Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 328/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială, de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.328/CA/2008-
Ședința publică din 16 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Boța Marilena JUDECĂTOR 2: Rițiu Roxana
- - - JUDECĂTOR 3: Blaga Gabriela
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului în contencios administrativ declarat de reclamantul,din O, Bulebardul -, nr.2. -.3,.A,.5, jud.B, în contradictoriu cu intimatul pârâtINSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI B,cu sediul în O,-, jud.B, împotriva sentinței nr.26/CA din 30 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă recurentul reclamant - personal și pentru intimatul pârât Inspectoratul de Poliție al Județului B - consilier juridic în baza delegației nr.- din 4 septembrie 2008.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că, recursul este legal timbrat cu suma de 2 lei, achitată prin chitanța nr.133 - 1 - 22 din 12 mai 2008, emisă de Primăria Municipiului O, plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, că recurentul reclamant a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de către intimatul pârât, că intimatul pârât a comunicat fișa postului nr.S/- din 29.10.2007 privindu-l pe recurentul reclamant, precum și faptul că, cauza este la al doilea termen de judecată în recurs, după care:
Recurentul reclamant arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Reprezentanta intimatului pârât arată de asemenea că, nu mai are alte chestiuni prealabile.
Nefiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, instanța consideră cauza lămurită și acordă părților cuvântul asupra recursului.
Recurentul reclamant solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii sale, pentru motivele expuse pe larg în scris, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatului pârât solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică. Învederează că, în mod temeinic instanța de fond, pe baza actelor de la dosar, a reținut starea de fapt. Astfel, arată că, postul, respectiv funcția recurentului de subofițer - agent de poliție la Biroul Ordine Publică din cadrul Poliției Municipiului O este aceeași, neschimbându-se felul muncii sau fișa postului referitoare la atribuțiile de serviciu. Mai arată că, agenții de poliție își efectuează serviciul prin rotație la baza canină și în patrulă, conform planificării întocmite, care se aduce la cunoștința acestora, pe bază de semnătură. Referitor la cererea recurentului reclamant, în sensul de a fi mutat pe o funcție, la un birou, arată că în mod temeinic și legal a reținut instanța de fond că, în conformitate cu prevederile art.22 din Legea nr.360/2002 modificată, funcțiile polițiștilor se diferențiază prin categorie, grad profesional și coeficient de ierarhie. Prin natura lor, funcțiile sunt de execuție și de conducere, iar după nivelul studiilor absolvite, arată că sunt funcții din categoria A și funcții din categoria B, polițiștii încadrându-se în funcții de execuție prevăzute în statele de organizare, potrivit normelor de competență aprobate prin ordin al ministrului administrației și internelor. Învederează că, în cadrul Biroului Ordine Publică al Poliției Municipiului O nu există posturi disponibile la birou, unde recurentul să poată fi mutat. Mai mult, solicită a se reține faptul că, absolvirea studiilor superioare nu incumbă obligația necondiționată a instituției de a încadra persoana pe o funcție corespunzătoare studiilor absolvite, atâta vreme cât această funcție nici nu există. Solicită totodată, ca fișa postului recurentului să le fie returnată, pe aceeași cale pe care a fost transmisă instanței, întrucât are caracter secret.
CURTEA D APEL
deliberând:
Asupra recursului în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.26 din 30 ianuarie 2008, Tribunalul Bihora respins acțiunea formulată de reclamantul domiciliat în O,-/A, -.3,.,.5, județul B în contradictoriu cu pârâta INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul este încadrat la Biroul de ordine Publică - compartimentul agenți din cadrul Poliției Municipiului O, conform adresei înregistrate de reclamant la data de 6 martie 2007 și când a solicitat pârâtei mutarea într-un birou unde să-și desfășoare activitatea datorită afecțiunilor medicale care-i afectează sănătatea, fiind mutat la cerere la baza canină conform rezoluției conducătorului ierarhic.
