Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 327/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr--CA
DECIZIA NR. 327/CA/2009-
Ședința publică din 28 mai 2009
PREȘEDINTE: Boța Marilena JUDECĂTOR 2: Filimon Marcela
JUDECĂTOR 3: Marinescu Simona
Judecător: - -
Grefier: - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor în contencios administrativ formulate de recurenta pârâtă INSTITUȚIA PREFECTULUI - JUDEȚUL S - S M, P-Ța 25 Octombrie, -. 1, Județ S și de recurentul pârâtMINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR REPREZENTAT PRIN DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ- B, sector 1, P-Ța -, -. 1A în contradictoriu cu intimata reclamantă - S M, Str. - -, - 51, Et. Iii, Ap. 13, Județ S și intimatul pârâtMINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR- B, sector 5, Str. -, -. 17, împotriva sentinței nr. 50/29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru intimata reclamantă - fiul în baza procurii judiciare autentificată sub nr. 1300/27.05.209 de către Biroul notarial, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru, intimata reclamantă a depus întâmpinare, iar recurentul pârât MIRA a depus concluzii scrise față de întîmpinare depusă, după care:
Reprezentantul intimatei reclamante depune la dosar dovada comunicării întâmpinării cu părțile din litigiu, depune în probațiune decizii pronunțate de Curtea de APEL ORADEA în spețe similare. Solicită respingerea recursurilor ca nefondate, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și întemeiată. Precizează că în cauză similară, respectiv colegi de serviciu ai intimatei reclamante li s-a admis acțiunea și beneficiază de suplimentul postului respectiv suplimentul treptei. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin sentința nr. 50/29.01.2009 Tribunalul Satu Mare a admis în parte acțiunea reclamantei domiciliată în S M,str.-, -.51,.III,.13, jud.S M în contradictoriu cu pârâții INSTITUȚIA PREFECTULUI-JUDEȚUL S M, cu sediul în S M, 25 Octombrie, nr.1, jud.S M, MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, cu sediul în B, -, nr.1A, sector și-n consecință:
A obligat pârâții Instituția Prefectului-Județul S M și A să plătească reclamantei sumele de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, aferent perioadei 01.01.2004-10.09.2007, sume actualizate cu indicele inflației la data efectuării plății. A respins restul capetelor de cerere.
A respins acțiunea reclamantei împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta are calitatea de funcționar public în cadrul autorității publice pârâte.
Potrivit art. 31 din Legea nr. 188/1999, privind statutul func ionarilor publici,"pentru activitatea desfășurat, funcionarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de baza;
b) sporul pentru vechimen munca;
c) suplimentul postului**);
d) suplimentul corespunztor treptei de salarizare**).
Funcionarii publici beneficiazde primei alte drepturi salariale,n condiiile legii.
Salarizarea funcionarilor publici se facen conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcionarii publici."
Drepturile salariale ale func ionarilor publici au fost reglementate n mod succesiv de Ordonan a de Urgen ță a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale i a altor drepturi ale func ionarilor publici pe anul 2005, aprobată prin Legea nr. 76/2005, Ordonan a Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale i a altor drepturi ale func ionarilor publici pentru anul 2006, aprobat prin Legea nr. 417/2006, Ordonan a de Guvern nr. 6/2007 privind unele suri de reglementare a drepturilor salariale i a altor drepturi ale func ionarilor publici la intrarea n vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare i alte drepturi ale func ionarilor publici, precum i cre terile salariale care se acordă func ionarilor publici n anul 2007, aprobat prin Legea nr. 232/2007 i prin Ordonan a de Guvern nr. 9/2008 pentru modificarea Ordonan ei Guvernului nr. 6/2007 privind unele suri de reglementare a drepturilor salariale i a altor drepturi ale func ionarilor publici la intrarea n vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare i alte drepturi ale func ionarilor publici, precum l cre terile salariale care se acord func ionarilor publici n anul 2007, aprobat cu modific ri prin Legea nr. 232/2007, i pentru acordarea unor cre teri salariale pentru func ionarii publici n anul 2008.
Referitor la suplimentul postului i suplimentul treptei de salarizare, se re ine, prin art. 44 din OUG nr. 92/2004 i art. 48 din OG nr. 2/2006, anterior ar tate pentru perioada 2004-2006, dreptul func ionarilor publici la plata acestui spor a fost suspendat.
