Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 341/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 341
Ședința publică de la 19 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 2: Alina Răescu
JUDECĂTOR 3: Costinel Moțîrlichie
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din 12 februarie 2008, privind recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței nr.4287 din 13 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din 12 februarie 2008 au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 4287 din 13.11.2007 Tribunalul Dolja respins excepția tardivității acțiunii formulată de pârâta CAS
A admis acțiunea reclamantei împotriva pârâtei CAS
A anulat decizia nr. 17/02.2005 emisă de pârâta CAS D cu privire la reclamanta și a obligat pârâta la emiterea unei noi decizii, prin care să se dispună reîncadrarea acesteia începând cu data de 1.01.2005, în funcția de consilier juridic treapta I de salarizare.
A obligat pârâta la plata diferenței de drepturi salariale, dintre salariul cuvenit funcției și gardului profesional și cel acordat anterior, începând cu data revenirii din concediu de creștere al copilului și până la data plății efective, reactualizate cu indicele de inflație și la plata în continuare a drepturilor salariale corespunzătoare funcției publice de consilier juridic treapta I de salarizare.
A obligat pârâta la efectuarea cuvenitelor mențiuni în statele de funcții și personal și în carnetul de muncă al reclamantei.
În considerentele sentinței s-a reținut că, în ce privește excepția tardivității invocată de către pârâtă aceasta nu este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 30 alin. 1și 2 din OUG92/2004, invocat de pârâtă în sprijinul excepției, contestația în legătură cu stabilirea salariilor de bază, sporurilor, premiilor și a altor drepturi care se acordă potrivit prevederilor acestei ordonanțe de urgență este de competența ordonatorilor de credite și poate fi depusă în termen de 5 zile de la data comunicării actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarului public.
Textul de lege citat anterior stabilește un termen de 5 zile pentru formularea contestației care curge de la data comunicării actului administrativ.
În speța de față, deși pârâta pretinde că ar fi comunicat reclamantei decizia contestată la data de 18.09.2006, aceasta nu și-a dovedit cu nici un mijloc de probă susținerile, neexistând nici un înscris care să ateste prin semnătura reclamantei primirea actului administrativ contestat. Faptul că, așa cum pretinde pârâta, la întoarcerea din concediul de maternitate, respectiv la data de 18.09.2006 reclamantei i-a fost înmânată fișa postului este lipsit de relevanță, confirmarea primirii fișei postului neputând proba comunicarea decizie de reîncadrare în funcția publică.
Ca atare, nefiind probată comunicarea deciziei, instanța apreciază că prin depunerea contestației la pârâtă la data de 21.08.2007 și sesizarea instanței de contencios administrativ la data de 04.09.2007, au fost respectate termenele prev. de disp. OUG92/2004 și Legea nr.554/2004, așa încât excepția invocată urmează să fie respinsă.
Pe fondul cauzei instanța constată întemeiată acțiunea pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr.74/14.07.2003 emisă de D reclamanta a reîncadrată din funcția de consilier juridic clasa a doua, gr.1, în funcția de consilier juridic superior clasa
Ulterior prin decizia nr.17/02.02.2005, ca urmare a aprobării statului de funcții și al structurii organizatorice pentru CA. D și al dispozițiilor OUG92/204, reclamanta a fost reîncadrata în funcția de consilier juridic clasa I, gradul profesional principal, treapta de salarizare I, cu menținerea drepturilor salariale deținute anterior emiterii acestei decizii.
La emiterea acestei decizii pârâta a făcut o eronată aplicare a dispozițiilor OUG nr.92/2004.
Astfel, la data intrării în vigoare a OUG nr.92/2004, reclamanta deținea funcția publică reținută prin decizia nr.74/14.07.2003, respectiv aceea de consilier superior (pe care reclamanta a dobândit-o în urma unei evaluări prevăzute de 161/2003 și. 218/2003, avându-se în vedere punctajul obținut în funcție de vechimea în sistem, vechimea totală în muncă, atribuțiile și responsabilitățile în cadrul biroului conform fișei postului, studiilor superioare, evaluarea anuală a activității care a avut calificativul foarte bine (secțiunea IV art.60 din 188/1999 modificată).
