Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 324/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Curtea de Apel Timișoara OPERATOR -2928
Secția contencios Administrativ și Fiscal
Dosar nr--28.02.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.324
Ședința publică din 19 martie 2008
PREȘEDINTE: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 2: Răzvan Pătru
JUDECĂTOR 3: Alexandru Cristian
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâții recurenți Consiliul Local C și Primăria Municipiului C împotriva sentinței civile nr.21/11.01.2008, pronunțată de Tribunalul C-S, în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul intimat personal, pentru recurenți se prezintă consilier juridic Carla.
Procedură este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, reprezentanta recurenților depune la dosar delegație de reprezentare și precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta recurenților solicită admiterea recursului așa cum au fost formulat, modificarea în parte, în sensul respingerii drepturilor salariale solicitate de reclamant pe anul 2000 și admiterea excepției calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului și consideră că Primăria Municipiului C are calitate procesuală pasivă, fiind ordonator de credite. Depune concluzii scrise.
În replică, reprezentanta recurenților precizează faptul că ordonator principal de credite este Primarul și nu Primăria.
CURTEA
Asupra recursului de față constată:
Prin sentința civilă nr.21/11.01.2008 pronunțată în dosar nr- Tribunalul C-S a admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților Consiliul Local C și Primăria C și a obligat pârâții să calculeze și să plătească reclamantului drepturile salariale, ce reprezintă primele de concediu aferente perioadei 2001 - 2006, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective și a respins ca nefondată excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâtei Primăriei C și cea a prematurității acțiunii.
În motivare instanța de fond a reținut că referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului C, invocată de pârâți, că din copia carnetului de muncă depus de reclamant la poziția 80-89 și 96-100 este menționată Primăria C, în calitate de angajator, iar de la poziția nr. 90-95, în calitate de angajator este înscris Consiliul Local C (fila 12 dosar).
Astfel că, față de mențiunile efectuate în carnetul de muncă,chiar de către pârâți, instanța reține că excepția invocată este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
Cu privire la excepția prematurității cererii formulate, tribunalul a constatat că acțiunea reclamantului a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.12.2007, conform mențiunii registraturii tribunalului d e la fila 3 dosar, iar OUG nr. 146/2007 a fost publicată în nr. 877 din data de 20.12.2007, deci ulterior cererii de chemare în judecată formulată de reclamant.
Pe cale de consecință, tribunalul a constatat ca neîntemeiată excepția prematurității invocată de pârâți, urmând ca aceasta să fie respinsă.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamantul a avut raporturi de serviciu cu pârâții, în perioada anilor 2000 - 2006, îndeplinind o funcție publică.
Potrivit dispozițiilor art. 35 al. 2 din Legea nr. 188/1999, republicată, funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.
Până la data de 31.12.2006 prevederile referitoare la acordarea primelor de concediu au fost suspendate succesiv prin legile bugetare anuale, precum și prin actele normative anuale de salarizare a funcționarilor publici, însă suspendarea dreptului nu este echivalentă cu înlăturarea dreptului.
Din preambulul OUG nr. 146/2007 rezultă că suspendarea dreptului s-a datorat constrângerilor bugetare impuse anual de organismele financiare internaționale OUG nr. 146/2007 reglementează modalitatea de plată a primelor de concediu, în baza prevederilor din actele normative a căror aplicare a fost suspendată prin legile bugetare anuale succesive și actele anuale de salarizare.
Față de considerentele de mai sus, în baza dispozițiilor art. 35 al.2 din Legea nr. 188/1999, instanța a admis acțiunea formulată de reclamantul, și au fost obligați pârâții Primăria C și Consiliul Local C să calculeze și să plătească reclamantului drepturile salariale, reprezentând primele de concediu aferente perioadei 2000 - 2006, actualizate cu indicele de inflație calculat de la data nașterii dreptului până la data plății efective.
În cauză au declarat recurs pârâții Consiliul Local C și Primăria municipiului C solicită modificarea sentinței și respingerea acțiunii.
În motivare se arată că în conformitate cu prevederile art.1, alin (1) din OUG nr.146/19.12.2007, plata primelor acordate cu ocazia plecării în concediu de odihnă a fost suspendată începând cu anul 2001, adică în perioada 2001-2006, iar nicidecum din anul 2000, cum greși s-a reținut de către instanța de fond.
Consideră că instanța de fond s-a pronunțat în mod greșit cu privire la acordarea reclamantului a primei de concediu pentru anul 2000, ținând cont că suspendarea acestor drepturi salariale a avut loc începând cu anul 2001, odată cu adoptarea nr.OUG33/26.02.2001. mai mult dispozițiile OUG nr.146/2007 pentru aprobarea primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006, sunt foarte precise atât cu privire la perioada cât aceste drepturi au fost suspendate, cât și la modalitatea de plată pentru aceste sume.