Din analiza acestor acte normative, instan a constat acestea nu cuprind vreo referire la eventualitatea desfiin ță rii dreptului la cele dou sporuri, ci doar la suspendarea exerci iului acestuia. Aceast suspendare a exerci iului unui drept nu nl tur existen a dreptului la sporul privind suplimentul postului i suplimentul treptei de salarizare cuvenit func ionarilor publici pentru, astfel, s-ar contravenit at t art. 53 din Constitu ia Rom niei revizuit privind cazurile nd se poate restr nge exerci iul unui drept, t i reglement rile date prin art. 1 din Protocolul nr. 1 adi ional al Conven ia pentru ap rarea drepturilor omului i a libert ăț ilor fundamentale.
Potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind Normele de tehnic legislativă pentru elaborarea actelor normative"n cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendatprintr-un alt act normativ de acelai nivel sau de nivel superior.n aceastsituaie, se vor prevedean mod expres data la care se produce suspendarea, precumi durata ei determinat.
La expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziia afectatde suspendare reintrde dreptn vigoare.
Prelungirea suspendrii ori modificarea sau abrogarea actului normativ ori a dispoziiei suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispoziii exprese, cu aplicare de la data expirrii suspendrii".
Re in nd ca esen ial aceast dispozi ie legal n interpretarea actelor normative incidente n cauz, instan a constat suspendarea aplic rii prevederilor prin care s-au stabilit drepturi salariale n favoarea reclaman ilor a fost dispus prin actele normative amintite pe o durat determinat 2004-2006, iar prelungirea duratei acestei suspend ri nu a fost dispus n mod expres prin actele normative ulterioare prin care s-a dispus din nou suspendarea exerci iului dreptului.
Prin urmare, potrivit art. 62 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispozi ia afectat de aceast suspendare reintră de drept n vigoare, dup cum, din acest moment reintr n vigoare dreptul la ac iune al reclamantului, suspendat la ndul u pe durata suspend rii exercit rii dreptului a rui realizare se solicit pe calea ac iunii n justi ie.
Prin art. 38 din Codul muncii se prevede, n mod imperativ, drepturile peroanelor ncadrate n munc nu pot face obiectul vreunei tranzac ii, renun ță ri sau limit ri, ele fiind ap rate de stat mpotriva oric ror nc lc ri, a manifest rilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu.
De aceea, fiind un drept âș tigat, derivat dintr-un raport de munc, suplimentul postului i suplimentul treptei de salarizare nu puteau fi anulate pe calea unor acte normative de suspendare a aplic rii acestora.
n situa ia dat, pentru ca un drept prev zut de lege nu devin doar o norm lipsit de con inut trebuie re inut, suspendarea exerci iului dreptului la cele dou sporuri, nu echivaleaz cu ns ăși nl turarea acestora, t timp existen a acestora nu a fost nl turat prin vreo dispozi ie legal.
ntruc t actele normative care au reglementat suspendarea exerci iul dreptului func ionarilor publici la suplimentul postului i suplimentul treptei de salarizare prev zute de legea privind Statutul func ionarilor publici au fost adoptate pentru perioade de timp determinate datorit unor condi ii financiare deosebite, respectiv pentru anul bugetar n curs, acestea i-au ncetat aplicabilitatea la expirarea perioadei de timp pentru care au fost adoptate.
Prin urmare, instan a a apreciat solicitarea formulat de func ionarul public, n sensul constat rii ndrept ăț irii acestuia la plata retroactiv a celor dou sporuri ncep nd cu data na terii dreptului i la zi, la valoarea actualizat a acestor drepturi este ntemeiat.
n privin a cuantumului celor dou sporuri cuvenite func ionarului public, instan a constat acesta nu a fost prev zut de lege sau de vreun alt act normativ emis n aplicarea legii, reclamanta solicit nd plata acestora n cuantum de 25 % din salariul de baz pentru ambele sporuri, justific nd aceast solicitare prin prisma altor dispozi ii legale care reglementeaz sporuri salariale, prin raportare la proiectul de act normativ ce urma cuantifice acest spor i prin cea a existen ei unor hot ri judec tore ti irevocabile prin care aceste sporuri au fost acordate n cuantum de 25% fiecare.