Respectiva ordonanță are ca obiect de reglementare, astfel cum rezultă din titlul său, preambul și dispozițiile art. alin.1,drepturi salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005,astfel că dispozițiile sale trebuiesc interpretate raportat la acest obiect și se completează, conform art.41 cu dispozițiile 188/1999 rep. și cu dispozițiile actelor normative speciale care reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului bugetar. Prin urmare, actul normativ - OUG nr.92/2004 nu prevede o procedură de reîncadrare a funcționarilor publici, art.6 din respectiva ordonanță, nu aduce modificări funcțiilor publice astfel cum acestea au fost stabilite prin 188/1999 modificată prin 161/2003.
Mențiunile din decizia nr.17/02.02.2005 și din carnetul de muncă al reclamantei privind reîncadrarea conform OG nr.92/2004 în funcția publică de consilier juridic clasa I gradul profesional principal, treapta de salarizare 1, au fost efectuate ca urmare a unei interpretări greșite a dispozițiilor art.6 din OG nr.92/2004 deoarece actul normativ reglementează numai drepturi salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, iar reîncadrarea prevăzută de art.6 vizează grile de salarizare și nu funcția publică deținută.
In anexele OUG nr.92/2004 se regăsește funcția de consilier juridic superior, astfel încât soluția pârâtei de a proceda reîncadrarea reclamantei în funcția publică de consilier juridic clasa I grad profesional principal, constituie o modificare unilaterală a funcției publice, în sensul trecerii într-o funcție publică inferioară ceea ce contravine dispozițiilor art.75 și urmat și art.65 alin.3 lit.d din Legea l88/1999, deoarece trecerea într-o funcție inferioară se face ca sancțiune în urma săvârșirii unei abateri disciplinare.
Schimbarea funcției publice de către pârâtă afectează stabilitatea raporturilor juridice existente între părți și crează o situație defavorabilă reclamantei prin aceea că este trecută într-o funcție publică inferioară fără a se reține culpa sa și fără a se fi reținut existența unei abateri disciplinare care să justifice măsura și aceasta cu atât mai mult cu cât modificarea raporturilor de serviciu a avut loc pe perioada suspendării în temeiul art. 95 alin. 1 lit. a din OUG92/2004.
Pe cale de consecință, reclamanta trebuie să ocupe funcția publică de consilier juridic superior treapta I de salarizare, ca urmare a sistemului de funcții publice reglementat de nr. 188/1999 rep. astfel că va admite acțiunea formulată, va anula decizia nr.17/02.02.2005 emisă de D în ce o privește pe reclamantă, va dispune reîncadrarea acesteia în funcția publică de execuție de consilier juridic superior, treapta I, și stabilirea unui salariu de bază corespunzător funcției publice respective, încep cu data de 01.01.2005 și plata drepturilor salariale începând cu data revenirii din concediul de creștere a copilului și până la încadrarea efectivă în funcția publică corespunzătoare, precum și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în statele de funcții și personal și în carnetul de muncă.
Împotriva sentinței a declarat recurs CAS D, care criticat-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Un prim motiv de recurs se referă la faptul că instanța de fond a interpretat greșit legile salarizării considerând că în cadrul gradului superior reclamantei i se cuvine treapta I de salarizare, deși nu a obținut nicio decizie emisă de angajator, iar reclamanta nu a obținut treapta de salarizare decât în cadrul gradului principal.
Se arată că nici instanța și nici reclamanta nu a precizat care din legile salarizării nu au fost respectate de pârâtă și numai dacă prin decizia 74/14.07.2003, reclamantei i s-ar fi stabilit un salariu de 8.200.000 lei aceasta ar fi avut ca și corespondent în OUG nr. 92/2004 conform legilor salarizării treapta I de salarizare.
