obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. 4 din Constituția României, neavând competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege, ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.
Este adevărat că data introducerii acțiunii reclamantei - 26.06.2009, este anterioară datei pronunțării deciziei în interesul legii nr. 20/21.09.2009 a Înaltei Curți de casație și Justiție, însă acest aspect este irelevant în condițiile în care, dezlegarea în drept a intervenit în timpul soluționării în fond a litigiului în fața primei instanțe, finalizată prin pronunțarea sentinței nr. 1864 din 5 noiembrie 2009 respectiv, dezlegare obligatorie pentru instanțe potrivit prevederilor imperative și de strictă interpretare ale art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă.
Pentru considerentele învederate, în temeiul art. 312 al. 1, 3041Cod procedură civilă,Curtea, văzând că nici din oficiu nu sunt date motive de casare, va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta prin Sindicatul Național al Funcționarilor Publici - Grupa Sindicală S, cu sediu în S,-,. 6,. 104, jud. S, împotrivasentinței nr. 1864 din 05.11.2009 a Tribunalului Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal - dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice S și Ministerul Finanțelor Publice
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.
Tehnored.
Ex. 2/05.03.2010
Președinte:Andrieș MariaJudecători:Andrieș Maria, Artene Doina, Galan Marius