Respectarea principiului statului de drept presupune i implic asigurarea aplic rii legilor adoptate, n spiritul i litera lor, concomitent cu eliminarea oric rei tendin e de reglementare a unor situa ii juridice fictive astfel este necesar ca titularii unor drepturi ( i cu at t mai mult titularii unor drepturi salariale) se bucure efectiv de acestea pentru perioada n care sunt prev zute de lege.
n acest sens, se constat, de i dreptul func ionarilor publici la suplimentul postului i suplimentul treptei de salarizare prev zute de legea privind Statutul func ionarilor publici a reintrat de drept n vigoare, iar ace tia sunt ndrept ăț i la plata retroactiv a acestor drepturi, exercitarea drepturilor salariale ale acestora este ngr dit de lipsa preocup rii autorit ăț ilor statului de a adopta reglement ri minimale n domeniu, respectiv de a stabili cuantumul sporurilor la salariul de baz prev zut de art. 31 lit. c) i d) din Legea nr. 188/1999.
Din aceast perspectiv, instan a constat, potrivit hot rilor judec tore ti depuse la dosarul cauzei de tre reclaman tă, n situa ii litigioase identice, instan ele judec tore ti din Rom nia au pronun at hot ri judec tore ti irevocabile, prin care au stabilit cuantumul celor dou sporuri cuvenite func ionarilor public ca fiind de te 25% fiecare din salariul de baz.
Fa ță de existen a unui num r considerabil de hot ri judec tore ti adoptate n sensul amintit i care au dob ndit puterea de lucru judecat, instan a a apreciat, de i practica judec toreasc nu constituie izvor de drept n sistemul de drept rom nesc, aceasta poate crea justi iabililor o speran ță legitim n sensul ndrept ăț irii acestora la un drept recunoscut de instan ele judec tore ti unor persoane aflate n situa ii identice cu ace tia.
n practica Cur ii Europene privind Drepturile Omului, nc lcarea acestei speran e legitime de tre instan ele judec tore ti a fost apreciat ca o atingere adus unui bun i ca o nc lcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 ( Cauza Stere mpotriva Rom niei din 26.02.2006).
De asemenea, n practica aceleia i instan e europene. Cauza Beian mpotriva Rom niei nr. 1 din 06.12.2007, s-a statuat divergen ele de jurispruden ță pot crea insecuritate juridic i reducerea ncrederii publicului n sistemul judiciar care are ca efect lipsirea reclamantului de efectele unei legi, n timp ce altor persoane care s-au aflat n situa ie identic li s-a recunoscut acela i drept prev zut de lege.
Fa ță de existen a unei jurispruden e majoritare n sensul admiterii ac iunilor reclaman ilor, instan a a apreciat, pentru ap rarea unui drept salarial recunoscut de lege al rui cuantum este stabilit prin hot ri judec tore ti irevocabile, cuantum care astfel constituie un bun n sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conven ia European a Drepturilor Omului i pentru recunoa terea acestui bun este necesară aplicarea cu prioritate a Conven iei Europene privind Drepturile Omului i a practicii anterior amintite a Cur ii Europene privind Drepturile Omului n aceast materie n sensul recunoa terii dreptului func ionarilor publici la sporul privind suplimentul postului i la sporul treptei de salarizare n cuantumul recunoscut i altor func ionari publici afla i n situa ii juridice identice.
Împotriva acestei sentințeau declarat recurs în termen pârâții Instituția Prefectului S M și Ministerul Administrației și Internelor B, solicitând admiterea acestei căi de atac și respingerea acțiunii formulate de către reclamanți.
Recurenta Instituția Prefectului arată în motivare că suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare prevăzute de articolul 31 alineat1 lit.c și din Legea 188/1999 R nu au putut fi acordate datorită nealocării de fonduri cu această destinație. Prin Legea 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului se reglementează activitatea prefectului și a instituției pe care o conduce, din această reglementare rezultând faptul că instituția prefectului este o instituție publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu și buget propriu, iar prefectul este ordonator terțiar de credite. Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale. De asemenea ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, iar în speță nu au fost alocate fonduri de către ordonatorii principali de credite pentru plata celor două suplimente, deoarece erau în vigoare actele normative de suspendare a aplicării prevederilor articolului 31 din Legea 188/1999.
Recursul nu este motivat în drept cu referire la dispozițiile articolului 304 cod procedură civilă.
Prin recursul declarat de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor B se invocă faptul că acesta nu are calitate procesuală pasivă, deoarece nu poate dispune cu privire la plata unor drepturi salariale pentru angajații unei alte instituții cu personalitate juridică. Cu privire la fondul cauzei se arată că pretențiile intimatului reclamant nu au un temei legal nici sub aspectul acordării nici a cuantificării acestora.