La data de 24 octombrie 2007, reclamantul adresează pârâtei un nou raport în care menționează că nu este de acord cu mutarea serviciului în stradă, iar la data de 25 octombrie 2007, prin rezoluție s-a dispus efectuarea activității în patrula auto.
Așa cum rezultă din avizul medical eliberat de Medicina nr. 740/16 octombrie 2007 reclamantului i s-a recomandat schimbarea locului de muncă cu loc de muncă fără activitate de teren.
Cu privire la susținerile reclamantului, conform cărora la adresa intitulată "raport" din 6 martie 2007 și respectiv din 24 octombrie 2007 nu a primit nici un răspuns în termen de 30 de zile, instanța le-a respins ca nefondate pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 1 din Legea nr.554/2004 actualizată, orice persoană care se consideră vătămată prin nesoluționarea unei cereri în termenul legal de 30 de zile se poate adresa instanței de contencios administrativ, pentru recunoașterea dreptului pretins sau interesului legitim și repararea pagubei cauzate. Sub acest aspect, reclamantul prin cel de-al doilea raport recunoaște în mod implicit faptul că i s-a adus la cunoștință mutarea la "Baza canină" și unde a și efectuat serviciul iar la cel de-al doilea raport cu privire la efectuarea serviciului în cadrul patrulei auto, contestă măsura dorind să efectueze serviciul în cadrul unui birou, prin urmare măsurile solicitate au fost aduse la cunoștința petentului.
În ceea ce privește criticile reclamantului, conform cărora au fost modificate unilateral atribuțiile de serviciu, instanța le-a respins ca nefondate deoarece postul, respectiv funcția este aceea de agent, neschimbându-se felul muncii și neoperând vreo modificare în fișa postului referitoare la atribuțiile de serviciu.
Cu privire la cererea reclamantului, de a fi mutat pe o funcție corespunzătoare pregătirii sale profesionale în urma absolvirii Facultății de Inginerie și Tehnologică, la un birou, instanța a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art.22 din Legea nr.360/2002, funcțiile polițiștilor se diferențiază prin categorie, grad profesional și coeficient de ierarhie și prin natura lor sunt de execuție și de conducere, iar după nivelul studiilor absolvite sunt funcții din categoria A și funcții de categoria B, iar polițiștii se încadrează în funcții de execuție prevăzute în statele de organizare, potrivit normelor de competență aprobate prin ordin al ministrului administrației și internelor.
În conformitate cu dispozițiile art. 46 din Legea nr.25/2006 polițistul poate fi mutat într-o altă unitate situată în aceeași localitate în interesul serviciului și la cerere.
Față de solicitările reclamantului, având în vedere recomandarea medicală, pârâta potrivit gradului profesional al reclamantului, i- asigurat condiții de muncă raportat la starea de sănătate și având în vedere caracterul permisiv al normei juridice prin folosirea sintagmei "poate", instanța a respins capătul de cerere privind prestarea activității într-un birou.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal,corespunzător timbrat a declarat recurs, reclamantul recurent, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și rejudecând cauza să fie modificată în totalitate sentința, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, neîncadrat în drept, reclamantul critică sentința pentru motive de nelegalitate, constând în greșita aplicare a legii la starea de fapt reținută.
Astfel arată recurentul, instanța a reținut corect starea de fapt, constând în aceea că până la 6.03.2007, și-a desfășurat activitatea în cadrul Biroului de ordine publică - compartimentul agenți - aparținând Inspectoratului de Poliție al Județului
La solicitarea sa, motivată cu starea de sănătate, a fost mutat la "Baza canină" unde a lucrat până în 7.10.2007, dată de la care a beneficiat de zile libere și apoi concediu medical.
