Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 315/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativ și Fiscal
Decizia nr. 315/ Dosar Nr-
Sedința publică din 24 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă JUDECĂTOR 2: Georgeta Bejinaru Mihoc
- --- -președinte secție -judecător
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul Municipiul B prin Primar împotriva sentinței civile nr. 82/CA din 29 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 22 aprilie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 24 aprilie 2008.
CURTEA:
Asupra recursului declarat de pârâtul Municipiul B prin Primar constată că:
La data de 27.12.2007, reclamanții, ia., A, și, în calitate de funcționari publici cu raport de serviciu la pârâtul angajator Municipiul B, au solicitat pe calea instanței de contencios administrativ ca prin hotărârea ce se va pronunță să se dispună: obligarea pârâtului la alocarea, calcularea și plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând " indemnizație dispozitiv " lu7nară în cuantum de 25% din salariul de bază, respectiv începând cu 01 ianuarie 2005 și în continuare până la încetarea raporturilor de serviciu; obligarea pârâtului la actualizarea sumelor reprezentând " indemnizație de dispozitiv " cu coeficienții ratei inflației de la data scadenței fiecărei îndemnizații și până la efectuarea plății; obligarea pârâtului să consemneze în carnetele de muncă ale funcționarilor publici acordarea îndemnizației de dispozitiv retroactiv începând cu 01 ianuarie 2005 și în continuare ca și drept salarial, fără cheltuieli de judecată.
Acțiunea reclamanților a format obiectul dosarului nr- al Tribunalului Brașov.
În acest dosar instanța de fond în urma probelor administrate a pronunțat hotărârea nr. 82/CA/29 ianuarie 20908 prin care a admis acțiunea formulată de reclamantele, ia, A, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul B prin reprezentant legal și, in consecință:
A obligat pârâtul să aloce, să calculeze și să plătească reclamantelor drepturile bănești constând in indemnizația de dispozitiv, lunară, în cuantum de 25 % din salariul de bază începând cu data de 01.01.2005 și, in continuare, până la încetarea raportului de serviciu, sume ce vor fi actualizate cu coeficienții ratei de inflație, de la data scadenței fiecărei indemnizații până la data efectuării plății.
A obligat pârâtul să consemneze in carnetele de muncă ale reclamanților indemnizația de dispozitiv începând cu 01.01.2005 și in continuare până la încetarea raportului de serviciu.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut în fapt și în drept următoarele:
În fapt, reclamantele sunt angajate în cadrul Primăriei Mun. B, fiind funcționari publici, aspect necontestat de către pârât.
Indemnizația de dispozitiv a fost reglementată prin. 138/1999 și vizează cadre militare angajate pe bază de contract și salariații civili din cadrul, MI, și MJ.
Prin ordinul nr. 496/28.07.2003 emis de MAI,la pct. 9.2 s-a prevăzut că "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea in domeniul administrației publice" iar, la pct. 31.1,se arată că prin personal civil, in sensul prezentului ordin, se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din MAI. Personalul civil din MAI beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta lege (. 138/1999 ) cu excepția celui din domeniul administrației publice, care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art. 13 din lege.
Art. 13 din. 138/1999 prevede că indemnizația de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază, se acordă cadrelor militare in activitate, militari angajați pe bază de contract și salariaților civili.
Rezultă așadar, din analiza și interpretarea textelor de lege arătate anterior, că salariaților civili le este recunoscut beneficiul indemnizației de dispozitiv, in cuantum de 25% din salariul de bază, deoarece cadrele militare și militarii angajați pe bază de contract beneficiază, in plus, față de salariații civili, și de alte sporuri și drepturi salariale prev. în. 138/1999, fiind evident faptul că, prin Ordinul 496/2003, Ministrul Administrației și Internelor a urmărit ca in rândul personalului care beneficiază de indemnizația de dispozitiv,să fie cuprins și personalul civil ce își desfășoară activitatea in domeniul administrației publice,tocmai pentru a înlătura discrepanțele in ceea ce privește drepturile de natură salarială decare beneficiază personalul aflat in subordinea și/sau coordonarea MAI, asigurându-se astfel egalitate de tratament salarial și nediscriminatoriu pentru personalul din cadrul aceleiași autorități.
Așa fiind,în temeiul pct. 9.2, pct. 31.1 din Ordinul MAI nr. 496/2003, art. 13 din. 138/1999, raportat la art. 1, art. 10 și art. 18 din. 554/2004, acțiunea reclamantelor a fost admisă.
A fost obligat pârâtul să aloce, să calculeze și să plătească reclamantelor sumele reprezentând indemnizația de dispozitiv începând cu data arătată in dispozitivul prezentei sentințe și in continuare până la încetarea raportului de serviciu, sume ce vor fi actualizate în raport cu rata inflației de la data nașterii dreptului până la data plății efective, având în vedere faptul că în materia raporturilor de serviciu, similar raporturilor de muncă, se prezumă punerea în întârziere a angajatorului, odată cu data nașterii dreptului, sarcina probei revenindu-i acestuia raportat la data nașterii prejudiciului.