Prin întâmpinarea formulată în cauză de către intimata recurentă se invocă nulitatea recursului declarat de Ministerul Administrației și Internelor B, întrucât a fost depus la Curtea de APEL ORADEA și nu la instanța a cărei hotărâre se atacă potrivit articolului 302 cod procedură civilă, iar cu privire la fondul cauzei solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, deoarece pârâtul MIRA are obligația de a asigura fondurile necesare funcționării Instituției prefectului, inclusiv banii necesari pentru plata salariilor și a celorlalte drepturi ce decurg din raporturile de serviciu, iar în baza dispozițiilor articolului 31 din Legea 188/1999, funcționarii publici sunt îndreptățiți la plata retroactivă a celor două suplimente.
Examinând excepția nulității recursului declarat de Ministerul Administrației și Internelor instanța constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece recursul a fost înaintat Tribunalului Satu Mare cu adresa nr. 278.823/3/26.02.2009 și înregistrat la Tribunalul Satu Mare la data de 4.03.2009, conform ștampilei de pe această adresă (fila 5).
Examinând cauza, prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, în temeiul dispozițiilor articolului 3041cod procedură civilă, instanța constată că hotărârea atacată este nelegală pentru următoarele considerente:
Prevederile articolului 31 alineat 1 din Legea 188/1999 republicată, respectiv dispozițiile articolului 29 alineat 1 în reglementarea anterioară republicării acestei legi, prevăd că funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Dispozițiile articolului 29 din Legea 188/1999 au fost modificate prin Legea 251/2006, modificări care au intrat în vigoare la 01.01.2007, astfel că pe perioada ianuarie 2004 - ianuarie 2007, adică anterior modificărilor intervenite prin Legea 251/2006, dispozițiile articolului 29 din Legea 188/1999 prevedeau la lit. c șisuplimentul postului și suplimentul gradului, ceea ce înseamnă că pentru această perioadă nu era prevăzut dreptul la suplimentul pentru treapta de salarizare, situație în care acordarea acestuia de către prima instanță pe această perioadă nu are temei de drept.Doar de la 01.01.2007 era prevăzut în Legea 188/1999 dreptul la suplimentul treptei de salarizare.
Prin dispozițiile articolului 29 alineat 3 din Legea 188/1999 se prevede că salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici, ceea ce înseamnă că stabilirea efectivă salariului, a sporurilor, a premiilor, a suplimentelor și a altor drepturi salariale, adică a cuantumului acestora trebuie prevăzută prin dispoziții speciale cuprinse în alte acte normative, Legea 188/1999 pe care își întemeiază acțiunea reclamanții, reglementând doar regimul general al raporturilor juridice dintre funcționarii publicii și stat sau administrația publică locală.
Pe perioada în litigiu 01.2004 - 12.2008, în absența unei legi care să reglementeze sistemul unitar de salarizare a funcționarilor publici, drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici au fost reglementate prin dispozițiile speciale cuprinse în: OUG 92/2004, OG 2/2006, OG 6/2007 și OG 9/2008.
Din cuprinsul normelor prevăzute în aceste acte normative se deduce faptul că atât suplimentul postului, cât și suplimentul treptei de salarizare sau suplimentul gradului sunt incluse în salariul de bază prevăzut pentru fiecare funcție publică, potrivit anexelor care fac parte integrantă din aceste acte normative.
Astfel, la articolul 1 alineat 2 lit. b din OUG 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2004 și 2005, se prevede că sistemul de salarizare a funcționarilor publici are în vedere "crearea unei ierarhizări a sistemului de salarizare pe categorii, clase, grade profesionale."
Dispozițiile articolului 4 din aceeași ordonanță prevăd că salariul de bază se stabilește în funcție de nivelul studiilor necesare exercitării funcției publice șiîn raport cu categoriași, după caz,cu gradul profesionalal funcției publice, potrivit anexelor. Aceste grade profesionale sunt următoarele: debutant, asistent, principal și superior, astfel cum sunt structurate prin dispozițiile articolului 14 din Legea 188/1999 și cum sunt trecute în anexele la ordonanțele de urgență privind salarizarea funcționarilor publici, cu salariile de bază aferente.
Pentru fiecare grad profesional al funcției publice de execuție se stabilesctrei trepte de salarizare, conform dispozițiilor articolului 5 alineat1 din OUG 92/2004, cu un salariu diferit pentru fiecare treaptă de salarizare.