Un al doilea motiv de recurs se referă la excepția tardivității contestației adresată ordonatorului principal de credite și prin urmare, tardivitatea introducerii acțiunii.
Un ultim motiv de recurs vizează aspectul că instanța de fond, a apreciat în mod greșit că reîncadrarea reclamantei în funcția publică de consilier principal constituie o modificare unilaterală a funcției publice, în sensul trecerii într-o funcție publică inferioară.
La 06.02.2008, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului întrucât instanța de fond a examinat cauza dedusă judecății sub toate aspectele.
Cu privire la primul motiv de recurs se arătă că în mod eronat recurenta face trimitere la dispozițiile art. 9 alin. 2 din OUG nr. 92/2004, întrucât acesta se referă la promovarea pe o funcție de execuție de un grad profesional superior celui deținut ori, în situația sa nu este aplicabil textul de mai sus citat, întrucât din anul 2003 fost încadrată în funcția de consilier juridic superior clasa I, aceasta fiind încadrarea maximă prevăzută de dispozițiile legale specifice funcției publice.
În întâmpinare se mai precizează că și excepția tardivității contestației fost analizată de instanța de fond, care în mod corect a respins-
În ceea ce privește al treilea motiv de recurs invocat de recurentă se arată că aceasta a interpretat greșit dispozițiile art. 6 din OUG 92/2004 întrucât actul normativ reglementează doar drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici iar reîncadrarea prev. de art. 6 vizează grile de salarizare și nu funcția publică deținută.
Se mai arată că în anexele OUG nr. 92/2004 se regăsește funcția de consilier juridic superior treapta I de salarizare, astfel că soluția pârâtei de a proceda la reîncadrarea sa în funcția publică de consilier juridic principal treapta I constituie o modificare unilaterală a funcției publice în sensul trecerii într-o funcție publică inferioară.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, Curtea îl apreciază neîntemeiat.
Prin decizia nr. 74/14.07.2003, CAS Dar eîncadrat-o pe reclamantă în funcția de consilier juridic superior clasa I pentru ca ulterior prin decizia nr. 17/02.02.2005 reclamanta să fie reîncadrată în funcția de consilier juridic clasa I principal treapta 1, reîncadrarea făcându-se în perioada în care aceasta avea raportul de serviciu suspendat.
Instanța de fond în mod corect a stabilit că reîncadrarea reclamantei în funcția publică de consilier juridic clasa I grad profesional principal constituie o modificare unilaterală a funcției publice în sensul trecerii într-o funcție publică inferioară.
Reclamanta a beneficiat în anul 2003 (așa cum reiese din decizia nr. 74) de încadrarea maximă prevăzută de dispozițiile legale specifice funcției publice.
OUG nr. 92/2004 reglementează drepturi salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, iar reîncadrarea prevăzută de art. 6 (de care se prevalează recurenta) reglementează grile de salarizare și nu funcția publică deja deținută.
Mai mult, în anexele la OUG 92/2004 se regăsește funcția de consilier juridic superior treapta I de salarizare, iar acest act normativ nu stabilește alte funcții publice, ci doar salarizarea funcționarilor publici, iar reîncadrarea în funcția de consilier juridic principal prin decizia nr. 17/2005 față de funcția de consilier juridic superior, gradul I deținută anterior echivalează cu o retrogradare și contravine dispozițiilor art. 75 și următoarelor și art. 65 alin. 3 lit. d din Legea nr. 188/1999, republicată.
De asemenea, în mod temeinic și legal în conformitate cu actele aflate la dosar și dispozițiile legale în materie, instanța de fond a soluționat și excepția tardivității contestației.
În consecință, având în vedere toate acestea, Curtea potrivit dispoz. art. 312 Cod pr. civilă va respinge recursul ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței nr.4287 din 13 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Februarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud. G
EX.2/ibm/24.04.2008
Jud. fond GDD.
C
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Alina Răescu, Costinel Moțîrlichie