A fost obligată pârâta să consemneze in carnetele de muncă ale reclamantelor indemnizația de dispozitiv începând cu 01.01.2005 și in continuare până la încetarea raportului de serviciu.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurentul pârât Municipiul B prin Primar, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate nr. 82/CA/29.01.2008 și pe fond respingerea acțiunii reclamanților.
În dezvoltarea criticilor de recurs se invocă următoarele:
Dispozițiile Legii nr. 138/1999 se aplică personalului militar și civil din cadrul, MI, și MJ, iar Ordinul MAI nr. 496/2003 nu a fost publicat în Monitorul Oficial.
Prin Ordinul MAI nr. 496/2003 pct.9.2 se arată că îndemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice și personalul contractual din MAI, deci ordinul se referă numai la structurile aparținând MAI, situație în care funcționarii publici din cadrul primăriilor și din cadrul serviciilor publice subordonate consiliilor locale nu pot beneficia de indemnizație de dispozitiv.
Instanța trebuia să țină seama că administrația publică în unitățile administrativ teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiului autonomiei locale, nesubordonată Ministerului d e Interne pentru a beneficia de îndemnizația de 25%, administrației publice locale aplicându-i-se principiile prevăzute de art. 2 alin.1 din Legea nr. 215/2001 republicată a administrației publice locale.
În drept recurenta și-a motivat recursul pe dispozițiile art. 304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, Ordinul MAI nr. 496/2003, Legea nr. 138/1999 și Legea nr. 215/2001 republicată.
Recursul a fost legal timbrat ( fila 3 dosar) și a fost depus în termen legal.
În cauză intimații reclamanți au formulat concluzii scrise, filele 38-43 dosar recurs, prin care au solicitat respingerea recursului declarat de pârât ca nefundat, invocând faptul că în cauză se aplică prevederile Legii nr. 188/1999 și art. 1 din OUG92/2004, dispozițiile Legii nr. 138/1999 și ale Ordinului 496/2003, astfel încât, funcționarii publici și personalul contractual beneficiază de plata îndemnizației de dispozitiv inclusiv cei din zona județului
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, sentința civilă atacată nr. 82/CA/29.01.2008, prin prisma motivelor de recurs formulate de pârâtul Municipiul B prin primar, și raportat la dispozițiile legale aplicabile, constată recursul ca nefundat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond în baza probelor de la dosar a reținut în mod corect și legal situația de drept și de fapt dedusă judecății, pronunțând o hotărâre temeinică și legală.
În ce privește criticile sentinței civile formulate prin recursul declarat se reține următoarele:
Faptul invocat de pârâtul recurent, că îndemnizația de dispozitiv se acordă doar personalului din structurile ce aparțin, nu poate fi reținut datorită faptului că potrivit dispozițiilor legale, de acest spor beneficiază și funcționarii publici și personalul contractual din cadrul autorității publice locale, primării, consilii locale,etc.
Ca atare prima critică de recurs nu poate fi reținută, motiv pentru care se va înlătura ca fiind neîntemeiată și nelegală.
În ce privește critica recurentei în sensul că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că administrația publică locală, funcționează pe principiul autonomiei locale și că nu se subordonează, încât să beneficieze de prevederile legale privind sporul de dispozitiv de 25% și că pârâtei i se aplică prevederile Legii nr. 215/2001 art. 2 alin.1, instanța de recurs constată că această critică nu este întemeiată deoarece sporul de dispozitiv se acordă în anumite condiții ținând cont de realizări, atribuții de serviciu, după programul normat și la dispoziția conducătorului autorității pârâte ( angajator) și nu numai personalului ce funcționează în cadrul
Ca atare și această critică va fi înlăturată.
În ce privește temeiul de drept invocat de pârâtul recurent, adică incidența în cauză a dispozițiilor art. 304 pct.9 Cod procedură civilă și a Ordinului nr. 496/2003, Legea nr. 138/1999 și Legea nr. 215/2001, instanța de recurs constată că de fapt hotărârea atacată este dată în conformitate cu probele de la dosar și cu dispozițiile legale sus menționate, astfel încât nu se poate reține că hotărârea sa dat cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii sau că ar fi lipsită de temei legal.
Dimpotrivă, se constată că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, care să conducă la admiterea recursului.
În concluzie, față de criticile formulate de recurent și de argumentele sus expuse, se constată recursul nefundat.
Așa fiind, se va respinge recursul declarat în cauză în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă și în consecință se va menține hotărârea atacată ca legală și temeinică.
Pentru aceste considerente
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Municipiul B prin primar împotriva sentinței civile nr. 82/CA/29 ianuarie 2008 Tribunalului Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, pronunțată în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 24 aprilie 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red. /30.04.2008
Dact./12.05.2008/2 ex.
Jud. Fond: /
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Georgeta Bejinaru Mihoc