Prin urmare, suplimentul gradului și suplimentul treptei de salarizare sunt reprezentate de diferența de salarizare dintre cele trei trepte prevăzute pentru fiecare grad profesional în parte, diferență care se reflectă în salariile de bază prevăzute în anexe și care au un cuantum diferit în funcție de fiecare treaptă de salarizare și de fiecare grad. Drepturile salariale sunt reglementate identic și în celelalte acte normative ulterioare OUG 92/2004.
În ceea ce privește suplimentul postului, instanța constată că și acesta este inclus în salariul de bază, suplimentul postului reprezentând diferența dintre salariile de bază prevăzute pentrufiecare funcție publică, în raport de categorie și clasă, evidențiate în anexele la ordonanțele privind salarizarea funcționarilor publici.
Conform dispozițiilor cuprinse în Legea 188/1999 (articolele 8,9, 10) funcțiile publice se împart în3 claseîn funcție de nivelul de studii necesar pentru ocuparea funcției publice, funcționarii publici sunt:debutanțisaudefinitivi, iar funcțiile publice sunt: de conducere, de execuție și pentru înalți funcționari publici. Funcțiile publice de execuție sunt structurate pegrade profesionale, respectiv: debutant, asistent, principal și superior. Prin urmare, fiecare funcție publică are 3 clase, fiecare clasă are 4 grade profesionale și fiecare grad profesional are trei trepte de salarizare. Anexele la actele normative privind salariul funcționarilor publici prevăd câte un salariu de bază pentru fiecare funcție publică, salariu diferit în funcție de clasă, grad profesional și treaptă.
Conform dispozițiilor articolului 55 din Legea 188/1999, funcționarul public poate promova în funcția publică prin promovarea într-o altă clasă și alt grad profesional și poate avansa în treptele de salarizare. Promovarea în clasă, în grad profesional și avansarea în treptele de salarizare nu sunt condiționate de existența unui post vacant, deoarece dispozițiile articolului 56 alineat 2 prevăd că promovarea se face printransformarea postuluiocupat de funcționarul public ca urmare a promovării concursului sau examenului.
De asemenea dispozițiile articolului 12 din OUG 92/2004 prevăd că promovarea persoanelor încadrate în funcția de debutant se face prin transformarea postului pe care acestea sunt încadrate, promovarea persoanelor care au absolvit studii de nivel superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea se face prin transformarea postului pe care acestea sunt încadrate, iar funcționarii publici care absolvesc o formă de învățământ superior de lungă sau scurtă durată, încadrați pe funcții publice cu nivel de studii inferior, se numesc, prin examen într-o funcție publică de execuție, un grad profesional și o treaptă de salarizare care să le asigure acestorao creșterede până la 15 % a salariului de bază avut anterior.
Din aceste dispoziții legale, instanța constată că funcția publică pe care o ocupă funcționarul public, reprezintăpostulîn accepțiunea Legii 188/1999, iar suplimentul postului este diferența dintre salariile de bază prevăzute pentrufiecare funcție publică în parte, în raport declasa și gradul profesional aferent, deoarece, prin promovarea în clasă și în gradul profesional imediat superior crește salariul de bază, aspect care rezultă din anexe, ceea ce echivalează cu acordarea unui supliment potrivit noului post ocupat de către funcționarul public prin transformarea vechiului post ocupat ca urmare a promovării.
Prin urmare instanța constată că prin admiterea acțiunii formulate de către reclamantă, prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală. Pentru considerentele arătate în baza dispozițiilor articolului 304 punct 9 cod procedură civilă și ale articolului 312 alineat1 cod procedură civilă vor fi admise recursurile declarate de pârâte, modificată sentința, respinsă acțiunea formulată de către reclamantă.
Referitor la motivul de recurs privind lipsa calității procesuale pasive recurentului pârât Ministerul Administrației și Internelor, instanța constată că acest motiv este neîntemeiat, acest pârât având calitate procesuală pasivă în cauză deoarece această instituție are obligația de a asigura fondurile necesare funcționării instituției prefectului în temeiul dispozițiilor articolului 6 din Legea 340/2004, conform cărora" activitatea instituției prefectului este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor și din alte surse legal constituite."