La revenirea din concediu medical, 22.10.2007, a aflat că a fost mutat "în stradă", fără nici un motiv întemeiat. Din acest motiv, a formulat un raport înregistrat la pârâtă cu nr.-/24.10.2008, prin care a specificat că înțelege să conteste mutarea. La acest din urmă raport nu a primit nici un răspuns, deși soluția de modificare a atribuțiilor de serviciu, constând în efectuarea activității în "patrulă auto", este contrară avizului medical eliberat de medicina muncii nr.740/16.10.2007.
Neîntemeiat și total nelegal, arată recurentul, a reținut instanța de fond că nu i-au fost modificate unilateral atribuțiile de serviciu, atunci când a apreciat că funcția deținută este în continuare aceea de agent, iar în fișa postului nu apar modificări referitoare la atribuțiile de serviciu.
În condițiile în care instanța nu a avut la dosar, fișa postului cuprinzând și atribuțiile de serviciu specifice postului ocupat la "Baza canină" la "Serviciul în stradă" și la "Serviciul activității în patrula auto", soluția este una pripită și nefundamentată pe probe.
Față de atribuțiile de serviciu specifice celor trei posturi arătate mai sus, afirmația intimatului potrivit căreia agenții de poliție aparținând Biroului de ordine publică își execută serviciul "prin rotație" la Baza canină și patrulă, conform unei planificări, nu este adevărată și nu poate fi probată, sarcinile de serviciu fiind total diferite, așa cum rezultă fie și din denumirea locului de muncă.
În acest context, este greșită reținerea instanței de fond potrivit căreia, dată fiind calitatea sa de agent de poliție, raportat la prevederile art.14 lit.b din Legea nr.360/2002, mutarea dintr-un loc în altul nu duce la schimbarea felului muncii câtă vreme nu apare nici o modificare în fișa postului referitoare la atribuțiile de serviciu.
Prin măsura luată de intimată, s-au încălcat și dispozițiile art.66 din Legea nr.360/2002, care garantează stabilitatea polițistului la locul de muncă. De altfel, potrivit art.78 din aceeași lege, polițiștilor care sunt considerați funcționari publici, le sunt aplicabile și prevederile Legii nr.188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, care la art.93 dispune că dispozițiile acestei din urmă legi se completează cu prevederile legislației muncii, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.
Din aceleași rațiuni, arată recurentul că, înțelege să indice cu caracter general prevederile din Codul muncii, nesocotite cu ocazia schimbării sale de la locul de muncă și care a determinat declanșarea litigiului de față: art.6, 17, 19, 28, 41, 48, 171 și 287 din Codul muncii.
Posibilitatea de a fi numit într-o funcție corespunzătoare pregătirii sale, ca urmare a absolvirii Facultății de Inginerie și Tehnologică, există în continuare ca și o propunere pentru rezolvarea definitivă a situației sale.
Intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului B, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondată a recursului.
Contrar susținerilor recurentului, intimata i-a comunicat măsura mutării în cadrul patrulei auto, o dovadă în acest sens constituind-o chiar raportul prin care solicită efectuarea serviciului în cadrul unui birou.
În ce privește modificarea unilaterală a atribuțiilor de serviciu, sunt nefondate criticile recurentului, întrucât funcția deținută de aceasta este acea de subofițer agent de poliție la Biroul ordine publică din cadrul Poliției Municipiului O, funcție pe care o ocupă și în prezent.
Câtă vreme atribuțiile de serviciu sunt comune pentru toți agenții de poliție aparținând Biroului ordine publică, ce-și desfășoară serviciul prin rotație la Baza canină și în patrulă, conform unei planificări întocmite, este legală sentința instanței de fond, întrucât nu s-a adus nici o modificare a atribuțiilor de serviciu ale recurentului.
Nici cererea reclamantului de a fi mutat pe o funcție la birou, corespunzătoare pregătirii sale profesionale, dobândită în urma absolvirii Facultății de Inginerie și Tehnologică, nu era întemeiată, deoarece așa cum a reținut și instanța de fond, în condițiile în care nu există astfel de posturi disponibile și nici un text legal imperativ, care să stabilească o obligație în sarcina pârâtei, rămân aplicabile prevederile art.22 din Legea nr.360/2002.