Se subliniază faptul că Primăria municipiului C nu este decât o structură funcțională fără personalitate juridică, motiv pentru care se invocă din nou excepția lipsei capacității și a calității procesuale pasive.
În conformitate cu prevederile art.77 din Legea nr.215/2001 republicată și actualizată, privind administrația publică locală, "Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașul sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale".
Conform art.63 alin.1 lit.d și alin.5 lit.g din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, primarul este cel care emite avizele acordurile și autorizațiile, iar art.21 alin.1 și 2 din același text de lege prevede:
"1) Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului d e înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt pateu, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
2) În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean".
Din analiza dispozițiilor art.21 alin.1 și 2 ale Legii nr.215/2001 rezultă că unitățile administrativ-teritoriale sunt persoanele juridice de drept public ce au capacitate juridică, iar primarul este cel care reprezintă în instanță interesele unității administrativ-teritoriale. Mai mult, conform art.63 alin.4 lit.a primarul este ordonator principal de credite, astfel că dispozițiile de plată nu pot fi întocmite decât cu acordul și semnătura acestuia.
În mod eronat instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria C, motivând că pe carnetul de muncă al reclamantului este menționată Primăria. Se mai arată că reclamantul își desfășoară activitatea la Serviciul Public de Asistență Socială a municipiului C, serviciu ce se află în subordinea Consiliului Local. Mai mult, primăria nu are personalitatea juridică, fiind doar o structură funcțională ci activitate permanentă.
Pentru toate aceste motive arătate mai sus, recurenții consideră că în mod greșit a fost respinsă excepția privind capacitatea și calitatea procesuală pasivă a primăriei.
Examinând cererile, raportat cu motivele invocate și cu cele din oficiu prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, se constată că este fondat recursul declarat de pârâta Primăria municipiului C împotriva sentinței civile nr.21/11.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului C-S, astfel că se admite, se modifică sentința în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Primăria municipiului C pentru lipsă de calitate procesuală pasivă. Menține în rest dispozițiile sentinței și respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Consiliul Local C împotriva aceleiași sentințe, pentru că:
Potrivit art.77 din Legea nr.215/2001 republicată, privind administrația publică locală, primarul viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașul sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale".
Conform art.63 alin.1 lit.d și alin.5 lit.g din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, primarul este cel care emite avizele acordurile și autorizațiile, iar art.21 alin.1 și 2 din același text de lege prevede:
"1) Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului d e înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt pateu, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
2) În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean".
Deci, potrivit legii, primăria este lipsită de personalitatea juridică, fiind o simplă structură funcțională, care nu poate sta în raporturi juridice cu caracter patrimonial, cum este cazul în speța de față.
Așa fiind, recursul pârâtei Primăria C, se admite și se respinge acțiunea față de această pârâtă pe excepția lipsei de calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește critica legată de suspendarea drepturilor din litigiu, se constată că dreptul la prima pentru concediu de odihnă al funcționarilor publici a fost introdus prin art.34 alin.2 din Legea nr.188/1999.
Faptul că exercițiul dreptului în discuție, a fost suspendat printr-o serie de acte normative ulterioare, nu echivalează cu o înlăturare a existenței lui, cât timp prin nicio dispoziție legală nu s-a prevăzut acest lucru, iar prin nerecunoașterea sa s-ar contraveni atât art.53 din Constituție cât și reglementărilor date prin art.1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În consecință, dreptul la acțiune al reclamanților s-a născut la data la care a încetat orice cauză de suspendare, care a întrerupt cursul prescripției dreptului la acțiune beneficiarii prevederilor legale susmenționate și a cărei aplicare a fost suspendată sau amânată, prin acte normative temporare, până la data de 1 ianuarie 2007.
Că așa este, rezultă fără echivoc și din prevederile art.64 alin.3 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, conform cărora la expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare.
În concluzie, bine a fost admisă acțiunea față de pârâtul Consiliul Local
Cum criticile recurentului nu sunt de natură să ducă la constatarea inexistenței drepturilor ce fac obiectul acțiunii, recursul se respinge ca nefondat, fiind irelevantă adoptarea OUG nr.146/2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Primăria municipiului C împotriva sentinței civile nr.21/11.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului C-
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Primăria municipiului C pentru lipsă de calitate procesuală pasivă.
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Consiliul Local C împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică 19.III.2008
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red. O-31.03.2008
Tehnored. /2 ex./31.03.2008
Primă instanță: Tribunalul C-
Judecător:
Judecător:
Președinte:Rodica OlaruJudecători:Rodica Olaru, Răzvan Pătru, Alexandru Cristian