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs de către părțile recurente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondate recursurile declarate recurenta pârâtăINSTITUȚIA PREFECTULUI - JUDEȚUL S- S M, P-ța 25 Octombrie, -. 1, Județ S și de recurentul pârât MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR REPREZENTAT PRIN DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ - B, sector 1, P-Ța -, -. 1A în contradictoriu cu intimata reclamantă - S M, Str. - -, - 51, Et. Iii, Ap. 13, Județ S și intimatul pârâtMINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR- B, sector 5, Str. -, -. 17, împotriva sentinței nr. 50/29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge în totalitate acțiunea formulată de reclamanta - S M, Str. - -, - 51, Et. III, Ap. 13, Județ SMî mpotriva pârâtăINSTITUȚIA PREFECTULUI - JUDEȚUL S- S M, P-Ța 25 Octombrie, -. 1, Județ S și de recurentul pârâtMINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE REPREZENTAT PRIN DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ- B, sector 1, P-Ța -, -. 1a. șiMINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR- B, sector 5, Str. -, -. 17.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 28 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECATOR GREFIER
Cu opinie separată
- - - - - - - -
Red.dec./15.06.2009
Jud fond.
Dact./15.06.2009
OPINIA SEPARATĂ
Apreciez că soluția legală ce putea fi adoptată în cauză era aceea de respingere a recursurilor formulate de pârâteleINSTITUȚIA PREFECTULUI - JUDEȚUL S MșiMINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR REPREZENTAT PRIN DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂși menținerea în întregime dispozițiilor sentinței nr. nr. 50/29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare
Este necontestat în cauză textul articolului 31 din Legea 188/1999 privind statutul funcționarilor publici care le conferă acestora pentru activitatea desfășurată - dreptul la un salariu compus din:
" a) salariul de bază;
b) sporul pentru vechimea în muncă;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale în condițiile legii."
Salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
Câtă vreme între elementele salariului de care beneficiază reclamanții potrivit legii se includ suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, respingerea unei astfel de cereri reprezintă în fapt o încălcare a dreptului.
Dreptul reclamantei chiar necuantificat - există - independent de adoptarea sau nu a proiectelor de acte normative emise de Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
Pe de altă parte, Deciziile Curții Constituționale nr. 818/2008, 819/2008 și 820/2008, se referă la neconstituționalitatea prevederilor articolului 1 din OG 137/2000, iar reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile articolului 31 alineat 1 lit. și d din Legea 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici.
În acest context nu sunt aplicabile în cauză prevederile declarate neconstituționale prin Deciziile Curții Constituționale arătate mai sus, deoarece dreptul reclamantei este prevăzut în Legea 188/1999 a Funcționarilor Publici, iar nu creat de judecător prin înlocuirea unor dispoziții legale cu altele.
Modul de calcul al cuantumului cuvenit reclamantei este o problemă care a devenit litigioasă și cu concursul atitudinii procesuale a pârâtei, care nu a făcut demersuri pentru materializarea dreptului și stabilirea cătimii sporului nici după promovarea acțiunilor în instanță.
Pe de altă parte, nu se poate reține că aceste sporuri au fost incluse în salariul de bază al reclamantei potrivit anexelor ce fac parte integrantă din actele normative aplicate perioadei: OUG 92/2004, OG 2/2006, OG 6/2007 și OG 9/2008.
Este adevărat că între treptele de salarizare există o diferențiere prevăzută în actele normative mai sus arătate, dar sporurile la care se referă Legea 188/1999 ca elemente ale salariului funcționarilor publici nu se regăsesc în veniturile lunare.
Prin aplicarea sporului de 15% la salariul de bază al debutanților rezultă un cuantum superior celui prevăzut în anexa 1 la Legea 188/1999.
În ceea ce privește suplimentul postului din aceleași anexe,nu se poate reține existența unei diferențieri între posturile existente(consilier, expert, consilierii juridici - având același grad profesional și aceeași treaptă au același salariu de bază.)
În condițiile în care funcționarii publici aflați în situații similare cu reclamanții au avut câștig de cauză (aspect dovedit cu deciziile depuse în probațiune), este pertinentă motivarea instanței de fond în sensul că statul trebuie să asigure punerea în practică a legilor de o manieră în care să evite insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept interesați (cauza Beian împotriva României și împotriva României ) astfel că recursul este nefondat.
JUDECĂTOR
- -
Red.M/15.06.2009
Dact./15.06.2009
Președinte:Boța MarilenaJudecători:Boța Marilena, Filimon Marcela, Marinescu Simona