La întâmpinarea intimatului, recurentul a formulat în răspuns, în cuprinsul căruia dezvoltă susținerea modificării sarcinilor de serviciu.
În ce privește cererea de a fi încadrat pe un post corespunzător studiilor absolvite ulterior, arată că, aceasta era o cerere subsidiară, avută în calcul numai pentru situația în care nu era repus la postul deținut anterior la Baza canină.
Analizând recursul, prin prisma motivelor de recurs mai sus arătate și ținând seama de prevederile art.304/1 Cod procedură civilă, a fost apreciat ca nefondat, astfel că a fost respins.
Criticile recurentului referitoare la nelegalitatea sentinței, constând în greșita reținere de către instanța de fond a împrejurării că, nu a avut loc o modificare unilaterală a atribuțiilor de serviciu, câtă vreme deține aceeași funcție, prestează aceeași muncă și are aceleași atribuții de serviciu, sunt nefondate.
În recurs, s-a completat probațiunea, la cererea recurentului, fiind depusă la dosar fișa postului.
Din ansamblul probelor administrate, nu poate fi reținută o modificare unilaterală a atribuțiilor de serviciu, ori a locului muncii în accepțiunea legii speciale, ori a Codului muncii.
Aceasta, deoarece fișa postului este aceeași pentru toți cei care își desfășoară activitatea în cadrul Biroului ordine publică, respectiv toți care ocupă același post de agent de poliție din cadrul aceluiași birou.
Pe de altă parte, natura muncii desfășurate de recurent în cadrul Biroului de ordine publică, presupune printre altele respectarea și a dispozițiilor art.39 (3) din Legea nr.360/2002, potrivit cărora modul de stabilire a programului de lucru și formele de organizare se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
În acest context, sunt nejustificate criticile din recurs, conform cărora intimata nu ar fi făcut dovada modului concret de desfășurare a serviciului prin rotație în temeiul unei planificări.
Este adevărat că, fiecare agent își desfășoară atribuțiile de serviciu ținând seama de specificul activității pe care o prestează, dar mutarea reclamantului de la Baza canină la patrula auto, în cadrul aceluiași birou, nu constituie o modificare unilaterală a sarcinilor de serviciu, câtă vreme toți agenții din cadrul aceluiași birou au atribuții comune, conform ordinului de serviciu.
Recurentul prin răspunsul la întâmpinare a invocat împrejurarea că, numai prin depunerea la dosar a actelor denumite "consemnul postului și buletinul postului", ar putea fi clarificată starea de fapt, dar la termenul din 16 octombrie 2008, acesta nu a formulat noi cereri de probațiune în acest sens, ci a arătat în mod expres că nu mai are alte cereri de formulat.
În ceea ce privește critica recurentului constând în nesocotirea dispozițiilor din Codul muncii, instanța urmează să rețină că reclamantului i se aplică dispozițiile din Legea specială nr.360/2002, precum și cele ale Legii nr.188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, care constituie norma specială ce poate fi completată cu norma generală, numai atunci când reglementarea este insuficientă, cea ce nu este cazul în speță.
Chiar și potrivit dispozițiilor Codului muncii, pentru a putea fi reținută modificarea contractului individual de muncă, trebuie dovedit că s-a modificat oricare dintre următoarele elementele indicate la art.41 (3) lit.a- f din Codul muncii, ceea ce în cauză nu poate fi reținut, în condițiile în care recurentul ocupă tot postul de agent de poliție în cadrul aceluiași birou de ordine publică, astfel că recursul este nefondat.
Intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurentul, împotriva sentinței nr.26 din 30 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 16 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. dec. -
- jud. fond. - -
- dact. - 2 ex.
- 27.10.2008
Președinte:Boța MarilenaJudecători:Boța Marilena, Rițiu Roxana, Blaga Gabriela
